86,954 matches
-
didactic, centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment, Palatul Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare, precum și alte unități din subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare județene și prin consiliile de administrație ale acestor unități. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
județene și prin consiliile de administrație ale acestor unități. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităților și instituțiilor respective și sunt administrate de acestea. (Pentru corectitudinea normei și simplificarea textului, se impun următoarele modificări ale textului: „...se finanțează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, fac parte...”, precum și „...și Sportului, prin inspectoratele școlare”. Teza a II-a reprezintă parțial o dublă reglementare cu teza a II-a de la alin. (3. (5 Nu fac
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (3 Într-o instituție de învățământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și să finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerințe stringente de instruire și formare profesională în domenii de interes național. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
se pot organiza în regim de finanțare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă pentru studiile universitare de licență la forma de învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la buget, pentru universitățile de stat. (6 Senatul universitar poate înființa duble specializări. Procedura de autorizare și acreditare a acestor specializări este cea prevăzută de lege. SUBSECȚIUNEA B: Admiterea Art. 151 (1 Pot participa la admiterea în ciclul I de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerințelor pieței muncii. (4 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă pentru studiile universitare de master la forma de învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la buget, pentru universitățile de stat. 110 SUBSECȚIUNEA B: Admiterea Art. 156. Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenții cu diplomă de licență sau echivalentă. SUBSECȚIUNEA C: Diploma Art. 157. Diploma conferită după promovarea unui program de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
să se perfecționeze în cadrul unei alte instituții decât cea în care au obținut titlul de doctor; b asigură cadrul instituțional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat; c au o durată de minimum un an; d se pot finanța de către instituții publice sau de către operatori economici; Pentru unitate de reglementare, se impune folosirea sintagmei „agenți economici” în loc de sintagma „operatori economici”. e în cadrul instituțiilor de învățământ superior se desfășoară în cadrul unei școli doctorale pe baza planului de cercetare propus de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
prevăzute la alin. (3, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Finanțarea programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160. (8 Statul poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice categorie de universități. (9 Programele de excelență prevăzute la alin. (8 se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3, pentru programele de licență și master, și pe baza competițiilor prevăzute
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universități. (9 Programele de excelență prevăzute la alin. (8 se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3, pentru programele de licență și master, și pe baza competițiilor prevăzute la art. 160 alin. (3, pentru programele de doctorat. (10 Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență în universitățile de stat menționate la alin. (4 lit. a, programe de licență și master în universitățile prevăzute la alin. (4 lit. b și programe de doctorat, master și licență în universitățile prevăzute la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condițiile legii. (7 Activitățile extracurriculare științifice, tehnice, cultural-artistice și sportive, precum și cele pentru studenții capabili de performanțe sunt finanțate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În acest scop se pot folosi și alte surse de finanțare. (8 Prevederile alin. (6 se aplică și în cazul taberelor de creație, sportive și de odihnă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
poate sprijini învățământul superior particular acreditat. (8 Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare pot primi donații din Țară și din străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 223 (1 Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii. (2 Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
didactice, se aprobă de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se acreditează conform legii. (3 Studenții care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului într-o instituție publică pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat. (Din modul cum este formulat textul, se înțelege că pot beneficia de asemenea burse și studenții masteranzi din universitățile particulare!!! (4 Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
N.U., care acordau asistență tehnică. S-a ocupat de primele proiecte majore de astfel de asistență: Institutul de Cercetări Agricole de la Fundulea, Centrul de Perfecționare a Cadrelor (C.E.P.E.C.A.) și Institutul de Cercetări în Domeniul Irigațiilor de la Băneasa-Giurgiu, proiecte finanțate de Fondul Special al O.N.U., executarea cărora a fost asigurată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D./U.N.D.P.), România fiind prima țară din Europa Centrală și de Est care a acceptat și a beneficiat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a devenit președintele Comitetului Interministerial pentru relațiile României cu Republica Moldova; au fost realizate mai multe proiecte de colaborare bilaterală și de sprijinire a unor organizații neguvernamentale din Republica Moldova angajate pe calea democratizării acesteia și apropierii sale de structurile europene, proiecte finanțate din Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova. Activitatea desfășurată în cadrul Oficiului a constituit o continuare firească a misiunii sale de ambasador la Chișinău, permițându-i să își pună în valoare, atât relațiile personale cu oficialitățile, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
septembrie octombrie 1992, conducerea recensământului general al populației din România, 1992; elaborarea proiectului de lege pentru reglementarea activităților în domeniul statistic, elaborarea mai multor proiecte de Hotărâre de Guvern pentru organizarea sistemului statistic, conducerea proiectului de informatizare a statisticii românești, finanțat de PHARE și Guvernul României. 1992 1996 Consilier de Stat cu probleme economice al Președintelui României. Sarcini și responsabilități: elaborarea studiilor de documentare privind tratatele de colaborare cu țările în care urmau să fie efectuate vizitele de lucru ale Președintelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în joc interesele contribuabilului și ale publicului larg, care au dreptul să se aștepte ca instituțiile publice să fie bine conduse, în activitatea de furnizare a serviciilor din fonduri publice. În mod similar, Uniunea Europeană așteaptă ca proiectele pe care le finanțează să fie gestionate la cele mai înalte standarde profesionale. Conceptul de conducere corporativă se referă la transparența tranzacțiilor și la necesitatea monitorizării sistemului de control intern în vederea asigurării capabilității acestuia de evaluare a riscurilor posibile care să dea un plus
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
entităților reprezintă o parte integrantă din sistemul de control al acesteia și presupune o multitudine de activități de control. 82 Jacques Renard, Theorie et practique de l’audit interne, Paris, Editions d’Organisation, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003, pp. 139-174, adaptare, prelucrare și completare cu studii de caz. Capitolul 2. Controlul intern 199 199 Activitățile de control sunt reprezentate de calcule de control, comparații, verificări, avize, aprobări, responsabilități pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Editura Corona, Iași, 2006 [5] Ghiță Emil, Ghiță Marcel, Audit și control, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007 [6] Renard Jacques, Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003 [7] Spencer Pickett K. H., The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons Ltd., The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005 [8] Spencer Pickett K.H.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
1992 Control Framework and Management Reporting on Internal Control: Survey and Analysis of Implementation Practices. IMA, Montvale, NJ, 2006 [9] Renard Jacques, Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect finanțat de PHARE, sub coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003 [10] Spencer Pickett K. H., Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005 [11] Spencer Pickett K. H., The Essential
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Cioculescu, Simenski, Caraman, Dima, Drăgan) instrucțiuni pentru un concurs literar: "Fredonați, Fredonați. Fredonați; Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma. Trimiteți 5 poezii sau proze pe dischetă sau prin e-mail. Numai în situații speciale pe hîrtie. Proiectul e finanțat de Minister". Așadar: "Literatura s-a zis cu ea. Literatura e cacealma". Afară-i toamnă grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
str...în. Argumentul c... am avea probleme cu UE, FMI și BM nu este imbatabil. Statul nu poate face abstracție de „concurență fiscal...” din jurul României; avem nevoie de impozite „competitive”, dar și de o colectare cât mai bun... pentru a finanța cheltuielile publice. Trebuie g...site resurse pentru finanțarea exporturilor (chiar din fonduri UE), iar EXIMBANK trebuie s... fie înt...riț. Un parteneriat public-privat poate fi construit în acest domeniu, industria bancar... fiind tot mai mult controlat... de sectorul privat. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de analiz... are antecedente notabile la noi. Al...turi de studiul menționat, mai pot fi evocate și altele elaborate de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), de GEA, de centrul de studii condus de inginerul Cezar Mereuț... sau de cele finanțate de Institutul European Român. Dar ele nu acoper... nevoia acut... de a înțelege mai bine ce se întâmpl... în diverse sectoare ale economiei și în întreprinderile autohtone în perspectiva într...rii în Uniune, unde problemele legate de competitivitate au devenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
fie v...zute că simple operațiuni de maximizare a prețului de vânzare. Jurnalul Național 31 mai 2005 Breviar de mai: buget, infrastructur..., competitivitate Nu numai presiunile curente, dar mai ales cele viitoare (vezi anul 2007) impun că acești bani s... finanțeze numai investiții publice, cu prec...dere dezvoltarea infrastructurii. Nevoile în materie de infrastructur... sunt foarte mari (furia apelor și inundațiile au dovedit acest lucru). În același timp, datoria public... este mic... (în jur de 26% din PIB). Aceast... situație ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ncii Agricole), trebuie s... susțin... fermierii locali. Vedem capacitatea actual... redus... de a utiliza fondurile SAPARD (fonduri UE destinate agriculturii). De ce nu am crea o banc... pe care s... o capitaliz...m cu o parte dintre acești bani, care s... finanțeze activit...ți agricole și în zootehnie ce țintesc s... fie competitive, moderne? Exist... fermieri autohtoni (este drept, nu mulți) cu rezultate exemplare; creditul rural ar multiplică aceste exemple. Funcționarea creditului rural ar fi un proiect bine conturat, cu un scop
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
rile vestice cu o agricultur... avansat...; Comisia UE ar putea acorda asistent... în acest scop. Repet, este o eroare s... credem c... agricultură și zootehnia nu ar avea nevoie de credit specializat întrucât avem b...nci comerciale. Creditul rural ar finanța și crearea de silozuri pentru stocarea de culturi, pentru formarea unor lanțuri de magazine de desfacere a produselor agro-alimentare în zonele urbane. De exemplu, în Elveția, lanțul de magazine COOP, pe care il întâlnești în numeroase orașe mari și mici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
discuțiile cu FMI, si anume, că investițiile în infrastructur... s... nu fie cuprinse în cheltuielile publice (s... nu m...reasc... deficitul bugetar). Aceasta ar însemna că banii din privatizare (ce pot fi folosiți în acest scop) s... nu apar... că finanțând deficitul de cont curent. Că s... închei, este bine banii din privatizare s... finanțeze programe de infrastructur..., s... ajute la cofinanțarea bugetar... a programelor susținute de UE, s... ajute țara s... fac... fâț... unor situații excepționale (o recolt... foarte rea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]