1,847 matches
-
de abordare diferă considerabil de cea a maestrului Origen; cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 161. 11 De exemplu, Sfântul Grigorie de Nyssa, (+395), Sfântul Ambrozie de Milan (+397), Filon, episcopul Carpasiei (+374), Teodor de Mopsuestia (+427), Grigorie de Elvira (+392), Teodoret de Cir (+466), Nil al Ancyrei și Apponius (ambele comentarii au fost scrise în jurul anului 400); fragmente din Cântarea Cântărilor au comentat și Polihroniu (+427), Eusebiu de Cezareea
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
diferențele dintre tradițiile mistice eline și cele latine. Sfinții Grigorie și Ambrozie au reprezentat figuri centrale în Răsăritul grecesc și, respectiv, în Apusul latin; ambii aveau o pregătire și o educație filosofică neoplatoniciană; cunoșteau scrierile lui Origen și ale lui Filon din Alexandria, și au reprezentat de fapt primii comentatori care s-au raliat la abordarea origenistă a Cântării Cântărilor. De asemenea, fiecare dintre ei a avut o mare influență asupra viitoarelor generații de 15 În prologul la traducerea sa asupra
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
in That Others may Know and Love: Essays in Honor of Zachary Hayes, editată de Michael F. Cusato and F. Edward Coughlin, New York, 1997, p. 108-130, cu o bibliografie extinsă la p. 373-380; pentru Sfântul Ambrozie, incluzând relația sa cu Filon, platonismul și neoplatonismul, și influența sa asupra misticii latine, a se vedea McGinn, op. cit., p. 202-212; pentru Sfântul Grigorie de Nyssa - McGinn, op. cit., p. 139-142. 21 Anthony Meredith, op. cit., p. 160. 22 Ibidem, p. 161. 23 Acest aspect a fost
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de la Tâlcuire exactă la Cântarea Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică
Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
nu e lipsită de o anume ironie. Mari diferențe nu sunt între cele trei părți. Ar fi putut fi, la fel de bine, comasate. Căci, așa cum la începutul cărții nu se simte vreo presiune sau vreo angoasă, nici finalul nu înscenează vreun filon nostalgic. De altfel, capodopera volumului rămâne this is not a photo opportunity (pp. 46 / 49), în care dispunerea în versete ambiguizează până la ultimele consecințe ideea totalității: „în washington square o tipă pictează după peisaj. dacă ai așeza tabloul între kitsch
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
reputați politologi ca de pildă americanul Chalmers Johnson sau marea doamnă a intelighenției de peste ocean, Susan Sontag. Triumful literaturii de divertisment Cu minime excepții, oferta beletristică a acestei toamne a fost destul de săracă. Cărțile noi care rămîn memorabile confirmă capacitatea filonului autobiografic de a alimenta inepuizabil rezervoarele marii literaturi. Imre Kértesz culege elogii și îndeamnă la reflecție cu noua sa carte intitulată Lichidarea, un fel de bilanț al secolului XX. Elias Canetti, premiatul Nobel din 1981, revine în actualitatea literară cu
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
interviurile: la ce lucrați acum? C.H.: La o istorie complementară aceleia din romanul Muzica înghițită, al cărui principal personaj a fost mama. Acum este la rînd tatăl. Acțiunea se petrece în Elveția, în anii 30, marcați de ascensiunea fascismului. Dar filonul românesc există și în această carte, contrastînd cu o existență cotidiană de o cu totul altă coloratură, cu un sentiment existențial dur, bine conturat și foarte stabil. Contrastul față de primul roman se profilează din- tr-o altă perspectivă, una occidentală, atlantică
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
și colectiv, ci și despre singurul remediu, fie el și homeopatic, al trestiei gânditoare de a-l boicota: frumusețea dicțiunii și a cogitației poetice. Împărțită în trei cicluri și impecabil diagnosticată de Ștefan Borbely, poezia din această carte se subsumează filonului durerii universale, de la Leopardi și Eminescu, la Bacovia, Montale, Virgil Mazilescu și Marino Piazzolla. Este experiența durerii ca acces la cunoaștere prin intermediul protestului împotriva durerii însăși; durere și izolare; poezia ca depășire a impasului închiderii în sine; durerea ca act
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
care și-a propus să o cerceteze este aceea a Sacrificiului, un subiect fertil atât în ipostaza sa antică ( Mitul lui Orfeu, Prometeu, Icar, Pygmalion) cât și în cea hristică unde, de două milenii hrănește în mod substanțial nu doar filonul spiritual, dar și pe cel cultural. Sensul sacrificiului este schimbat în morala creștină care îl proiectează spre creația binelui absolut, prin cultivarea harului, a datului pozitiv al fiecăruia. Nu știu în ce măsură Mihai Țopescu și-a construit ciclul cunoscând ceea ce Dionisie
Mihai Țopescu – Sacrificiul by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/3629_a_4954]
-
și ușe altor daruri, altor începuturi.” Mai curând înclin să cred că nu, pentru că altfel ar fi ales citatul drept motto lămuritor al acestei serii. Ciclul Sacrificiul, care conține atât spații ale performance-ului cât și obiecte, nu își asumă un filon epic în mod explicit. Deși nu povestește nimic, există însă, cu siguranță ceva, o tensiune, a cărei combustie exaltă o umanitate conținătoare de adevăruri, simboluri și sensuri mai pregnante decât o întreagă colecție de justificări teoretice. Preocupat sau, mai curând
Mihai Țopescu – Sacrificiul by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/3629_a_4954]
-
recent de cei doi candidați în alegerile din Statele Unite cînd s-au acuzat reciproc că manipulează cifre din domeniul matematicii "fuzzy". Cum se reflectă rădăcinile dv. românești în ceea ce scrieți? Sînteți scriitor de limbă engleză, dar aveți un foarte vizibil filon istoric și folcloric românesc. L-am urmărit în mod intenționat pentru că spațiul cultural din care vin mi se pare foarte interesant și mă simt dator să-l vehiculez. Eu am crescut acolo și simt nevoia să dau ceva înapoi. Am
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
pot fi validate de către compozitor, dar câteva indicii lăsate cu prilejul unor discuții sunt relevante. Dincolo de acestea, aprofundarea contextului în care își face simțită prezența citatul în cauză constituie o necesitate pentru înțelegerea profilului, individualității fiecăreia dintre compoziții, precum și a filonului călăuzitor, a ideii unice care le străbate. Unitate în diversitate? Iată unul dintre principiile dezvăluite de creația lui Ștefan Niculescu, atât la nivel micro cât și macro-structural și relevate punctual în partiturile dedicate saxofonului. *** Comandă a Radiodifuziunii Franceze, piesa Axion
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
disonanță a secțiunii se datorează cromatizărilor puternice, ciocnirilor intervalice și rapidității cu care ele au loc în cadrul măsurilor. Totuși, detaliul nu se pierde în favoarea generalului. Saxofonul sopranino și percutanța cu care acesta își intonează linia melodică permite urmărirea clară a filonului melodic, cu atât mai mult cu cât componența lui pornește de la un grup de doar trei sunete (do#, re, sib în măs. 152-155). Amplificarea ambitusului are loc ulterior, finalizat cu instalarea isonului pe sunetul fa#. Pentru a compensa acest repaus
Citatul ?n crea?ia pentru saxofon a lui ?tefan Niculescu (II) by Irina Ni?u () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
poate să fie citit în o mie de feluri. Într-o ecranizare, accentul a fost pus pe urîtul din personaje, pe vina acestui personaj fabulos, Bunica, pe cruzimea ei. Pe contextul politic, pe viața din Rusia sovietică. Există și acest filon în carte, cu nuanțe, firește. De ce m-a izbit cu mult mai mult dramatizarea lui Kordonsky? Pentru că a ales drumul a ceea ce poate să mai fie salvat în fiecare. Prin iubire și prin iertare. A ales să vorbească despre oameni
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
„Beția trează” (νηφάλιος μέθη). Câteva interpretări și înțelesuri ale sintagmei la Filon, Plotin, Origen și Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie) Sintagma „beție trează” (νηφάλιος μέθη), este un oximoron care se bazează pe distincția dintre starea de beție adusă de vin și o stare a perfecțiunii sau desăvârșirii creștine dobândite prin har<footnote Stuart Burns
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591. footnote>. Anterior Sfântului Grigorie, Filon Alexandrinul (n. 25 î. Hr. d. 40 d. Hr.)<footnote Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, șeful școlii iudeo alexandrine. footnote> utilizează termenul „beție” pentru a descrie o stare de extaz, din perspectiva profeției și a uniunii mistice<footnote Philon, Opera, Londra, ed.
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria Ebrietas ..., p. 3-41. În legătură cu profeția la Filon, a se vedea H. A. Wolfson, Philo, vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea, A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002. footnote> și, în mod
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III, 2/1931, p. 144. footnote>. Pentru Filon, această beție este stadiul în care sufletul trece dincolo de stadiul de căutare<footnote Fraza beție a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
footnote Fraza beție a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în care l-a cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător<footnote Ibidem, p. 78. footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care angajează calea negativelor, adică, încetarea oricărei cunoașteri. Filon primește înțelepciunea cea adevărată a lui Dumnezeu pentru o perioadă limitată, în timp ce Plotin urmărește uniunea permanentă cu Unul, pentru totdeauna, primind o stare de ființare și nu una de revelare<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p.
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>, unde esența constă în condiția mentală a misticului. La Sfântul Grigorie, ne confruntăm cu o evoluție în credință și virtute, iar „extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce era central convingerilor sale fundamentale, și această interpretare este cea care se poate să fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]