12,882 matches
-
parcurge eșuează, vizibil, în tentativa lui. Concepția se vrea limpede și unitară, cu texte prezentând omogenitatea cerută de noua problematică. Ele ar constitui fațete ale unei aceleiași prisme diamantine, suprafețe prin care lumina dumnezeiască trece și se răsfrânge. Nu atât "filozofia" plachetei ridică semne de întrebare, cât concretizarea ei artistică, expresivitatea versurilor făcute s-o exprime. Există în Inima de diamant mai multe versuri frumoase, însă nici un text în întregime remarcabil. Și aceasta, cred, fiindcă Mihail Gălățanu a mers aici împotriva
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
cultivă și, de aceea, din ea rămîne pînă la urmă cultura sufletului, o formă de rafinament trăită de teolog pe cont propriu sau în cercul de apropiați. Acolo, în acel cerc, se poate într-adevăr vorbi despre dialogul teologiei cu filozofia și despre comerțul de idei dintre ecclesia și universitas, teme pe care Mihail Neamțu pune accentul în această carte. În schimb aici, în această lume, teologul e un stingher privit cu suspiciune sau cu complezență. Oricît și-ar schimba lexicul
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
aici obișnuise să contemple lumea, de aici extrăgea reflexele și maniera de a judeca, asta era comoara pe care nu o împărțea cu nimeni. Se raporta la o tradiție, la o obîrșie, se supunea unui cod de purtare, avea o filozofie. Pe acest fundament înălțase descoperirea lui cu care îmbogățise proza română. Oricît de harnic și de flexibil a fost în tentativa de a se familiariza cu alt orizont, el nu putea scăpa de imaginea cerului și de matricea natală, natura
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
volumul IV. D. Vatamaniuc o continuă cu discursurile parlamentare. Aș zice că adevărata problemă a unei ediții critice Maiorescu abia de aici încolo începe. Ar fi de restituit trei sectoare mari ale operei maioresciene: filosofia, însemnările zilnice și corespondența. Pentru filozofie sunt de revăzut textele restituite de Grigore Traian Pop și Alexandru Surdu în Prelegeri de filosofie, Ed. Scrisul românesc, 1980, și textele restituite de Simion Ghiță în Titu Maiorescu, Scrieri de tinerețe (1858-1862), Ed. Dacia, 1981. Pentru însemnările zilnice sunt
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
absența unei cît de mici înțelegeri a cercului vicios din care ia naștere psihologia fanaticului, discuția despre fanatism ar semăna cu perorația vană a unui agent de propagandă: searbădă diatribă pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
Andra Matzal Jonathan Safran Foer s-a născut în 1977, la Washington, D.C. Studiază literatura și filozofia la Princeton University, unde ia mai multe premii de creative writing și este remarcat de scriitoarea Joyce Carol Oates, iar în 2000 i se acordă premiul Zoetrope. Publică povestiri în reviste prestigioase ca Paris Review, Conjunctions, The New York Times și The New
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
Omul de afaceri Dinu Patriciu susține de vreo doi ani teoria unui tip de liberalism economic care-l apropie de anarhia libertariană, de adepții statului minimal. E doar o aparență. Cel mai bogat petrolist român pompează din zăcămintele sale de filozofie politică un adevăr indiscutabil - statul este cel mai prost administrator - pentru a justifica eliminarea totală a statului din marile afaceri cu petrol, gaz, resurse naturale în general. Patriciu a mai scris sâmbătă seară o filă din teoria statului petro-liberal, un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
au prescris. De exemplu, dosarul Rompetrol se află la Tribunalul București (unde este inculpat Dinu Patriciu) de aproape 4 ani, fără ca judecătorii să dezbată pe fond dosarul. și, atenție, încă nu au apelat la excepții de neconstituționalitate. Trebuie schimbată întreaga filozofie a legislației penale, dar nimeni (Parlament, Ministerul Justiției sau CSM) nu are vreun interes. Codurile noastre penale au ca model Italia și Franța, unde justiția nu funcționează extraordinar, mai ales în Italia. Ar trebui luat în considerare modelul anglo-saxon? La
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ochelari de vedere cu ramă metalică. Și e lipsită complet de nuanțe. Judecând după tunsoarea ei băiețească, ar putea fi asemănată și cu Amélie Poulain, după douăzeci de ani. Liliane a fost o elevă silitoare. Și-a luat bacalaureatul în filozofie și toată lumea se aștepta să urmeze dreptul. Din motive absolut inexplicabile, destinul ei, câtuși de puțin fabulos, a făcut-o să se angajeze, imediat după absolvirea liceului, ca asistentă la un cabinet notarial. Cu aerul ei sever și serios, impune
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Din păcate pentru el, Gérard s-a îngropat în provincie unde n-a avut nici măcar ocazia unui șantaj mai ca lumea, care să-l propulseze la Paris. Și când te gândești că fusese unul dintre cei mai buni studenți la filozofie! Se plimba prin Bernard Henri Lévy ca pe un gazon proaspăt tuns într-o zi ploioasă și avea câte-un citat din Jean-Paul Sartre la îndemână pentru orice împrejurare. Dar ce să faci cu citatele din Sartre când dai doar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cătat sămânță de vorbă: Mă Petrache! Parcă te-am mai întrebat eu. Sau poate că nu. De ce se cheamă locul ista „La Crâșma din drum?” Apoi asta-i la mintea cocoșului, Costache. Aici o fost cândva o crâșmă. Ce mare filozofie? Cum adică? I-o venit unuia - așa peste noapte - să facă o crâșmă aici în pustietatea asta? Și gata? Ia pune tu oleacă mintea ceea a ta la treabă și ai să vezi că altfel stau lucrurile. Dacă știi cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În momente neașteptate...trăiri pe care nu mi le puteam explica atunci. Dar să revenim. După terminarea liceului, m-am căsătorit pentru a evada din „lagărul” vieții de la țară, de praful de pe uliți, de mentalitățile celor care nu puteau Înțelege filozofia lui Friedrich Nietzsche. S-a născut fiul meu M-V, astăzi În vârsta de 26 ani și stabilit În Birmingham Împreună cu familia; soția( Gabriela Aurora) și fiica lor (nepoata mea, Michele-Diana care, pe 25 ianuarie, va Împlini șapte anișori). Credeam
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a ridicat Ziduri foarte Înalte, gata să mă sufoce, să mă devoreze! M-am apucat de scris Într-un ritm de care nu mă știam În stare (Între viață și moarte), În acelasi timp, citind și multă poezie, critică literară, filozofie. Dostoievski afirma undeva ; " tot ce nu este scris n-a existat niciodată ". N-a fost ușor! Doamne! Câte momente de renunțare și câtă agonie! Am acceptat zidurile singurătății, dar am fost fascinată de fiecare poem ce s-a născut din
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lui vieți, noi - durerea unui plâns și-un număr infinit de chinuitoare Întrebări.” La rubrica “Poesis”, Vasile Sevastre Ghican apare cu un ciclu de poeme din volumul “Vaccin Împotriva morții”. Același Dan Movileanu publică articolul: “Ștefan Zeletin - un romantic al filozofiei românești”, amintind că: “Din anul 2006, de ziua mondială a filozofiei, sub egida Casei de Cultură, se desfășoară la Tecuci Colocviile naționale de filozofie “Ion Petrovici” și alt articol despre “Adrian Marino sau de la realitatea zguduitoare la utopie”. “În istoria
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
chinuitoare Întrebări.” La rubrica “Poesis”, Vasile Sevastre Ghican apare cu un ciclu de poeme din volumul “Vaccin Împotriva morții”. Același Dan Movileanu publică articolul: “Ștefan Zeletin - un romantic al filozofiei românești”, amintind că: “Din anul 2006, de ziua mondială a filozofiei, sub egida Casei de Cultură, se desfășoară la Tecuci Colocviile naționale de filozofie “Ion Petrovici” și alt articol despre “Adrian Marino sau de la realitatea zguduitoare la utopie”. “În istoria literaturii române, Pan Vizirescu nu ocupă un loc de frunte”. (...) “Cel
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
poeme din volumul “Vaccin Împotriva morții”. Același Dan Movileanu publică articolul: “Ștefan Zeletin - un romantic al filozofiei românești”, amintind că: “Din anul 2006, de ziua mondială a filozofiei, sub egida Casei de Cultură, se desfășoară la Tecuci Colocviile naționale de filozofie “Ion Petrovici” și alt articol despre “Adrian Marino sau de la realitatea zguduitoare la utopie”. “În istoria literaturii române, Pan Vizirescu nu ocupă un loc de frunte”. (...) “Cel care a Întrezărit armonii, spații senine, tărâmuri nepângărite, a trăit modest, asumându-și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu adevărat despre raiul inventat de o mână de negustori iscusiți, care vând și cumpără tot ce se poate, invocând mântuirea În această existență pentru a obține un loc bun la dreapta Tatălui!?.... „Ah! Fugi ispită și lasă-mă cu filozofia ta, În acest moment... Avem timp!” Îmi ziceam În gând. S-a retras grabnic, deoarece era strigată de o altă măicuță pentru a-și continua treaba În bucătărie. Ce să mai spun! M-am ridicat ușor de la masă și am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
semne și mă strigă. În jurul orei 22.00 m-a sunat! Așteptam asta, dar nu credeam că se va Întâmpla cu adevărat. De emoție, nu nimeream tasta pentru a deschide telefonul și a răspunde. În ultima vreme a Îmbrățișat o filozofie care-l avantajează; căutarea divinității și a fericirii Înăuntru, și nu În afară, În chiar miezul ființei noastre. Sunt de acord 195 cu acest adevăr relativ. Nu aici este problema! Lucrurile sunt mult mai profunde. N-am timpul necesar pentru
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
monede vechi de o sută de lei și una foarte mică în loc de minge, pe care l practicam acasă pe planșeta de desen, iar la școală pe catedra clasei. Mare pasionat de ambele jocuri de fotbal era profesorul nostru de istorie, filozofie și economie politică, Ion Cernat, proaspăt repartizat la liceul nostru o dată cu profesorul de matematică, Dorin Botezatu și cu profesorul de română, Eugen Buliga. Profesorul Cernat, foarte bine pregătit din punct de vedere profesional, după părerea elevilor, la prima oră de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
au fost: profesor de geografie, director, Gânscă Ștefan, profesor de matematică, diriginte Botezatu Dorin, profesor de fizică Adumitroaie Ioan, profesor de română Buliga Eugen, profesoara de chimie Latiș Lucreția, profesori de franceză Axentoi Dumitru și Ionescu-Cotlarciuc Eugenia, profesor de istorie, filozofie și științe politice Cernat Ion, profesoară de biologie Boca Rarița, profesor de educație fizică și sport Omania Petru și suplinitorii temporari, nesemnificativi. După bacalaureatul din iunie 1970, am fost dus imediat de tata în Iași, la tanti Corina Preda, nepoata
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Îl Înnebunea. Respira intens și profund, umplându-și coșul pieptului din ce În ce mai tare, până când simțurile i se pierdeau deplin În nebuloasa ființei, În zone abisale, de o puritate doar de el cunoscută, care-i colorau sufletul și inima, fericindu-l. După filozofia proprie, atunci și acolo Întâlnea Sublimul. Întâlnea Desăvârșitul. Uneori, În ceasurile crepusculare, când Întârzia la nesfârșit cu bărbia sprijinită În palme, cu pleoapele aproape lipite, privind trandafirii și adulmecând aerul pătruns de mirosul greu al florilor, se Întâmpla să aibă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că nu sunt expresia moartă a unui trecut mut, închis în el însuși. Toți contemporanii acestui esprit maudit au mărturisit că era o nemaipomenită încântare să-l asculți vorbind natural, fără efort de memorie sau gândire, despre literatură, artă, psihologie, filozofie, medicină, psihanaliză, magie, sociologie, economie, teatru, politică, religie, teoria culturii etc. Trecea cu ușurință de la un subiect la altul și, în funcție de importanța lui, mărea sau micșora ritmul vorbirii, pe care o pigmenta cu tot felul de interjecții. Era un boem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mai ales olfactiv) și semnele avatarurilor realului (percepute auditiv), călătoria onirică, motivul camerei-sicriu, care concentrează spațiul și timpul etc. În critica literară iraniană contemporană există aproape 50 de interpretări ale „Bufniței...“, în care se apelează la idei din teoria culturii, filozofie, morală, mitologie, religie, epistemologie, literatură, semiotică, drept islamic, psihologie, psihanaliză, sociologie, semantică etc. O parte din aceste interpretări (unele depășind, în ceea ce privește numărul de pagini, romanul însuși!) a fost adunată într-o carte, cu un titlu ascunzând o nefericită iluzie: „Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
privirilor mele și nu împrăștiase voluptatea profundă pe care o resimțisem la vederea Ei - pentru că nu mă observase. Aveam totuși nevoie de ochii Ei! O singură privire din partea Ei ar fi fost suficientă pentru a găsi soluții tuturor problemelor de filozofie și tuturor enigmelor teologiei. O singură privire a Ei, și toate misterele s-ar fi risipit. De atunci mi-am mărit dozele de alcool și opiu. Din nefericire, aceste remedii fără speranță nu reușiseră să-mi paralizeze sau să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cu ritmul ființelor și al naturii. Prin fire oculte, un curent morbid luase naștere între mine și toate elementele. Nici un vis nu-mi părea contrar ordinii naturale. Puteam să pătrund cu ușurință secretele vechilor miniaturi, pe acelea ale cărților de filozofie celor mai grele, stupiditatea eternă a formelor și speciilor, pentru că, în acest moment, participam la gravitația pământului și a cerurilor, la creșterea plantelor și la mișcarea animalelor. Trecutul și viitorul, aproapele și departele făceau una cu viața mea emotivă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]