24,869 matches
-
și cutume, dintr-o liniște neliniștitoare, din acumulări și devieri, din piste false pe care o apuci cu voioșie pentru a da apoi nas în nas cu frustrările și complexele închise cu lacăte în pachete și pachețele. Visceralitatea pătimașă și filosofia decăderii, la fel de pătimașă, fanfaronada și impostura, ceaiul și vodca, muzica devastatoare și salvatoare, bătaia și pupatul pe gură al împăcării, incandescența rusească stinsă cu trîndăveli oblomoviene, o umanitate teribilă, colorează palpitant montarea lui Yuri Kordonski. Ce vezi pe scenă, stă
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect pe care Bernea încearcă să-l structureze în conformitate cu noțiuni și distincții inoperante în mentalitatea populară. Spațiu, timp și cauzalitate... este una din puținele lucrări de sinteză dedicate filosofiei populare românești și singura care se ocupă pe larg de reprezentarea lumii în satul românesc. Ernest Bernea - Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român; Ed. Humanitas; ediția întâi - 1997; 304 p.; ediția a doua - 2001, în curs de apariție în
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
ai Criterionului sînt analizați cu declarată răceală critică, în sensul că sînt urmărite mai ales performanțele lor stilistice, frumusețea limbajului și mai puțin ideile lor incendiare. Nici substanța filosofică nu face obiectul analizei, criticul lasă toate acestea pe seama profesorilor de filosofie. Chestionabilă ar fi decizia de a se ocupa doar de partea românească a operelor, ceea ce în cel puțin două cazuri (Cioran și Eliade) e problematic. Cu atît mai problematică e afirmația că opera românească a lui Cioran ar fi superioară
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
dată cînd opiniile ne despart. Dintre multele manifestări ale urii intelectuale, aleg, nu chiar la întîmplare, unul singur. În Convorbirile literare de la Iași, numărul din februarie, dl Sorin Comoroșan, membru de onoare al Academiei Române, biolog de reputație internațională, atras de filosofia științei, îi acordă d-lui Ion Beldeanu un interviu din care ura se revarsă ca o apă neagră. Nu e prima oară cînd dl Comoroșan urăște. I-am citit și alte intervenții asemănătoare. Unele propoziții sînt reluate aidoma în interviul
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
mai mulți ani, cu pragmatismul ei asumat și cu un cult al eficienței bine asimilat și frumos ambalat, este chiar una dintre sursele de inspirație, lumea românească trebuia să se rodeze un timp spre a percepe exact conținutul, codurile și filosofia unei asemenea construcții simbolice în care ironia, meditația gravă, responsabilitatea morală și spiritul ludic se împletesc pînă la contopire. Și asta pentru că arta lui Serghei Manoliu, tipică pentru un răsăritean transplantat în Apus, marchează chiar acest spațiu de intersecție al
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
Ordinul Geminaților a fost înființat în 1270 în Tunisia, imediat după moartea lui Ludovic al IX-lea, conducătorul celei de-a Șaptea Cruciade. [...] Geminații erau un ordin călugăresc eretic, dacă așa ceva e cu putință. Doctrina lor implica o cosmogonie, o filosofie a istoriei și o etică. Lumea - susținea fratele Castor - era la început doar pe jumătate: jumătatea făcută de Dumnezeu. Cealaltă jumătate a ei, produsă imediat după aceea, în procesul unei "geneze negre", era opera artizanală a Diavolului. Necuratul, care nu
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Marin Preda? Sigur că romanul este, în ultimă instanță, personaj și construcție, iar temele sunt mereu aceleași de cînd există roman. Construiești cu materialul timpului tău, așa cum au făcut toți autorii care contează, fără să ignori întrebările esențiale ale omului, filosofia și spaimele lui eterne. Orice roman adevărat are diverse paliere de înțelegere. Chiar și cei fără o instrucție specială trebuie să găsească o mînă întinsă, un spațiu în care să se simtă lejer, un nivel pe măsura înțelegerii sale. Romanul
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Marius Chivu Absolventa a Facultății de Filosofie din București și a Facultății de Litere a Universității Roskilde din Danemarca, Ana-Stanca Tăbărași debutează la o vârstă tânără cu o excelentă carte despre romantism. Bună cunoscătoare a limbii și literaturii germane din și în care a tradus, cele șase
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
al instanței critice, însă totodată un factor de arondare a personalității clădite pe generozitate transfiguratoare, pe umanitarismul creștin care a calificat-o la cotele unei superioare identificări. Aidoma marilor fantaști, N. Steinhardt dăruiește cu magnanimitate, în stînga și în dreapta, diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
multe replici (Andrei Pleșu, Z. Ornea, Pavel Câmpeanu, Theodor Baconsky, Mircea Iorgulescu - toate în același număr al Dilemei, altele, probabil, în cele ce vin). Cum autorul scrisorii este un bun cunoscător al României (născut la Cluj, a studiat tot acolo filosofia și filologia clasică, emigrînd ulterior în Ungaria, unde s-a numărat printre disidenții cei mai redutabili) și un om de o sclipitoare inteligență, iuțeala de mînă a intelectualilor români înscriși în replică nu trebuie să ne mire. Scrisoarea însăși e
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
un anumit nivel, de receptivitatea analistului la problemele teoretice. Primul capitol este axat pe relevanța clinică a considerațiilor despre "timp, temporizare și perspectiva temporală". Această situare - preferabilă, în opinia lui Kafka, celor spațializante - își află rădăcinile, în cazul său, în filosofia bergsoniană. Tema realităților multiple este apoi cercetată din perspectiva formării obiectului, a cercetărilor cu LSD și Sernyl din anii '60, a diagnosticului și a tratamentului, a schizofreniei, a ritualurilor, dinamicii familiale și comportamentului de grup ș.a. Merită evidențiat cu prisosință
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
Iulia Alexa Literatura din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
a faimoaselor "Povestiri despre Dracula voevod", apocrife cărora li se va adăuga și o culegere de anecdote. În plin romantism autohton, Bolintineanu scrie despre controversatul erou de notorietate, iar Hasdeu îi consacră un studiu cu implicații istorice, etnografice și psihologice, "Filosofia portretului lui Țepeș". Petre Ispirescu speculează fondul popular, iar Radu Gyr îi dedică o Baladă. Merită semnalat de asemenea romanul epistolar "Plîngerea lui Dracula" conceput de Corneliu Leu ca o sumă de scrisori trimise lui Ștefan cel Mare de către Vlad
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
construirii ei, Karajan. Considerat, pe bună dreptate, un tehnician impecabil, ilustrul Claudio Abbado, este de ani buni dirijorul marilor performanțe. La cârma "Recviem"-ului, viziunea lui modela o pasiune mistică: întuneric-lumină. Tăcere înfiorată după Libera me Domine de morte aeterna. Filosofia vocală stă în a face din voce un instrument de teatru, explica Verdi. Pentru această frescă a Judecății de apoi care proiectează, ca și la marii pictori, imaginea autorului ei, mesajul a fost transmis, poruncitor, de patru voci redutabile: Angela
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
ultimă instanță un construct euristic ce mijlocește între descripția fenomenelor particulare și clasificarea lor conceptuală. În orizontul secolului al XVIII-lea, o atare viziune se articulează într-un început de gîndire tipologică, apărut deja, nu întîmplător, chiar în încercări de filosofie a naturii și de antropologie, în care îndoiala asupra validității cercetării întemeiază reflecția asupra procedurilor descriptive și a celor analitice. "Aventură a rațiunii" - astfel se pronunță Goethe, revendicîndu-se direct de la învățătura kantiană, asupra putinței de a depăși analiza și a
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
le-au conținut luările lor de poziție concrete din momentul 1968. De aceea cred că se schimbă tipul de intelectual. într-un anume sens Julliard are dreptate: acest tip nou este al intelectualului care scrie studii de politologie, sociologie sau filosofie politică. El nu mai e nici critic literar, nici filosof pur și simplu. E un profesionist al socialului și politicului. Aceasta nu înseamnă însă dispariția completă a tipului precedent. Și nici acapararea de către intelectuali a clasei politice, rămasă în continuare
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
una ca asta. Nu mi s-a părut că dl Răzvan Theodorescu i-ar fi contagiat pe colegii săi după primele sale declarații, de unde se poate trage concluzia că în cadrul Cabinetului Năstase, chiar dacă miniștrii vin aproape toți din același partid, filosofia istoricului nu rimează cu așa-zisul pragmatism al celorlalți. Un pragmatism în care, deocamdată, contează mai mult răfuiala cu membrii fostului guvern decît construcția viitoare. O răfuială mult mai primejdioasă în consecințe decît cele care au precedat-o. Fiindcă, pe
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât mai co site, prin nivelu tuși, cultura creștină a triumfat, faptul se datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu teologhisirea să culeagă nectarul tuturor florilor. El însuși, ca și cei doi colegi ai săi de triadă teologică, au folosit au găsit elemente ce se pretează teologhisirii. Prin aceasta ei ne învață că trebuie să fim deschiși față de toate filosofiile, valorificând selectiv din fondul lor tot ceea ce poate folosi tălmăcirii Adevărului creștin în context viu cu epoca noastră. Este adevărat că Adevărul creștin este mai presus de concepte și - ca atare - el nu poate fi formulat și exprimat întru totul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de la idololatri e în general apreciată și cultivată de scriitori ca Sfântul Ciprian, Lactanțiu, Fericiții Ieronim și Augustin, Scrisoarea către Diognet, Sfinții Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur etc71. Lăsând la o parte aspectele strict negative ale filosofiei, aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
negative ale filosofiei, aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6, p. 88. 70 Omul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
aceea a credinței și a harului, urmărește atingerea stării de puritate îngerească, de redobândire integrală a chipului lui Dumnezeu 73. Îmbogățiți și împodobiți cu tot ce a avut cultura antică mai prețios și mai frumos, cu dragostea de știință, de filosofie, de artă literară, de spirit critic, ei au încercat s-o trăiască pe cât posibil la nivelul Revelației, adică al apostolilor, al martirilor, al celor ce aspiră la desăvârșire. Dacă unele din elementele de fond proveneau din izvoare păgâne ori iudaice
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
doua parte a secolului al XVIII-lea și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, culminând în romantismul german (nelăsând neatinsă, cum voi încerca să arăt, nici literatura română). Semn al ordinii universului, ca și al vieții intelectuale, politice, sociale, "filosofia" grădinăritului preocupa atât de mult clasele educate, încât Chesterfield a folosit pentru ea termenul de furor hortensis. Grădina în "stil francez" a preluat ideea designului axial din Renașterea italiană, devenind exemplu al raționalității dominante în "epoca disciplinei". Simetria, echilibrul desăvârșit
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]