9,441 matches
-
profunde". Astfel încît, adaugă imediat: "Eu îmi trec zilele într-o disperare sterilă ce mă uzează, ce mă ușurează în mod periculos". Altădată se întreba: De unde poate izvorî această tristețe inumană? Îi văd cauza într-un dublu dezastru: metafizic și fiziologic". Și, mai tîrziu, mărturisea înfrînt: "Îmi trebuie zilnic rația de îndoială. Mă hrănesc literalmente cu ea. N-a existat vreodată scepticism mai organic. Totuși, toate reacțiile mele sînt ale unui isteric. Dați-mi noi și noi îndoieli. Sînt pentru mine
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
reprezintă: „activitatea de formare-dezvoltare „corporală” necesară pentru asigurarea și cultivarea valorilor sănătății omului, respectiv „a stării de echilibru și funcționare a organismului. Educația fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane proiectată și realizată prin valorificarea deplină a potențialului fizic, fiziologic și psihologic al organismului în condițiile specifice moderne, contemporane.”. Conform Enciclopediei educației fizice și sportului din România, volumul IV, pagina 155, 2002, educația fizică este considerată a fi o: „componentă a educației generale, acționând ca proces pedagogic cu implicații biologice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a practicanților și managerilor lui. Având în vedere aceste realități ne-am permis, să elaborăm o nouă definiție a exercițiului fizic: „Prin exercițiu fizic se înțelege o acțiune motrică executată sistematic și conștient cu scopul influențării stărilor: fizice, psihice, motrice, fiziologice, morale spirituale și materiale a oamenilor .”. Repetarea exercițiului fizic, într-un mod științific, este condiția fundamentală pentru obținerea eficienței optime pe linia îndeplinirii obiectivelor educației fizice. Prin urmare, repetarea respectivă trebuie însoțită de reguli metodologice riguroase, în funcție de scopurile propuse. Definirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la valori adecvate reluării efortului. Rezistența Rezistența reprezintă: „capacitatea organismului uman de a depune o activitate, un timp cât mai îndelungat, fără scăderea randamentului, în condițiile funcționării economice a organismului, învingerii oboselii și a unei restabiliri rapide.”. Demeter A. Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice, București, 1980. Dragnea A. (1996) definește rezistența astfel: “Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată relativ lungă și o intensitate relativ mare, menținând indici constanți de eficacitate optimă. Deci, este capacitatea psiho-fizică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
indiferent de vârsta elevilor, profesorul va avea în vedere dezvoltarea unei musculaturi robuste, într-un sistem de instruire care să nu suprasolicite sistemul osos; pentru a putea dezvolta forța fără a avea repercursiuni negative, profesorul trebuie să cunoască obligatoriu vârsta fiziologică a elevilor nu numai vârsta biologică. Suplețea Suplețea este considerată a fi: „capacitatea unui sportiv de a executa mișcări cu mare amplitudine, în una sau mai multe articulații.”. Weineck J. Biologia sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de fotbal constituie un ansamblu de cunoștințe ordonate sistematic conform principiilor biomecanicii și a legăturilor psiho fiziologice ale formării și perfecționării deprinderilor, aptitudinilor la care se adaugă cunoștințele de specialitate ordonate sistematic după necesități de ordin practic, de folosire tactică în joc. Teoria jocului de fotbal apreciază și stabilește conținutul real al jocului competițional, lucru necesar pentru
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
particularităților individuale. La sfârșitul perioadei de creștere, elevul ajunge la o maturizare somato-vegetativă și psihică. Datorită dezvoltării neuniforme a elevilor, perioada de creștere o împărțim în mai multe etape, fiecare etapă având elementele ei definitorii. Datorită faptului că perioadele vârstei fiziologice nu corespund celei cronologice și nici etapelor de școlarizare, vom prezenta periodizarea biologică și vom menționa în secundar etapele de școlarizare și vârstele cronologice. Aceste perioade sunt: a. Etapa antepubertară (10-12 ani, clasele V-VI); b. Etapa pubertară (13-14 ani
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
adolescență. Spre deosebire de adolescență, care este o fază de liniștire și stabilitate, determinând și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice și somatice” (J. Piaget, B. Inhelder, 1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest fapt poate modifica sau chiar răsturna proporțiile corpului. Acum se produce începerea maturizării glandelor sexuale. Toate acestea își vor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest fapt poate modifica sau chiar răsturna proporțiile corpului. Acum se produce începerea maturizării glandelor sexuale. Toate acestea își vor pune amprenta asupra întregii dezvoltări anatomo fiziologice și psihice ale puberilor. Nu rezistă la efort îndelungat, obosesc repede, sunt predispuși tot timpul surmenajului fizic. Particularități anatomo-fiziologice ale puberului a) Particularități somatice La 10-14 ani, perioada la care ne referim, se observă o creștere mai accentuată a membrelor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rezistente la acțiunea mecanică și presiune. Articulațiile nu sunt dezvoltate iar ligamentele nu asigură, în suficientă măsură, rezistența la tracțiune, răsucire. Mușchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor și nu în grosime, din aceasta cauză suprafața lor de secțiune fiziologică este mică în consecință, și forța musculara este mică. Lungimea fibrelor musculare permite creșterea valorii lucrului mecanic, cu condiția să nu existe îngreuiere peste forța globală a mușchiului. Trunchiul este lung, toracele îngust, abdomenul scurt, iar organele interne din cutia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
funcții psihice În mod continuu, ascendent, progresiv, dinamic, la diferite niveluri de complexitate. Cei trei factori care influențează dinamica dezvoltării psihice sunt: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este dată de ansamblul de gene ce conțin informații transmise prin mecanisme genetice, fiziologice, anatomice. Mediul reprezintă ansamblul factorilor naturali și sociali ce determină dezvoltarea psihologică a presonalității copilului. Factorii naturali sunt dați de mediul geografic În care trăiește copilul, mediu ce intervine În evoluția pozitivă sau negativă a personalității copilului. Mediul social este
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
În adolescență. Agresivitatea este o problemă extrem de complexă, care trebuie privită cu seriozitate de toate persoanele implicate În educația copilului: famile, școală, specialiști, comunitate, societate. Cauze ale agresivității Specialiștii identifică multiple cauze ale agresivității: factorii ereditari: disfuncții psihice, probleme neuro fiziologice, a fi victimă a unor abuzuri; factorii familiali: educație inadecvată din partea părinților, disciplină severă, lipsa unei comunicări Între părinți și copii, coerciție, supravegherea severă sau slaba supraveghere; factori ai vieții sociale: influența grupului, a tradiției, influența mass-media prin prezentarea unor
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
pe când Eul este persoana mea subiectivă și aceasta din urmă reprezintă dimensiunea morală a ființei mele. Corpul este subordonat Eului, dar, la rândul său, Eul nu poate exista decât Într-un corp și prin corp, Întrucât, din punct de vedere fiziologic și somatic, corpul, ca trup, este spațiul meu personal, În care este conținut propriul meu Eu. Sursele Psihologiei Morale Psihologia Morală se constituie din mai multe surse sau domenii care, prin raporturi de interdisciplinaritate, Își aduc contribuția la constituirea acestei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființă biologică, ci el este și o ființă spirituală. Pe aceste considerente, omul și viața dobândesc valențe superioare În lume, diferite și unice În comparație cu toate celelalte lucruri și ființe care ne Înconjoară. Viața nu este numai un lanț de procese fiziologice și biochimice. Dincolo de acest aspect vital, ea reprezintă faptul de a fi, de a exista al persoanei umane, În care sunt cuprinse dorințele, aspirațiile, idealurile acesteia, acțiunile și relațiile sale cu ceilalți, dar și răspunderile care-i revin, atât față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale acestora. Prezența corporală, fizică, este impresie, dar și un tip special de limbaj prin care se afirmă viața, existența celor două persoane umane. Corpul, ca prezență, este expresia somato-biologică a conținutului existenței persoanei umane, Întrucât funcțiile somatice, ca procese fiziologice vitale, pot fi considerate ca o „actualizare a naturii proprii a individului” (K. Goldsteină. În felul acesta, destinul uman, ca sens și ca durată a persoanei, ne apare În prezența sa concret-obiectivă sub un dublu aspect: somatic și psihic. Toate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
J. Duboisă. Având o semnificație cu multiple nuanțe de utilizare, pervertirea este atribuită, ca intenție, acțiune și comportament, În mai multe situații. În sensul acesta, G. Lanteri-Laura distinge următoarele semnificații ale pervertirii: aă semnificația medicală, de modificare a unor procese fiziologice (pervertirea apetitului alimentară sau În sfera sexualității (perversiunile sexualeă; bă semnificația morală, privind schimbarea Binelui În Rău, ca act intențional, În cazul individului, sau ca degradare a moravurilor societății, În anumite momente de criză istorică - o tempora, o mores; că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
medicului intimitatea sa corporală În toată nuditatea ei. În acest caz, prin examinarea corpului bolnavului, medicul are rolul de a lua conștiință cu suferința sau boala pacientului său, având ca scop instituirea tratamentului care va restabili ordinea biologică sau echilibrul fiziologic pierdut. că Psihoterapia este actul de intimitate sufletească În cursul căruia pacientul cu probleme psihice se deschide psihoterapeutului prin intermediul cuvântului. Este tot o formă de confesiune, dar sufletească, nu morală, ca În cazul spovedaniei. În această situație, rolul psihoterapeutului este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfera psihologiei morale, mâna este unul dintre mijloacele importante, instrumente ale acțiunii morale. Ea este unul dintre cele mai importante și specializate segmente ale „schemei corporale” cu funcții simbolice extrem de nuanțate și variate. Mâna este un organ complex, cu atributele fiziologice, dar și psihologice, morale, sociale, culturale, religioase etc. Deși aparține trupului carnal, mâna reprezintă o prelungire cu anumite semnificații sau „roluri” funcționale ale acestuia. Ea nu este numai „un organ carnal-somatic de aprehensiune”, ci reprezintă și un organ de execuție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lumea intrauterină și biografia viitoarei mame. Dorințele (acele dohada pe care Într-un exemplu mitic le studiază recent Hubert Durt) și conjuncturile particulare În care se află aceasta pot provoca sau inhiba alegerea viitorului sex. Caracteristic din punct de vedere fiziologic, după cum stabilește tradiția, e amestecul dintre spermă și sânge: În proporție majoritară, lichidul seminal conferă genul masculin; contrar, nou-născutul va fi o fată. Însă În Jaiminiyasa®hit³ distincția nu apare decât implicit (vezi contribuția Sandrei Smets, „Le développement embryonnaire selon
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și la Dera Ghazi Khan (vezi pp. 120, 162-163)3, iar unii autori au susținut prioritatea ayurvedică asupra vaccinării jenneriene 4. Pentru a lua un alt exemplu din medicina tradițională persană făcut cunoscut În urmă cu câțiva ani, diferențele etiologice, fiziologice și patologice dintre holeră și diaree (ambele denumite cu pers. vab³) au fost demonstrate medical abia pe la 1861-1862 - de către un medic-șef (pers. hakim-bashi) al curții, Mirza Mohammad-Taqi -, fiind astfel posibilă delimitarea câmpului semantic al holerei (echivalată anterior cu „atmosfera
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
etc.). Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente și duioșia, lirismul, respectul față de cuviință - parametri structural „sămănătoriști” ai personalității prozatorului, persistenți în pofida „modernității”, „citadinismului” și „tenebrosului”, arborate ca intenții. În narațiunile din volumul Nunta de argint, modeste, nu foarte diferite de nuvelistica românească
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a istoriei ceaușiste, în care noțiunea de „grup” implică și mentalități populare, subconștient colectiv etc. Coada, element civilizator în viziune comunistă, poate ajunge obiect de studiu - ca o materie școlară -, cu evoluții, clasificări fiziologice și psihologice proprii, gradele ei de „dezvoltare” semnalându-le și pe cele de dezordine, violență, lipsă de orizont. Conceptul, raportat la revoluție, război sau la trecerea spre alt sistem, e privit cu umor sardonic, ca o „călătorie” esențială. SCRIERI: Herbert
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
urmărind păstrarea la aceasta a stării de echilibru mintal, în raport direct cu starea de echilibru fizic, somatic, conform principiului „mens sana in corpore sano”. Caracteristicile igienei mintale individuale sunt următoarele: a) menținerea raportului constant dintre echilibrul mental și echilibrul fiziologic, prin evitarea exceselor alimentare, a utilizării alcoolului sau a drogurilor, prin activitate fizică și mișcare; b) respectarea odihnei, a somnului de noapte, evitarea sedentarismului, dar și a efortului fizic prelungit, evitarea abuzului de medicamente sedative sau hipnotice; c) evitarea evenimentelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un caracter pur ontologic, desemnând faptul de a exista al omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele post-operatorii; d) fantasmele onticului, care se pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
judecă în funcție de conceptul de normalitate. Conceptul de normalitate este strâns legat de valorile și normele unei culturi și de ideile social-politice ale epocii istorice respective. Acestea, însă, pornesc în cazul omului, de la aprecieri de ordin biologic, vizând starea de echilibru fiziologic a organismului, ca sistem vital. J. Bordet afirma că „viața este lupta pentru menținerea unui echilibru în permanență amenințat”. Această idee esențială exprimă o perpetuă mișcare internă a ființei umane, care urmărește stabilirea unui raport de adaptare a omului la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]