3,915 matches
-
a fost. Atunci cand am apăsat pedala de ambreiaj, am simțit durerea în maleola piciorului stâng. Ajuns acasă, am lăsat mașina la locul ei și am plecat direct la urgență. Era de gardă chiar un medic ortoped ceva rudă cu mine. Finul de botez al unui verișor. Îi povestesc toată tărășenia cu electrocutatul, el se miră că am scăpat, iar la un moment dat mă întreabă pe unde a ieșit curentul. Habar nu aveam că trebuia să și iasă după ce a intrat
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371588_a_372917]
-
mă visam strângând rodul iubirii și-al tăcerii firelor albe de istorii în care prinsă-am fost sau sunt cu optimismu-n baioneta cuvintelor de-asalt strigând la cer și rădăcini incerte te-aud cum îți ridici castel nisipu-i bun nisipu-i fin apele toate-l spală-alene uneori pietre cresc și spun că te-ai născut pe o alee plină cu șerpi cu flori și spini măceașa rândurilor mele te învelesc zăpezi pe rând și pași te calcă apăsat tu lași sub buzunarul
ÎMI ESTE-AMAR TIMPUL ACUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375066_a_376395]
-
-ne melodia așa de lină și plină de gingășie cum arar ți s-a dat să auzi cu degetele și obrajii-mbujorați norii ne fac semne și ne surâd inundându-ne imaginația cu zborul lor atât de gingaș și de fin pe fiecare aripă a timpului e soare dar norii încă nu și-au luat liber ci se mai plimbă în atmosferă și ne surâd cu mersul lor catifelat 14 mai 2017 cluj Referință Bibliografică: Norii nu și-au luat liber
NORII NU ȘI-AU LUAT LIBER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374061_a_375390]
-
în față. Uitați ce am găsit pe scări înaintea intrării principale, mințise el. Trebuie să o fi pierdut cineva. Angela și Mary se aplecaseră cu atenție asupra obiectului. E frumoasă, observase numaidecât Mary. Oare ce reprezintă? Într-adevăr, e deosebit de fin lucrată, nu ezitase să adauge Angela, frecând ușor cu vârful unui deget relieful pietrei. Cred că reprezintă o zeitate din mitologia elină. E atât de veche? se mirase Mary. Nu, bineînțeles, zâmbise Angela. Chestiile astea erau la modă și cu
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n suflet un grăunte de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea să fie luat de prost când pe toate căile de comunicare curg șiroaie de barbarisme? De aceea negustorii, fini psihologi, stimulează „grăuntele” din fiecare client, servindu-l cu toate „străinismele” pohtite, sufocându-l cu ele prin reclame mediatizate, afișe în vitrine și rafturi, cât și cu firma magazinului. Ex.de firmă „străinistă”: „Golden kickhen”, în loc de „Puișorul de aur”. Și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vă văd! Cum ieșim dă-n borș, că mă certai și cu nevastă-mea azi dimineață pă chestia asta și parcă văd că iar dorm la birou cu... ăăă... cu... singur! Tăcerea fu ruptă de răgetul mânios și răgușit al finului Fănică Sharkiss, un tembel, oricum ai fi luat-o, însă și el extrem de devotat familiei: - Nașuuu, săr-mâna, da’ dacâ-m’ dai submarinu’ lu’ matali, iau io niști băeț’ d-ai meiii, ne ducem în Chinezia aia a lor, le dăm foc
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
la sing. și n la pl. Cazurile oblice se obțin de la temele de acuzativ urmate de desinențele cazuale corespunzătoare. kofì’ (kofì’a) obl. kofìs- (kofìn-) s. m. coș (din împletitură) - din grecescul κοφίνι [ko'fini] kofì’ < kofìj < kofìjj < kofìji < kofìni titì’ (titì’a) obl. titìs- (titìn-) s. m. tutun - direct din turcă tütün sau prin bulgară тютю́н [tjʉ
DECLINAREA -’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372522_a_373851]
-
apropie cu curaj. Vede a treia mogâldeață în grădină, ținând spatele în poartă să nu se poată deschide. I-a recunoscut. A încercat să le vorbească frumos: - Ce v-am făcut eu, nașule? Cu ce v-am deranjat? - Cu multe, finule, cu comportarea ta față de fina Elena, dar și cu tupeul de a ne fi luat clienții, pepinierele noastre fiind pline de pomi... - Și ce-o să-mi faceți? Mă bateți? N-o să reușiți! - O să te omorâm, finule! - Poftim, omorâți-mă, dacă
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
am deranjat? - Cu multe, finule, cu comportarea ta față de fina Elena, dar și cu tupeul de a ne fi luat clienții, pepinierele noastre fiind pline de pomi... - Și ce-o să-mi faceți? Mă bateți? N-o să reușiți! - O să te omorâm, finule! - Poftim, omorâți-mă, dacă aveți curajul! Campionul își scoase cămașa din chimir, se descheie la piept, arătându-și mușchii. Nervos, cel mic, de 20 de ani, fiul nașului, îi înfige lama unui cuțit fix în inimă. Cu lama ascuțită în
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cum ai deriva la nesfârșit ...Pe e la x. Bârfă Două fracții zecimale Merg plimbându-se agale Și aruncă o ocară: - Uite-o vezi ? E... ordinară ! Deși-s fin și pus pe glume vin cu toți să le dau nume Finii ce i-am botezat Zici că sunt dintr-un aluat, Iar motivu-acu' vi-l spun: Au un numitor... comun. O tipă ne-mulțumită Două tipe, la taclale: - Am așa o mâncărime ! Nu-mi ajunge o mulțime, Chiar de-s numere
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
spiritualitate a neamului din care făceau parte. Este multicultural și polivalent. I s-au consacrat capitole de sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi în funcție de sfera preocupărilor, astfel: Anton Pann psaltul, folcloristul și cântărețul liric, moralistul, fabulistul, editorul, povestitorul, Finul Pepelei... Șerban Foarță consideră că „ El e, înainte de Odobescu, un epicurian al scrisului... e primul nostru virtuos... maestru al punerilor în scenă...un erudit...” Dacă în mare parte se socotește că biografia sa este o legendă, opera acestuia este o
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
mă strecor Ca să ajung la tine! Să pot fura chiar și în somn Eterna TA privire... Și prin pădurea deas-alerg Cu pieptu-mi dezvelit, Să pot șopti în pragul nopții: Frumoasa mea, eu am venit. Și chiar de dormi atît de fin Cu perna strînsă lîngă suflet, EU te ating cu buze moi Și roua de pe față-mi scutur. Dar, te trezești asemeni unei zîne Cu chipu-ți alb, de catifea, Și-nspăimîntat de-ata trezire Am sărutat privirea TA. Să pot să
PRIVIREA TA de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371281_a_372610]
-
proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. ---------------------------------------------------------------------------- Renata VEREJANU poetă română, din Republica Moldova; 1966 școala medie Verejeni, jud. Soroca; 1970, Facultatea de Ingineri-Economiști-Institutului Politehnic Chișinău; activază
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. Citește mai mult Cuvintele meleCuvintele mele, pedepsele mele îndelungi ...Vedeți, prinde puteri mucegaiul în grabăCitind secretul intim al ochilor
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
oasele proprii - poeme amare am să scriu,Evidențiindu-mi gândul profetic.Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți.Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săiîn cununi de lauri, blânzi și arcuiți -Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ...Și liniștit dezghioacă alune între dinți.Pe rugul nemuririi am să ard deplin,Cum carnea lor n-a ars în suferinți.... XXI. CV-UL RENATEI VEREJANU, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. CURRICULUM VITAE
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
mângâia tălpile de copil, când alergai desculț prin șoaptele mângâietoare ale mamei. Spațiul unde erai micuța pasăre din paradisul teritoriului natal și de unde aripile tale s-au înălțat spre călătoria vieții. Rădăcinile tale ascund felii din clipele minunate ale copilăriei, fin strecurate în camera cu vise speciale. Învelesc magie în ele, sclipiri de diamant pe aripi ce cresc peste noapte, apă proaspătă din izvorul sufletului. Pe luntrea lor ești legănat atât de bine! Priveam cerul într-o zi de vară, gătit
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > OMILIE Autor: Cruți Cristian Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Scentul de nous ce fin e ! Trecut prin sema, în fine, Lovit de ziduri infime, Îl văd : serafim e! Lumea-n aripi îi parvine, Tulpini de seculi par vine Prin care azi curge UN sine În EU , -ulcior ce de vin e. Din vin divin
OMILIE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346905_a_348234]
-
una nouă În mine. În nori pămantul mai plouă Și cosmic ocean în picuri frământă O facere nouă de vine, mai sfântă, Și-l văd : Serefime Lovit de ziduri infime, Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar eu...Ulcior ce devine Un fatal văz-auz din ruine. Referință Bibliografică: Omilie / Cruți Cristian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1061, Anul III, 26 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cruți Cristian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OMILIE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346905_a_348234]
-
una nouă În mine. În nori pămantul mai plouă Și cosmic ocean în picuri frământă O facere nouă de vine, mai sfântă, Și-l văd : Serefime Lovit de ziduri infime, Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar ... Citește mai mult Scentul de nous ce fin e !Trecut prin sema, în fine,Lovit de ziduri infime,Îl văd : serafim e!Lumea-n aripi îi parvine,Tulpini de seculi par vinePrin care azi curge UN sineîn EU
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
cosmic ocean în picuri frământă O facere nouă de vine, mai sfântă, Și-l văd : Serefime Lovit de ziduri infime, Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar ... Citește mai mult Scentul de nous ce fin e !Trecut prin sema, în fine,Lovit de ziduri infime,Îl văd : serafim e!Lumea-n aripi îi parvine,Tulpini de seculi par vinePrin care azi curge UN sineîn EU , -ulcior ce de vin e.Din vin divin, el devineUn
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
ternă,Împrejur. Mă desfac una nouăîn mine. În nori pămantul mai plouăși cosmic ocean în picuri frământăO facere nouă de vine, mai sfântă,Și-l văd : SerefimeLovit de ziduri infime,Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e!Iar ... VI. CULPABILITATE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013. Te întronez în versuri,scumpă regină goală! Goală de palate,ținuturi și ruine. Ci te supun în trup, o sclavă senzuală. Din fire ești
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
neamțul la care lucra, faptă săvârșita în apa legendarul râu care a dat nume țării lui Dragoș și Bogdan. Capitolul cărții legat de șederea autorului la Roman e un autentic tablou al târgului, o frescă socială realizată cu dibăcie de fin observator - și de bun comunicator, căci dl. colonel a ținut să-mi sublinieze că nu se revendică de la branșa scriitoricească. Într-o vreme, copilul Costică se lăsă atras ca un magnet de Fiat-ul unui polonez din vecinatatea gazdei sale de lângă
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
o clipă, apoi zise: - No mereți cu el, vă duce tocmai acolo. Iulia îi mulțumi omului și se grăbi să-l ajungă din urmă pe celălalt, ca să-i fie călăuză până la primar. Se lăsa seara, aerul era încărcat de mireasma finului proaspăt cosit. Soarele-și ascunsese fața dincolo de crestele dinspre apus. Mantia ruginie a toamnei aici era mai vizibilă, dar vremea era încă frumoasă în acea primă parte a lunii septembrie. Omul în uniforma de CFR-ist se înclină un moment
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Poetul pune la bătaie figure caracteristice ‘'evului baroic'', ca și motive și teme ce ilustrează pentru finii cunoscători de Shakespeare o lume ce poate fi atât de bine anti-lume. Sau sub-lume. Stilul este apodictic, se aglomerează reflecții exprimate cu ton catedratic și catedral. Autorul celor două volume nu se dorește un vizionar, ci este un sceptic, un
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
care crește atunci când leagă realitățile, cele interioare ale sufletului, cu cele exterioare ale lumii, și se produce astfel o regăsire, o recunoaștere. Simțirea poemelor sale depășește actul descrierii, dovedind că Marius HRISCU este însă un bun arhitect al miniaturalului, un fin observator, un bun îmbinător al lumii ideilor cu concretul. Experiența descoperirii de sine prin refugiu este psihologia salvatoare, imaginarul devine estetic, verosimil. Poetul ajuns pe insula cuvintelor, nu uită să precizeze ora exactă, ziua, luna, anul acestor stampe care dau
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]