19,247 matches
-
leneșa tinerețe/ Că narațiunea, ironia, imaginile glumețe/ N-au ce căuta în cadențe:/ Că poezia ține de esențe./ Eu însă, elev fiind, ca toți năucii,/ Îmi pierdusem - pe coridoare ori în săli - papucii/ Și-i căutam, deși era ora de fizică,/ Deși acuzat eram că nu mă dedau la metafizică/ De către ceilalți versificatori din urbe,/ Ci că tot umblam prin scaieți, prin grohotișuri și turbe” ș.a.m.d. (Poemul esențelor). Este foarte bine că avem, în sfârșit, o ediție de ținută
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
magnitudinea de 2,7 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost înregistrat de aparate la ora 00.24, în noaptea de luni spre marți, la o adâncime de 123 km. Alte două seisme au fost înregistrate de Institutului Național de Fizică a Pământului sâmbătă seară și duminică în zona Vrancea, cunoscută în România pentru astfel de evenimente. Mai precis, într-un interval de numai 24 de ore, în Vrancea s-au produs două cutremure de intensitate mică. Unul, cu magnitudinea 2
Un nou CUTREMUR s-a produs în România luni noapte () [Corola-journal/Journalistic/45083_a_46408]
-
După succesiunea atâtor „școli” epistemologice, ni se propune acum metodologia transdisciplinarității, ușor absolutizată aici, sediu al unor avantaje multiple, pe lângă care abordările sectoriale păcătuiesc prin chiar reflecția exclusivistă asupra lor înșile. Demostrațiile vizează tocmai dialogul dintre segmente de nișă ale fizicii și arta modernă, dintre, să spunem, Einstein și Valéry sau Picasso. Teza demersului, în principiu, e rezumabilă la o idee din Leonard Shlain, om de știință care a sesizat similitudini frapante între momentele de cotitură în aria „exactității“ și „experimentului
Modernitatea, cu suprarealiști și științe by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3442_a_4767]
-
dute vino, du-te vino, stop cadru. Împietrire apocaliptică. Putea să vină lava, uraganul, nimeni nu le dizloca din ne-mișcare. Ca și ne-cuvintele din poezia lui Nichita, ne-mișcarea pe scenă poate să te năucească. Este, ca la fizică, o luptă de forțe, care se anulează și numai așa miracolul de a rămîne pe loc se produce. Există o direcție a forței care te-ar mișca. Năvalnic. Și cealaltă, care se opune strașnic și te țintuiește locului. Zeci de
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
exprimat în limbajul comun. Să descrie cât mai precis orice istorie individuală ca pe una semnificativă și consistentă celei reale și, întregind astfel realitatea, să elimine infinitele spații albe, să scoată la lumină altele, făcându-le, implicit, perceptibile simțului comun. Fizica lui Newton, presupunând existența unui fundal static în care spațiul și timpul reprezintă mărimi absolute, este, din această cauză, dependentă de fundal. Relativitatea generală a impus, ducând la o adevărată revoluție în fizică, perspectiva independenței de fundal. Dar, cu toate
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
altele, făcându-le, implicit, perceptibile simțului comun. Fizica lui Newton, presupunând existența unui fundal static în care spațiul și timpul reprezintă mărimi absolute, este, din această cauză, dependentă de fundal. Relativitatea generală a impus, ducând la o adevărată revoluție în fizică, perspectiva independenței de fundal. Dar, cu toate schimbările majore produse în mentalul european de către noile descoperiri din fizică de la începutul secolului al XX-lea, marea majoritate a oamenilor obișnuiți percepe lumea ca pe o scenă în care fiecare își joacă
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
și timpul reprezintă mărimi absolute, este, din această cauză, dependentă de fundal. Relativitatea generală a impus, ducând la o adevărată revoluție în fizică, perspectiva independenței de fundal. Dar, cu toate schimbările majore produse în mentalul european de către noile descoperiri din fizică de la începutul secolului al XX-lea, marea majoritate a oamenilor obișnuiți percepe lumea ca pe o scenă în care fiecare își joacă rolul de la naștere până la moarte, în timp ce scena pe care ne mișcăm, rămâne, în esență, cu excepția decorului, oarecum, neschimbată
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
literatura sciencefiction, nu vom fi trăit experiența teleportării cuantice, nu vom reuși să înțelegem și să simțim adevărata natură a spațiului și a timpului. Până atunci însă nu vom face nimic altceva decât să ne consumăm în lumea mecanică a fizicii clasice, o mecanică de care depindem în mod fatal și inevitabil și să ne adaptăm conștiincios la nivelul la care simțurile noastre au fost reglate perceperii conștiente ale mecanismelor ei. Chiar dacă, undeva în dimensiuni invizibile, cuantice, structurile elementare care alcătuiesc
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
și relațiile cauzale ale lucrurilor, atunci literatura sau ficțiunea, când relatează povestea evenimentelor, interesându- se mai mult de procesualitatea lor decât de descriere, vorbește cel mai bine despre structura și țesătura intimă a lumii. Și, totuși, literatura nu este o fizică travestită în cuvinte poetice, iar romanul, cu toate teoriile sale, n-a dus la descoperirea niciunei legi în fizică. Niciodată, de pildă, superba lege a coincidențelor și a întâmplărilor, lege care, guvernând în formă absolută ficțiunea, generează poveștile, nu a
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
lor decât de descriere, vorbește cel mai bine despre structura și țesătura intimă a lumii. Și, totuși, literatura nu este o fizică travestită în cuvinte poetice, iar romanul, cu toate teoriile sale, n-a dus la descoperirea niciunei legi în fizică. Niciodată, de pildă, superba lege a coincidențelor și a întâmplărilor, lege care, guvernând în formă absolută ficțiunea, generează poveștile, nu a putut fi demonstrată în realitate prin ecuații matematice. Toate sunt ecuațiune, scria Eminescu. Orice moment în viața Universului e
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
ușor în mișcare, făcându-vă să vă gândiți deja la o continuare, să evadați din momentul prezent și să vă imaginați în felurite moduri conținutul vechii scrisori. Mă întreb, câte procese și evenimente ar trebui să descrie, în ordine cauzală, fizica, pentru ca, din prezentul nostru să se ajungă în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul de
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
Mă întreb, câte procese și evenimente ar trebui să descrie, în ordine cauzală, fizica, pentru ca, din prezentul nostru să se ajungă în prezentul doamnei M care citește o uitată scrisoare? Probabil o infinitate! De memoria câtor calculatoare ar avea nevoie fizica ca să refacă toată țesătura trecutului cauzal al celor două evenimente independente unul de celălalt și să le construiască un viitor cauzal comun sau, cel puțin, un prezent în care ele să se întâlnească? Greu de răspuns la aceste întrebări. În
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
în realitate există o scară de timp la care orice schimbare devine semnificativă, această scară, însă, imperceptibilă și imposibil de controlat, trasează o hartă imaginară a proceselor care, în funcție de evoluția lor, sunt mai rapide sau mai lente la scara universului. Fizica actuală definește, din acest punct de vedere, lumea noastră, ca o istorie a proceselor care au loc în întregul univers. Nu ne putem lipsi de literatură, fiindcă este singura artă capabilă să prezinte, cu ajutorul cuvintelor, a povestirii, o istorie parțială
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
56km) și Râmnicu Sărat (56km). Trei cutremure s-au produs sâmbătă în zona seismică Vrancea, cel mai puternic dintre acestea, cu o magnitudine de 3,5 grade pe scara Richter, fiind înregistrat la ora 21.32, potrivit Institutului Național pentru Fizică Pământului (INFP).
Cutremur în Vrancea! Este al patrulea în 24 de ore by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34648_a_35973]
-
a fost zguduită sâmbătă de trei seisme, unul dintre ele fiind de peste 3 grade pe scara Richter. Un cutremur cu magnitudinea de 3.0 a avut loc, sâmbătă seară, la ora 18.57, în zona Vrancea. Potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, seismul s-a la produs 125 km adâncime. Orașele apropiate sunt Focșani (29km), Râmnicu Sărat (38km), Mărășești (40km), Tecuci (52km) și Covasna (53km). La câteva ore după aceea, un alt cutremur a fost înregistrat de aparate. Mișcarea telurică
Sâmbătă, Vrancea a fost zguduită de TREI cutremure by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34679_a_36004]
-
care și-l amintesc cu aproximație. Reproducem un singur exemplu, edificator pentru ce vă să zică greșeală de tipar. Cineva întreabă dacă remarcă „unii vorbesc în somn. Conferențiarii vorbesc prin somnul celorlalți” chiar îi aparține lui Camus. Un profesor de fizică, după ce a recurs el însuși la citatul respectiv într-un articol despre amurgul conferințelor și cursurilor tradiționale, a aflat că autorul lui e de fapt Alfred Căpuș, un cunoscut jurnalist francez. Cineva, traducându-l din franceză, a considerat că numele
Când nu-ți pică fisa... () [Corola-journal/Journalistic/3683_a_5008]
-
oameni care au avut mai multă încredere, iar unul dintre ei este comisarul Hahn", a spus Ponta, citat de Mediafax. Noi locuri de muncă în regiune Premierul a asistat alături de comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară - Horia Hulubei din Măgurele, la lansarea proiectului european ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) dedicat celui mai mare laser din lume. Comisarul european a apreciat că centrul de la Măgurele va fi unul de avangardă pentru cercetarea științifică și
Ponta: Când am auzit de proiectul ELI, mulți luau în derâdere România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36930_a_38255]
-
cu alți „neaveniți” care și-au băgat nasul În borșul celor știutori și Îndreptățiți să-i lumineze pe ceilalți...Discuția aceasta este generală, de fiecare dată când se vrea negarea temei se discreditează autorul. Istoria trebuie sa o scrie istoricii, fizica, fizicienii, muzica muzicienii, etc., dar, nu În ultimul rând, politica trebuie să o facă politicienii. Cât de păguboasă a fost aplicarea acestei teorii În România ultimilor două decenii nu cred că este cazul să explic, când clasa politică la vârf
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Crișan Andreescu Un cutremur cu magnitudinea 3.4 grade pe Richter s-a produs în Prahova, anunță Institutul național de Fizica al Pământului. Este al patrulea seism în ultimele două zile. Seismul a avut o magnitudine de 3.4 și s-a produs la o adâncime de 130 de kilometri în apropierea localităților Vălenii De Munte (22 km), Câmpina (33 km
Cutremur cu magnitudine 3.4, duminică, în Prahova by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37496_a_38821]
-
Andrei Moisoiu (Google) Directorul onorific al Institutului Național pentru Fizică Pământului, Gheorghe Mărmureanu, susține că "un cutremur major este posibil să se întâmple în 2040 sau spre sfârșitul secolului". Aceasta predic Deși de la începutul anului s-au înregistrat în zona Vrancea peste 80 de cutremure, unele cu o intensitate mai
Predicția lui Mărmureanu care s-ar putea transforma în caz penal: Marele cutremur, în 2040 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34812_a_36137]
-
în nume, doctrine și note de subsol (note există, dar, atâtea câte sunt, sunt narative, anecdotice și, în consecință, au un loc aparte în finalul cărții). Formația sa solidă om de știință (cu un doctorat, dacă nu mă înșel, în fizică cuantică) îi conferă o rigoare intelectuală care n-are nimic în comun, regret s-o spun tocmai eu, cu jargonul conceptual al literaților. Ca și noțiunile de care uzează, formulările lui emană claritate. Fără să fie trivial, abordează logica de
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Anca Murgoci Un nou seism s-a produs în România, joi, 10 aprilie. Institutul Național pentru Fizica Pământului a anunțat că un cutremur cu magnitudinea de 3,4 s-a produs joi, la ora 11:06, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Mișcarea telurică a avut loc la o adâncime de 126 de kilometri. Este al doilea
Nou cutremur joi, în urmă cu puțin timp, în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37583_a_38908]
-
și doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este vicepreședinte al Academiei Române. El este cercetător științific I la Institul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică Laserilor, Plasmei și Radiației, dar și profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. Citește și: Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific A absolvit Institutul Politehnic din București, în 1966. A sustinut cursuri
Academicianul Ionel Valentin Vlad este noul președinte al Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/37647_a_38972]
-
membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este vicepreședinte al Academiei Române. El este cercetător științific I la Institul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică Laserilor, Plasmei și Radiației, dar și profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. Citește și: Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific A absolvit Institutul Politehnic din București, în 1966. A sustinut cursuri și conferințe la Universitatea București - Facultatea de Fizica/ Școală Doctorala de Fizica
Academicianul Ionel Valentin Vlad este noul președinte al Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/37647_a_38972]
-
asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. Citește și: Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific A absolvit Institutul Politehnic din București, în 1966. A sustinut cursuri și conferințe la Universitatea București - Facultatea de Fizica/ Școală Doctorala de Fizica), Stanford University (UȘA), Imperial College (Londra), Max-Planck Inst. f. Quantenoptik (Garching), University of Oxford, E.T.H.(Zürich), Univ. Erlangen, Phys.-Tech.Institute A.F.Ioffe (St. Petersburg), ICTP (Trieste), Forschungszentrum Karlsruhe, Universita "La Sapienza" din Romă, UȘ
Academicianul Ionel Valentin Vlad este noul președinte al Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/37647_a_38972]