3,231 matches
-
două irigări colonice pe zi, fiecare cu 20 de litri de apă, cu ajutorul plăcii Colema Board, care funcționează numai pe baza gravității, și nu cu ajutorul pompelor. Adăugați la cei 20 de litri de apă caldă (37-65°C) puțină cafea tare fiartă, care stimulează contracțiile peristaltice naturale ale intestinelor și conține acizi ce ajută la despicarea mucusului și curățarea peretelui colonului. Dacă sunteți prea sensibil la cofeină, o puteți înlocui cu zeamă de usturoi proaspătă, suc de lămâie proaspăt, Bentonite sau săruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în toi. Aburii alcoolului au început să-și cam facă efectul. Târziu în noapte, vântul sufla tot mai puternic. La un moment dat zic: - Când mergeți acasă puneți și pisați o jumătate de kilogram de usturoi, îl amestecați cu lapte fiert, după care îl puneți în troaca porcului. Dar atenție. Înainte de a-i da să soarbă ce v- am prescris, să nu primească nimic de mâncare o zi și o noapte și nici apă să nu bea în toată această perioadă
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
valoarea celorlalte alimente sunt prezentate În tabelul 17. Rata produselor alimentare În raport cu indicele glicemic de 100 gr Produse Indicele glicemic Produse Indicele glicemic Glucoza 100 Fulgi de ovăz 50 Miere 87 Macaroane 50 Fulgi de porumb 80 Ciocolată 49 Cartofi fierți 73 Paste cu tărâțe 42 Pâine albă 70 Portocale 40 Biscuiți 67 Mere 36 Stafide 64 Lapte 30 Banane 62 Fasole 27 Înghețată 60 Fructoză 23 Suc de portocale 57 Soia 18 Orez 56 Alune 14 Prelucrarea mecanică a hranei
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Orez 56 Alune 14 Prelucrarea mecanică a hranei crește indicele glicemic, astfel la piureul de cartofi acesta este mai mare decât la cartofii serviți Întregi. Cu cât sunt mai mărunțite alimentele cu atât ele se digeră mai repede. În produsele fierte indicele glicemic este mai mare decât cel din alimentele crude. Fibrele (celuloza) Încetinesc digestia. Carbohidrații cu indicele glicemic ridicat generează energie „rapidă”, crescând nivelul glucozei În sânge. Cu toate acestea, energia este de asemenea, rapid consumată. Luând În considerare menținerea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pentru 4-5 ore. Pentru slăbire se recomandă selectarea unei diete cu orez brun, ovăz, hrișcă, fasole, boabe. Pastele făinoase și cartofii sunt o sursă excelentă de energie, iar dacă ele se vor mânca fără sosuri și uleiuri pentru prăjit, doar fierte, acestea nu vor produce o valoare calorică mare, ceea ce nu va duce la depuneri de țesut adipos. Excluderea carbohidraților din dietă va reduce capacitatea de efort fizic și de efort psihic, va determina depresii și deshidratare. Ultima afirmație se explică
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
altul, chiar dacă aparține altei lumi. Cu apa se poate comunica (ne referim în acest sens la rolul terapeutic, propițiator, apotropaic și divinatoriu al apei). În divinație s-au invocat și alte ipostaze ale apei: starea solidă sau lichidă, crudă sau fiartă, sub formă de ploaie ori zăpadă sau în combinație cu alte lichide: ulei sau vin. De exemplu, se turna apă în ulei iar formele pe care le lua apa, până ce se depunea la fundul paharului, erau interpretate. Și unele calități
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reformat. Peste tot în Occident unde distanța între Dumnezeu și om este mai mare, spaima de impur și de păcatul cărnii pune plastica la dietă. Anglia, Olanda, Germania de Nord, Statele Unite, Scandinavia: mâncare fadă, ziduri albe, trupuri fără miros, carne fiartă. Jean Clair a reperat clar în acest spațiu moralist interdicția de a culege ciuperci sălbatice, mai ales faloide, și respingerea fermentării. El discerne o legătură între folosirea drojdiilor naturale în aluat și pîine, comună Italiei și Germaniei de Sud catolice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a lăsa altora zeama „a trage singur tot folosul“, a nu fi de nicio zeamă „(persoană) pe care nu se poate pune niciun temei“, zeamă lungă „vorbărie lungă, lipsită de interes“, tot de-o zeamă „deopotrivă“, ou cu zeamă „ou fiert puțin, cu gălbenușul necoagulat“. Destul de vechi este și ciorbă, cuvânt împrumutat din turcă, cu prima atestare în secolul 18 (într un document de la 1786, publicat de N. Iorga); de aceea, are și el mai multe sensuri: pe lângă cel propriu, bine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a importat supa de la germanici. Termenul germanic suppa a intrat în latină (apare prima dată în secolul 6); limbile germanice (olandeza, engleza) au urmași ai acestui cuvânt, dar sensul propriu este cel de „bucată de pâine înmuiată în apă fiartă“, așa cum este și primul sens al fr. soupe. Cuvintele panromanice, care pun în evidență unitatea limbilor romanice, au și ele o viață destul de interesantă. În marea lor majoritate, acești termeni existau în latina clasică; alții, în schimb, apar numai în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de porc, îi adaugă paste făinoase fierte separat și-l numesc stufatu. Francezii (ca și italienii, de la care l-au împrumutat) îl fac cu aproape orice. Primul estofat se pare că a fost gătit în timpul Războiului de 100 de Ani, pe vremea asediului de la Castelnaudary. Apărătorii cetății
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dialoghează perfect cu gustul cărnii de pește prăjit în puțin unt. Alți chefs - care descind din La Nouvelle Cuisine Française, deși și-au afirmat unele rezerve față de preceptele acesteia -, cum ar fi Pierre Gagnaire, au mers și mai departe: langustă fiartă în vin alb, alături de pastă de ardei „nora“ cu mango verde, de jeleu de varză roșie (decorat cu puțină... drojdie de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tot în lume ideea de a mânca ștevie la grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia (Rumex patientia, rudă cu măcrișul, Rumex acetosa) este o plantă europeană; majoritatea istoricilor alimentației sunt de părere că, în forma sa sălbatică, era culeasă și făcea parte din hrana umană a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de presupus că, pe întinderea întregului continent preistoric, frunzele plantei au fost și gătite, cea mai veche tehnică fiind la jar. Această tehnică nu s-a menținut decât în România, restul continentului mâncând mai ales ștevie crudă, în salate, ori fiartă. „Cea mai năstrușnică și mai neașteptată mâncare românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman, „flori de bostan umplute“. Să fie oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia țăranului român, nevoit să nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar scoțienii au haggis-ul lor...) și extrem de vechi, crearea sa fiind impusă de necesitatea conservării vânatului proaspăt doborât: măruntaiele fiind cele mai perisabile, ele erau sărate, împachetate în stomacul sau în prapurele animalului și, fripte ori fierte, căpătau un... termen de valabilitate de peste zece zile. Odiseea lui Homer menționează această tehnică, iar surse latine pomenesc preparate asemănătoare drobului. Grecii cunosc două feluri de drob: sarmas, cel mai asemănător rețetei românești, și kokkorets, care presupune înfășurarea măruntaielor în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat că, în ceea ce privește varietatea rețetelor pe bază de mălai fiert, italienii ne depășesc. Ciudat este faptul că această tristă constatare se impune în mult mai mare măsură astăzi decât în trecut, într-un trecut din paginile căruia ne mai parvin încă ecouri ale unei diversități savuroase de rețete pe bază
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
doua zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întâi o tingire de apă caldă numai «înfierată», apoi alta «cu mărgele» (când face apa mărgele) și alta fiartă. Putina se pune pe cuptor și până sara e gata, că altfel se face cum e borșul, iar sara se fierbe într-o căldare mare, ca să rămâie dulce. Apoi se pune iar în putină la răceală și, când trebuie, o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză); frunzele și tulpinile tinere erau mai apoi fierte, adăugându-se și ele supei acre. Maria Dembinska, în Mâncăruri și băuturi în Polonia medievală: redescoperirea unei bucătării a trecutului, afirmă că folosirea crucii-pământului în bucătăria poloneză a fost preluată de la lituanieni. Cert este că acest tip de borș era
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de trahana: cea acidă se face din lapte crud, amestecat cu făină și cu sare până se îngroașă, apoi lăsat câteva zile să fermenteze și, în cele din urmă, uscat la soare și pisat; cea dulce se face din lapte fiert, amestecat cu grâu măcinat mare. Supa cu același nume se gătea din apă sau zeamă de legume fierte, care se îngroșa cu câteva linguri de trahana (300 de grame la aproximativ 2 litri de zeamă). Ciorba de pește cel mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi lăsat câteva zile să fermenteze și, în cele din urmă, uscat la soare și pisat; cea dulce se face din lapte fiert, amestecat cu grâu măcinat mare. Supa cu același nume se gătea din apă sau zeamă de legume fierte, care se îngroșa cu câteva linguri de trahana (300 de grame la aproximativ 2 litri de zeamă). Ciorba de pește cel mai des întâlnită era cea de chitici, menționată și de către Păstorel ca specialitate românească. Ciorba de burtă ne-a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
trahana (300 de grame la aproximativ 2 litri de zeamă). Ciorba de pește cel mai des întâlnită era cea de chitici, menționată și de către Păstorel ca specialitate românească. Ciorba de burtă ne-a venit de la turci, iar căpățâna de miel fiartă este răspândită pe mai toate meridianele și are o vechime milenară. Tradiția iudaică a hranei rituale insistă pe miel; una dintre reflexiile sale în pictura ortodoxă poate fi văzută în icoana lui Andrei Rubliov numită „a Trinității“, unde este redat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fierbere și a recipientului, poate aduce alimentul la un stadiu de cvasidescompunere). În toate societățile, preparatele culinare au semnificații diferite în funcție de tehnica de gătire: de cele mai multe ori, alimentele fripte sunt considerate feluri de mâncare ceremoniale, oferite oaspetelui, străinului, în timp ce acelea fierte sunt destinate familiei, unui cerc social închis (la unele triburi amazoniene, este interzisă 84 oferirea cărnii fierte văduvilor sau văduvelor, din cauză că acest gest ar putea fi interpretat ca unul de apropiere excesivă). În general, carnea friptă este considerată o formă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]