2,319 matches
-
și să reconstruim identități organizaționale, politice sau literare printr-o trecere de la un nivel microdiscursiv sau de la o narativitate literară sau publică spre un nivel macrodiscursiv, unde se vor descoperi pasiuni (de exemplu, frica în situații de criză reale sau ficționale) și ideologii (practici sociale, van Dijk 2000 gestiunea crizei, reprezentări politice și corporatiste ale acțiunii). Anexe reclamă (2006-2007) fotograf: Mario Testino model: Rachel Weisz reclamă (2006-2007) fotograf: Mario Testino model: Ioan Guffrudd FIG. 1 FIG. 258 FIG. 3 FIG. 4
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a certain social and cultural territory (tulips, pizza or pastă are the indices of the Netherlands or Italy). We might add that along with linguistic expressions, there are also objects which belong to the contextual frame of a real or ficțional world which can be interpreted, through commodity codes, aș indices of social (human or abstract) actors' powerful presence, and, automatically, aș signs of persuasion. Thus, advertising becomes a "system of sign value production", functioning "aș a cultural mechanics for assembling
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a framework of deconstructing and reconstructing organizațional, political or literary identities through a cognitive flow from the microdiscursive layer or from a public or literary narrativity towards a macrodiscursive layer where there could be found passions (fear within real or ficțional crisis situations) and ideologies (social practices crisis management, political and corporate representations of action). În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prozatorii moldoveni și în care Lovinescu însuși admite a-și fi împlinit "latura sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a unui crâmpei de viață individuală sau socială, fără altă semnificație"9. Spuneam însă că "fondul" e numai parțial autobiografic în Bizu, și asta deoarece romanul lovinescian are ambiția de a rescrie nu doar Memoriile, ci și toate celelalte texte ficționale de dinainte, reconfigurate deja în primul roman-ciclu, Viață dublă. Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică și epica autobiografică în chiar "forma ficțiunii romanțate", ceea ce impune renunțarea la strategiile curente ale mimesis-ului, reductibile în ultim resort la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanul lovinescian intenționa să trateze numai experiența eului intim și a spațiului privat (materia epică din Bizu cuprinde, suntem preveniți, al treilea volum de Memorii), de data aceasta cu mijloacele "ficțiunii romanțate" element distinctiv al epicii autobiografice și al literaturii ficționale în genere. Însă reconstituirea memorialistică din creația romanescă implica, în opinia lui Lovinescu, un obligatoriu transfer de identitate, astfel încât personajul fictiv să-l "reprezinte" pe autor la modul simbolic, în orizontul lui als ob, conform convenției care stabilește că distincția
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
implica, în opinia lui Lovinescu, un obligatoriu transfer de identitate, astfel încât personajul fictiv să-l "reprezinte" pe autor la modul simbolic, în orizontul lui als ob, conform convenției care stabilește că distincția dintre autor și narator marchează existența unui pact ficțional, indiferent de mulțimea coincidențelor cu planul (auto)biografic stricto sensu. În virtutea distincției dintre cele două euri, Proust nu mai găsea de cuviință să atribuie naratorului său o identitate onomastică complet diferită de aceea a autorului însuși, pe motiv că, oricum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de a crea, după dezideratul călinescian, durabil și monumental). Nu întâmplător, dacă în Bizu, pentru a putea vorbi mai adânc despre sine (adică la modul impersonal simbolic, fără ajutorul confesiunii), romancierul problematiza statutul personajului (deopotrivă alter ego auctorial și proiecție ficțională a inginerului Anton Klentze, modelul "real" al lui Bizu, preluat la rândul său din Memorii adică tot "din carte"), acum rolurile se inversează și personajul e cel ce-și pune întrebări cu privire la misiunea autorului și la "forma" romanului. Cu toate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se face dovada impenetrabilității absolute dintre oameni", și asta deoarece "fiecare e o imensă solitudine; astru condamnat să călătorească pe cer fără a se întâlni cu altul". Asemenea perspectivă pesimistă, "gnostică", atribuită de Lovinescu poetului îndrăgostit (mai exact: alter-ego-ului său ficțional, fie că se numește Andrei, fie Bizu, fie Eminescu), o jignește însă pe Mite, femeie care, ca orice femeie, vrea totuși să fie dorită întreagă, cu sufletul și cu trupul deopotrivă. Zadarnică dorință: când nu e "fetișist" (poetul adoră ba
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
buni, se înțelege: de aceea nici nu i-am pomenit pe G. Călinescu, Petru Dumitriu, "primul" Marin Preda), pe când versiunea ulterioară a aceleiași perioade, revăzută și cenzurată, pe care o dă romanu-l anilor '70, construiește un trecut fictiv, nu doar ficțional. V. N.: Trebuie să mai adaug ceva ce lipsește în ambele categorii pe care le-ai evocat. Și anume, că în anii '50 exista totuși o dimensiune a veseliei, cel puțin la oamenii tineri. Exista o bășcălie, era mulțimea aia
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
1 Rezistență și cenzură / 182 III.3.2 Structura cronicilor / 189 III.4. Hibridizarea genurilor / 218 Capitolul IV. Discursul memorialistic / 225 IV.1. Jurnalul / 225 IV.2. La apa Vavilonului / 230 IV.3. Pactul cu autenticitatea / 234 Capitolul V. Discursul ficțional / 247 V.1. Romanul Cuvântul din cuvinte, prima parabolă a sistemului comunist / 247 V.2. Geneza romanului / 252 V.3. Unitatea compozițională / 262 V.3.1. Cuplul fericit / 265 V.3.2. Parabola aparatului de stat / 269 V.3.3
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aparținând, așadar, unui patrimoniu deja constituit, lucrarea este o valoroasă contribuție la cunoașterea acestor teme și câmpuri istorico-literare intersecta(n)te. Ideea ei este de a prezenta sistematic palierele scrisului Monicăi Lovinescu, distingând între mijloacele discursului adoptat, respectiv critic, memorialistic, ficțional. Este vorba, în esență, despre operele publicate în seria diaristică de Jurnale, eseuri radiofonice, Unde scurte, romanul Cuvântul din cuvinte, volumul de memorii La apa Vavilonului. Acestea din urmă sunt, potrivit Mihaelei Burlacu, "construite după șablonul discursului literar, pe când Jurnalul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
instanțiere narativă, grefate pe natura stilistică și scriitura etică, angajată în vocația adevărului și a valorilor sunt analizate cu mult rafinament. Capitolul al cincilea privește același tip de conștiință narativă, același tip de narator, identificat de data aceasta în discursul ficțional. Noutatea monografiei realizate de Mihaela Burlacu rezidă în îmbrățișarea și minuția cu care sunt judecate nu doar scrierile care au făcut-o celebră și ascultată pe Monica Lovinescu, ci și cele, ficționale bunăoară, care derivă dintr-o conștiință critică, din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de narator, identificat de data aceasta în discursul ficțional. Noutatea monografiei realizate de Mihaela Burlacu rezidă în îmbrățișarea și minuția cu care sunt judecate nu doar scrierile care au făcut-o celebră și ascultată pe Monica Lovinescu, ci și cele, ficționale bunăoară, care derivă dintr-o conștiință critică, din talent și spirit autentic artistic. Apropierea între ideologia literară (paternă) lovinesciană, adeziunile în spirit estetic și polemic cu scriitori precum Camil Petrescu, acțiunea literară, de traducere, cu accidentele de proprietate intelectuală consemnate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Manolescu, Nicoleta Sălcudeanu etc. Acestea privesc aspecte precise ale operei diaristei: poziționarea față de literatura din țară și exil, încadrarea în sistematizările exilului, atitudinea anticomunistă, considerentele asupra aparatului de stat. Concepută pe coordonatele celor trei tipuri de discurs, critic, memorialistic și ficțional, lucrarea noastră reprezintă o altă posibilitate de a ilustra biografia și opera Monicăi Lovinescu. Noutatea cercetării este dată în primul rând de subiectul ales, apoi de faptul că abordează sistematic întregul univers al creației acestei autoare. În realizarea acestei teze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
așadar, linia generală a receptării, materialele bibliografice, documentele oficiale, voluminosul corpus de scrieri, și cu ajutorul interpretării citatelor emblematice, am evidențiat originalitatea textelor. Prezentarea aspectelor ce țin de traducerile pe care Monica Lovinescu le face în limba franceză și examinarea discursului ficțional, ne-au ajutat să stabilim geneza romanului Cuvântul din cuvinte. Prin metoda comparativă, am verificat relația dintre discursul public al autoarei și discursurile celor din țară. Deoarece ni s-au părut edificatoare, am acordat atenție deosebită comparării formelor de rezistență
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România". Lucrul care ne-a interesat în mod deosebit este felul în care Monica Lovinescu privește literatura. Pentru autoarea romanului Cuvântul din cuvinte, literatura e o lume condusă de propriile-i legi, o lume ficțională într-o lume reală. În calitate de interpret, autoarea se întoarce permanent la text ca să evite distanțarea inutilă față de semnificația inițială. Sumara noastră trecere în revistă a discursurilor oferă o idee despre metodele folosite în receptarea textelor. Autoarea analizează produsele literare atent
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un sumar al evoluției romanului din pricina îndrăznelii cu care Ioan Lăcustă o reinventează, sau mai bine spus, o neagă. Genul romanesc se află de mai bine de două secole în continuă evoluție, trecând de la modelul scientist de cunoaștere a lumii ficționale la un model subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de poetica imitației; pentru romancier nu există nicio semnificație pe care sistemele limbii să o preia ca atare și să o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini scrise întâmplător și judecate apoi cu luciditate. "Majoritatea autobiografiilor se nasc din impulsul creator, ficțional deci, de a selecționa numai acele evenimente și experiențe din viața unui scriitor care pot alcătui un tipar bine structurat. Este posibil ca tiparul rezultat să întreacă în dimensiuni pe cel cu care a ajuns să se identifice scriitorul; acest
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
rezultat să întreacă în dimensiuni pe cel cu care a ajuns să se identifice scriitorul; acest tipar poate fi încă doar o simplă prezentare a concordanței dintre temperamentul și atitudinile sale. Am putea denumi această extrem de importantă formă de proză ficțională confesiune. [...] Recunoașterea confesiunii ca formă ficțională distinctă prezintă o deosebită importanță"355. Monica Lovinescu transformă notele, scrisorile, schemele- datate permanent și cu un convingător caracter informativ, într-un text autobiografic menit să umple trei decenii. Avertizează însă asupra relativității unor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cel cu care a ajuns să se identifice scriitorul; acest tipar poate fi încă doar o simplă prezentare a concordanței dintre temperamentul și atitudinile sale. Am putea denumi această extrem de importantă formă de proză ficțională confesiune. [...] Recunoașterea confesiunii ca formă ficțională distinctă prezintă o deosebită importanță"355. Monica Lovinescu transformă notele, scrisorile, schemele- datate permanent și cu un convingător caracter informativ, într-un text autobiografic menit să umple trei decenii. Avertizează însă asupra relativității unor întâmplări sau personaje, reconstituite printr-o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lui nu face caz de acest gen"385. Monica Lovinescu, în schimb, are convingerea că jurnalele au o certă valoare estetică, la care adaugă valoarea etică, utilă în procesul comunismului și în alcătuirea unei narațiuni a exilului. Capitolul V Discursul ficțional V.1. Romanul Cuvântul din cuvinte, prima parabolă a sistemului comunist Romanul Cuvântul din cuvinte este o parabolă a sistemului comunist, un text considerat de Ioana Pârvulescu în Cuvânt înainte, primul roman politic esopic scris în literatura modernă. Deși se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din activitatea radiofonică face obiectul celor șase volume. Principiul după care se ghidează în selecția textelor este repetitivitatea și relevanța. Din arhivă, emisiunile dau senzația de recurență a temelor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
rotunde, vizite. Rostul Jurnalelor este de a ajuta memoria, de a reda idei și felul în care sunt trăite, de a fi un instrument al introspecției, o cronică a lumii din afară ce rareori conține referiri la propriile trăiri. Discursul ficțional al Monicăi Lovinescu poate fi acuzat de codificare exagerată a limbajului. De aceea am încercat să demonstrăm că prin funcția sa instrumentală, limbajul din roman exprimă cunoștințe, păreri despre doctrina comunistă și produce sens. Jocurile de cuvinte sunt o opțiune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de limba și literatura română, prin precizările metodologice și structura subiectelor. Fișele recapitulative pentru portofoliul candidatului au în vedere conținuturile de literatură română prevăzute în programa actuală pentru examenul de bacalaureat: opera literară și varii elemente de structurare a universului ficțional, elemente de structurare a operei literare - curente lite rare, genuri și specii literare -, elemente structurale în creația lirică/epică/dramatică, modele de eseuri structurate. Partea a treia a lucrării cuprinde rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013, propunând în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]