1,926 matches
-
filosofia e bella letteratura, Le Monnier, Firenze, 1900. Poeți greci e latini, a cură di Franco d'Intino, Selerno, Romă, 1999. Poesie e prose, a cură di Mario Andrea Rigoni, con un saggio di Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987. Scritti filologici (1817-1832) di Giacomo Leopardi, a cură di Giuseppe Pacella e Sebastiano Timpanaro, Le Monnier, Firenze, 1969. Storia dell'astronomia, a cură di Franco Piperno, Rende, Centro editoriale e librărio dell'Università degli studi di Calabria, 2001. Studi filologici raccolti e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1987. Scritti filologici (1817-1832) di Giacomo Leopardi, a cură di Giuseppe Pacella e Sebastiano Timpanaro, Le Monnier, Firenze, 1969. Storia dell'astronomia, a cură di Franco Piperno, Rende, Centro editoriale e librărio dell'Università degli studi di Calabria, 2001. Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol. III, Le Monnier, Firenze, 1845. Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol III, ed. ÎI, Le Monnier, Firenze, 1853. Tutte le opere, a cură di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Firenze, 1969. Storia dell'astronomia, a cură di Franco Piperno, Rende, Centro editoriale e librărio dell'Università degli studi di Calabria, 2001. Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol. III, Le Monnier, Firenze, 1845. Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol III, ed. ÎI, Le Monnier, Firenze, 1853. Tutte le opere, a cură di Francesco Floră, Mondadori, Milano, 1937-1949. Tutte le opere, con un'introduzione e a cură di Walter Binni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
about vague objects", Philosophical Topics, 16, 1988, pp. 255-284; Michael Tye, "Vague objects", Mind, 396, 1990, pp. 535-558; Eddy M. Zemach, "Vague objects", Nous, 25, 1991, pp. 323-340. 262 Este prezentată pe larg în numeroase pagini ale culegerii de cugetări filologice, literare și filosofice, scrisă între anii 1817-1832, cunoscută sub numele de Zibaldone. Opera de mari dimensiuni a fost publicată pentru întâia oară prin grijă lui Giosuč Carducci, între anii 1898 și 1900, iar în perioada 1919-1923 (martie aprilie mai 1921
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'arte, Zibaldone, 322. 430 Reunite acum în Quasimodo-Cumani, op. cît. 431 Se volete chiamarla rozzezza non istarò a farne piato, sì veramente che confessiate non ci aver tesoro al mondo che băști a pagare quella rozzezza, Giacomo Leopardi, Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, vol. III, Le Monnier, Florența, 1845, p. 166. 432 Luciano Anceschi, 1940, op. cît., p. XI. 433 Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 186. 434 Nella sua voce possiamo riconoscerci antichi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
le gemme, anzi s'incarnano come l'anima nel corpo, Zibaldone, 2584. El militează și pentru că limba țintă să nu fie forțată să accepte calcuri sau barbarisme. Este de acord cu principiul iluminist al respectării fidele a originalului prin studiul filologic al termenilor și prin căutarea echivalentelor în alte limbi, dar realizează această exigenta în relație cu stilul și semnificația poeziei. Cfr. Giuseppe Natale, "Leopardi: lingua e traduzione", Rivista internazionale di studi leopardiani, III, 2003, pp. 81-83. 458 Traducendo i greci
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
secoli prima. Volli che le espressioni del mio autore, prima di passare dall'originale nelle mie carte și fermassero alquanto nella mia mente, e conservando tutto îl sapor greco, ricevessero l'andamento italiano, Giacomo Leopardi, "Discorso sopra la Batracomiomahia", Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e Pietro Giordani, Vol III, ediția ÎI, Le Monnier, Florența, 1853, p. 88. 465 Cfr. Giuseppe Natale, op. cît., p. 78. 466 S-a atras atenția asupra caracterului aproximativ al echivalentelor ritmice din traducerile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Theodor W. Adorno La începutul anilor nouăzeci, căpătasem din motive, bănuiesc, obiective o fobie intensă față de orice variantă de gîndire filozofică sau pur culturală ce ar fi acceptat, fie și parțial, epitetul de "marxistă". Eram proaspăt licențiat în studii filologice studii înrădăcinate încă, pe atunci, în ideologia și mentalismul comunismului ceaușist -, presu punînd, de aceea, pe fondul unor frustrări majore (nu doar personale, ci, tind să cred, colective, legate de întreaga mea generație) că marea intelectualitate umanistă, de la noi și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974. Tomuș, Mircea, Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981. Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009. Țeposu, Radu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, București, Editura Eminescu, 1993. Ulici, Laurențiu, Literatura română contemporană, București, Editura Eminescu, 1995. Ulici, Laurențiu, Coborârea din turn, în "România literară", 25 (1989). Ungureanu, Cornel, Imediata noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
376. Filosoful francez folosește sintagma "ființa ca prezență". Aceste idei au fost consemnate și de Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009, p. 227. 57 Cf. Alexandru Ștefănescu, Nietzsche și "moartea lui Dumnezeu", București, Editura Paideia, 2004. 58 Dumitru Tucan, art. cit., p. 232. 59 Ibidem, p. 232. 60Ibidem, p. 232. 61 Ibidem, p. 10. 62 Cf. J. Hillis Miller
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vă raportați la tradiție, doamnă profesoară? Există, după părerea d-voastră o tradiție ieșeană în filologie, un specific ieșean în cadrul filologiei românești? Există o succesiune a generațiilor de filologi? E.S.: Da, există, cum e și firesc, pentru că există o școală filologică ieșeană care mai respiră încă... E.M.: Cam câte generații ar exista în filologia românească modernă? E.S.: Să știți că într-o tradiție oarecare te încadrezi vrând-nevrând. Pentru că aici te-ai format, aici ți-au apărut în față profesorii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
întâlnească iubita în Spania n-a călcat chiar toate locurile pe care le-a descris în timpul călătoriei sale în Orient, dar scopul urmărit a fost atins. Maica Domnului în creștinismul ortodox și o "mariologie" țărănească Astrid Cambose Un mic dar filologic Relevanța genurilor literare (ba încă și a speciilor!) într-o taxonomie psihologică ar putea fi un subiect de meditație pentru fiecare dintre noi. Sunt oameni a căror privire asupra lumii se dovedește în primul rând poetică, atentă la detaliile și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
această sintagmă... La (neverosimilul!) octogenat, ar fi îndreptățită să primească daruri simbolice pe măsura celor pe care le-a revărsat în jur atâta timp. Nu ne stă în putere să i le facem; paginile următoare sunt doar un mic dar filologic, însoțit de cele mai bune urări și gânduri de gratitudine. *** Sfântul Duh, detaliu dintr-o icoană cu Sfânta Treime, Sibiel (foto A.C., 2012) Când este figurat, Duhul Sfânt apare ca un porumbel (sau ca o porumbiță?) din care pornește o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Christos au zburat la cer și pe urmă s-a dus (acordul verbal dialectal n.n.) de a prădat iadul; după ce a ieșit din iad, Maica Domnului întrebă pe Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo."23 Semnalăm aici o curiozitate filologică prezentă într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă de Tudor Pamfile din Moldova (Tecuci): Hristos este indicat printr-un apelativ neobișnuit, pe care culegătorul nu îl poate glosa și îl marchează cu un sic: "Sfânta verdeleancă". "Ce umblu, ce caut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
biblic: furnicoleul Eugen Munteanu 1. Într-un articol recent, afirmam că "viața cuvintelor în imensul spațiu semantic a hipertextului biblic este fascinantă și surprinzătoare" (Munteanu 2013, p. 275) și încercam să ofer o schiță a procedurilor metodologice și a tehnicilor filologice potrivite pentru o cît mai corectă identificare și interpretare a numeroaselor elemente lexicale specifice textelor biblice, în special acelea legate de contextul cultural, antropologic și mitico-religios al textului biblic originar. Posibilitatea situării, în raport cu textul, într-o perspectivă deopotrivă sistematic funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care nu cunosc textul nu își pot imagina cît de diverse și de dificile sunt sarcinile editorilor. Studiul științific detaliat al lexicului Ms. 45 în ansamblul său este una din sarcinile pe care ni le-am asumat în cadrul unui proiect filologic aflat în faza de finalizare 117. Cum se va putea vedea și din cele exemplul de hapax legomenon biblic pe care îl voi prezenta și comenta în detaliu, în foarte multe cazuri, doar o parcurgere atentă a întregii tradiții textuale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fasec, ghipă, hagab, haradrion, hargol, hirogrilion, porfirion, sirin, solam, steliu, thehim și câte altele 118. Mă voi ocupa în prezentul articol de două zoonimul biblic furnicoleul, interesant deopotrivă și prin problematica diferită pe care o creează, ca și prin instrumentarul filologic special pe care îl reclamă. 2. După cum ne dăm seama de la prima vedere, furnicoleul pare să fie un compus de la două nume de vietăți binecunoscute vorbitorului, furnica și leul. Putem de asemenea bănui că în spatele neobișnuitei sintagme românești se află
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
găsit decât următorul desen dintr-un manuscris medieval din Franța. Dedesubt se vede inscripția explicativă în latină murmeleon formicae. 4. Clarificarea cuvintelor și a pasajelor obscure din textul Bibliei este o operație laborioasă, dificilă dar fascinantă. Ea necesită un instrumentar filologic complex și rafinat. Perfectarea unui asemenea instrumentar și, implicit, a unei metode adecvate, este utilă, poate chiar necesară, pentru clarificarea sutelor, poate a miilor de loca oscura din textele tradiției biblice. Ca să nu vorbim despre cuvintele cu relevanță dogmatică prioritară
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unde orice povestire a unei vieți îi pare naratorului falsă, o raționalizare a unui material inefabil. 116 Vezi Munteanu, 2011. 117 Prima traducere românească a Septuagintei, operă a lui Nicolae Milescu (Ms. 45 BAR Cluj). Ediție critică, studii lingvistice și filologice (grant CNCS, cod 1578, perioada de desfășurare, 2011-2014). 118 Zoonimele menționate, precum și numeroase alte nume de plante și insecte au fost discutate de mine pe larg în Munteanu 2008, passim. 119 Constatăm cu stupoare și amuzament că în frumoasa ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
forma unor dispute între liber-cugetători porniți să reinterpreteze Biblia, filosofi raționaliști, de o parte, și credincioșii în miracole, în oracole, în magii și vrăjitorii sau pasionați teologi doctrinari ca J-B. Bossuet, de altă parte. Religia a fost subminată prin interpretarea filologică a Bibliei de către francezul Richard Simon (1638- 1712), apoi, în termenii luptei de clasă, înainte de Marx, de preotul francez ateu, Jean Meslier (1664-1729). Mai atent, filosoful și publicistul Pierre Bayle (1647-1706) emigrat în Olanda, intuind marele pericol al scepticismului, a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
omului este o parte a științei naturii, Rousseau susținea că acestea sunt două domenii separate, și Kant l-a continuat. Problematica a fost preluată de universitățile germane de la începutul secolului al XIX-lea în cadrul programelor de cercetări istorice și respectiv filologice. Tot cam atunci însă a apărut și pesimismul ca școală filosofică. Filosofia însăși a fost inclusă în științele umane. De altfel, Nietzsche a preluat pesimismul lui Schopenhauer, dar formația sa era de savant în limbile clasice, neagreind universitatea, cu care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
naturală“ a formelor culturii moderne și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
învingătorilor este important: el clarifică, de fapt, modul în care răscumpărarea eschatologică aparține, în mod privilegiat, ruinei și marginalului, având ca miză actualizarea potențialităților rămase în derivă în urma eșecului istoric. „Profetul care privește în urmă“ nu pro cedează hermeneutic, ci filologic. Trecutul nu anunță în ma nieră tipologică viitorul care îl va „desăvârși“, ci dispune de pro pria salvare, ascunsă în failibilitatea sa ontologică. Ruina este răscumpărată nu deoarece pe ea se înalță noi edificii, ci prin persistența ei materială și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
asemeni unui alchimist în căutarea pietrei filosofale sau, cel puțin, a unei noi senzații, a unui nou gust sublimat. În ce privește biblioteca de autori latini a acestuia, nu există o cenzură și o taxonomie mai riguroasă, dictată nu numai de aplicația filologică a latinistului, ci și de gustul său, ridicat la rangul de disciplină universitară. Colecția de stampe, de desene, de gravuri și tablouri respectă la rândul ei o ordine a gustului, putând servi drept o implicită estetică decadentă. Colecționarul a descoperit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
thriller); există reinterpretarea ironică, parodierea Evului Mediu (în fanteziile eroice despre America secolului al XIX-lea). Există fațetele barbare și romantice ale Evului Mediu, ilustrate de tipurile contemporane ale răufăcătorului, fantomei și vampirului. Modelele medievale philosophia perennis, identități naționale, reconstrucția filologică, decadentismul și tradiția se regăsesc în manifestările culturale (în special populare), filosofice și politice ale perioadei contemporane 38. Ideea centrală la Eco este aceea că lumea noastră, fie că o numim sau nu postmodernă, reiterează pe mai multe planuri un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]