2,959 matches
-
zână. Păr de aur îi coboară Valuri, valuri la picioare, Frumusețea-i te-nfioară, O fecioară - înger pare. Subțirică și fragilă, Roșă-i gura, verzi-s ochii, Ca o floare de zambilă, E gătită-n albe rochii. Și cât farmec, ce finețe! Prințul, ce mai tura-vura, De atâta frumusețe Nu poate deschide gura. Ea-l privește și tresare Și îi face-o plecăciune, Lângă el se-așază-n soare, Apoi simplu-n șoaptă-i spune: - Prințe, de o vreme-ncoace Am o mare supărare
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
nu mă răcoresc. Mărășteanu desfundă o sticlă cu votculița preferată a „domnului” Pascu, dar și cu aperitivele apreciate de dumnealui. Când le văzu așezate pe un șervet, se trânti alături pe iarbă. În jur, nici țipenie de om. --Mmm!..Ce finețuri, dom’le, ce finețuri! Vezi cum mă corupe contribuabilul, stimate cetățean? Eu...ce să fac acum? --Să gustați, domnu Pascu, să gustați! Cetățeanul vă cinstește și vă respectă onorabila specialitate de topograf. --Așa să faci, bă, așa să faci! Nu
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
desfundă o sticlă cu votculița preferată a „domnului” Pascu, dar și cu aperitivele apreciate de dumnealui. Când le văzu așezate pe un șervet, se trânti alături pe iarbă. În jur, nici țipenie de om. --Mmm!..Ce finețuri, dom’le, ce finețuri! Vezi cum mă corupe contribuabilul, stimate cetățean? Eu...ce să fac acum? --Să gustați, domnu Pascu, să gustați! Cetățeanul vă cinstește și vă respectă onorabila specialitate de topograf. --Așa să faci, bă, așa să faci! Nu ca alții care mă
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
buzele sale groase ca de arap. O mușca ușor de mugurași, după care săruta cu tandrețe locul mușcăturii. - Ești îngrozitor de sexy, iubito, și cât de mult te iubesc, îi șoptea tânărul la ureche. Buzele lui îi alintau mugurul sânului cu finețe, făcându-l să se întărească. Ea gemea de plăcere și își cabra trupul divin, când limba lui începu să-i deseneze cerc după cerc în jurul mamelonului întărit și excitat, crescând intensitatea furnicăturilor transmise, ce-i zguduiau întregul corp. Săndica scotea
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
momentul liniștirii vibrațiilor în osmoză, celor două trupuri unite ca într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
Era locul și momentul să-i dojenim? Și cum s-a putut, mă întreb în continuare, la încercarea unuia dintre ei (poate și cel mai valoros!) de a se realiza un dialog civilizat, respectând invitatul și căutând cu diplomație și finețe să-i trezească puțina posibilă dragoste de țară (doar venea din afară!), puțina posibilă prietenie față de cei care reprezintă cultura noastră, să se prefere de către invitat o discuție pe linie exclusiv politică, să continue acuzele, să fie considerat un spectacol
POLITICA, CULTURA SI NEOBRAZAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344953_a_346282]
-
inimă este a 23-a carte a mea, și este rodul a zece ani de călătorie la Petroșani pentru a viziona spectacolele de la Teatrul Dramatic I.D.Sârbu, unde era director prietenul Dumitru Velea, scriitor, poet și dramaturg de o mare finețe. Când ne naștem Dumnezeu ne pune cu degetul pe frunte o pecete,pe care noi o numim destin. În limita acestuia fiecare dintre noi ne jucăm rolul primit.Oamenii de știință spun că pecetea pusă de Dumnezeu se numește ADN
INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN TENE, PRESEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de MAXIMINIAN MENUŢ în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344931_a_346260]
-
lui, cu talentul lui, cu seriozitatea lui, o nouă trecere spre o altă vârstă a folclorului dobrogean, recuperat de la rădăcini și împrospătat cu noi muguri și flori pe rod. Necăzut prizonier niciunei îngâmfări, un artist cu mare bun simț, cu finețe și teamă să nu supere pe nimeni, cântărețul Marius Brutaru urcă încet, frumos și sigur în coroana copacului cu roade de aur, al folclorului dobrogean. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marius Brutaru. Coroana cu roade de
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
-i umple viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când noaptea își va așterne umbra peste ei. Femeia care să-i legene pruncii și să-i alăpteze la pieptul ei frumos, sculptat de natură cu finețe și gingășie, ca pe un obiect ieșit din mâinile geniale ale lui Michelangelo. Să o vadă ca pe o viitoare soție de care să se lege nu numai cu o hârtie oficială, cât mai ales cu sufletul. Va reuși el
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
și complexații. Criticii elevați sunt aceia care caută și evaluează stilurile, arta, opera și mai puțin autorul creației respective, ținând la statutul de critic literar și nicidecum la acela de istoric literar. Elevatul îi dă valoare scrierii, descoperă și nuanțează finețea creativă prin care scriitorul s-a detașat, în timpul existenței lui, de toate eurile fiindurilor perioadei sale evolutive. Criticul literar elevat este un produs al ideii deusiene care caută echivalentul în creația detașată de teluric. Este căutătorul luminii în lumina ideii
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
divină. Traian Vasilcău își șlefuiește versul cu profunzime și forță interioară nebănuită, sculptând nemurirea în imagini care glăsuiesc cu sensibilitate. În versul său cerne pulbere de dor și gratitudine, ridicând iubirea pe cele mai nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi mesagerul nostru prin tăria cuvântului. Iar cuvântul pentru poet este expresia supremă a credinței, căci prin el sădește speranța nesfârșită și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
captivantă și plină de suspans - aducând aminte, cum spuneam, de serialele de calitate - un roman psihologic foarte bine conceput și scris. Personajele Magdalenei Brătescu (și în primul rând Wanda Mohn, personajul-cheie al romanului) au adâncime sufletească, iar prozatoarea împletește cu finețe în jurul lor un halou de descripție realistă și analiză psihologică, prin care Chipul ne evocă, subtil, marea tradiție a romanului românesc interbelic și în special proza Hortensiei Papadat- Bengescu. Ne aflăm, prin urmare, în prezența unei scriitoare cu un profil
CHIPUL MAGDALENEI BRĂTESCU de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346935_a_348264]
-
Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența, profesorul de Noul Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și de o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
e foarte adâncă și, la dovezile petalei de iubire, poeta răspunde pe măsură: „Cu o sfioasă aplecare către tine/ Și cu privirea scăldată în tristețe / Te înalț la soare, / Te sărut, / Te alint.../ Obrazul mi-l răsfăț cu-a ta finețe, / Dulce petală” (Tristă petală). Nici nu e de mirare, pentru că iubirea florilor este apanajul femeii. Petala capătă însușiri antropomorfice, are puterea de a ierta și de a surâde, în poezia „Senin”: „În mângâierea ce o dai / Petalei / Și în fiorul
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
vrem să cuprindem totul și - rămânem cu nimic - de fapt. Dacă mi-aduc eu bine aminte, o zicală spune că „bucuria vine din lucrurile mărunte.”. Omul modern ar trebui să redobândească atenția asupra detaliilor, care fac diferența. A detaliilor de finețe care spun o mulțime de lucruri, care-i furnizează plăcere și-i oferă o perspectivă nouă, edificatoare asupra vieții și asupra stării proprii - de fapt. Gheorghe Stroia: Ați educat sute de elevi, ați putea să ne spuneți câte ceva despre realizările
NOI VALENŢE ŞI SEMNIFICAŢII ALE CUVÂNTULUI DASCĂL (INTERVIU CU PROF. GR. I LENUŢA TOPŞA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348439_a_349768]
-
recunoscută când practica această profesie. Interpretează rolul unei doamne mature din înalta societate, plină de fițe și afectată, ce își așteaptă cu nerăbdare iubitul să petreacă împreună Revelionul, persoana care se dovedește că a părăsit-o. Carmen Trocan parcurge cu finețe în expresie și sinceră dăruire toate stările prin care trece acest personaj, ce ușor îi putea prilejui exagerări comice. Este mai întâi îndrăgostita cu comportament de adolescentă, abil satirizat prin jocul actriței, ca să treacă apoi, la disperările neajunsurilor prilejuite de
DOAMNA ŞI SPECIALISTUL de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345122_a_346451]
-
Prin versul clar, fără "înflorituri literare" sau modernisme inutile, m-a făcut să-l admir și sä-i prețuiesc creațiile sale. Vă întrebați desigur despre cine este vorba. Cine este acest suflet ales? Omul pe care-l admir pentru sinceritatea și finețea sufletului sau, se numește, Mihai Leonte. Desigur, toți cei care sunt iubitori de poezie și prozä româneascä, cunoașteți cine este acest om minunat și desigur ceea ce scriu aici, cunoașteți demult, insă doresc să-mi exprim gândurile mele în legătură cu acest suflet
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat - prin înțelegerea lui, asigurarea unor condiții prielnice de dialog, asigurarea confidențialității; - teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare, îngăduință, intervenții delicate, de finețe, așa încât tânărul să nu se simtă lezat; - teama de a nu se cunoaște destul de bine - prin oferirea modalităților de autocunoaștere și confruntarea propriei imagini despre sine cu alteritatea; - teama de banal sau de obișnuit - prin stimularea creativității și a originalității
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
birturi și taverne de mahala sau în tripouri clandestine, precum cel din casa Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu demnitate, își satisfac patimile în mod lent, sunt desfrânați fără a cădea în
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 821 din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului O floare s-ofilește pe trotuarul rece... Pașii grăbiți de timpul care trece Calcă peste ea fără de blândețe Nimeni n-are timp să vadă a ei finețe. Sunt gingașe petale de-o roșie culoare Două floricele rupte, din mama floare Au căzut și mor... pe-o piatră oarecare. Rece este piatra și viața este-amară. Floarea ofilită, a murit pe seară. Lacrima de rouă a-ncetat să doară Petale
FLOAREA...VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345494_a_346823]
-
un sărut atunci. Ești mulțumit? - Așa mai merge și o cuprinse din nou în brațe, o ridică să-i ajungă gura până la buzele lui dornice de a se juca cu asemenea fragă coaptă și plină de arome. Îi mușcă cu finețe buzele date cu strugurel să i le protejeze de efectele soarelui de vară, dar și parfumate de aromele cocktailului consumat în discotecă, cu miros de ananas și de alte fructe exotice. Dalia își prinse cu putere ambele brațe în jurul gâtului
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
cât mai mult intimitatea neîntinată de nimeni până în această noapte de vis. Ștefan nu se lăsă invitat de mai multe ori și luă cu asalt corpul fetei. O ridică în brațe și o depuse ca pe o ofrandă prețioasă, peste finețea lenjeriei albe de pe cușetă. Dalia se așeză comod așteptând cuminte noi mângâieri, noi sărutări și alintări pe care nu le mai trăise și nici nu cunoscuse intensitatea acestor senzații declanșate de mișcarea ritmică a bărbatului care o „molesta” atât de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
umbla printre brazdele unei grădini scandinave culegând petalele veștejite de pe florile ce îi împodobeau curtea. Când ne a observat, s a întors spre noi afișând un zâmbet al bucuriei adevărate, înfășurat în faldurile unei sincerități odihnitoare. O femeie de o finețe ireală apăruse în fața noastră, o frumusețe nordică ce ne privea prin oglinzile limpezi a doi ochi albaștri, marini, cu părul de argint, încovoiat în jurul obrajilor, dreaptă, semeț unduindu și mersul în sensul venirii spre noi, cu un ten rozaliu din
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
fest,,la care noi participam ca studenți. El m a invitat la dans pe melodia unui tangou lunecos. Să nu cad mi am agățat brațele de umerii săi. Era așa cald și plăcut că am ațipit lipindu mi obrazul de finețea gâtului său. Știu doar că mă plimba plutind deasupra perechilor de dansatori și că de atunci nu mi a mai dat drumul din brațele lui și toată existența noastră ce a urmat a fost ca un tangou lunecos în care
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
totală concordanță cu destinderea feței pe care joacă o bunătate spulberătoare de umbre, privitul pierde gingășia actriței, lacună a multora... Cine prinde câteva terminologii poetice din umorul ei irezistibil rămâne o clipă mai atent, deajuns pentru a fixa imediat o finețe a tot, desemnată să facă să se observe sub ea omul frumos, sensibil, inteligent! Umorul actriței Doina Ghițescu nu e cioplit cu toporul, ca butucii, e croșetat cu inglița, ca dantela! Întreg repertoriul actriței, toată însumarea de roluri (unul dintre
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]