2,084 matches
-
Carte de libertăți care consacră nașterea orașelor. Mai mult de o sută de orașe germane datează din această epocă și au la bază statute care le conservă privilegiile. Pretutindeni are loc o mișcare de definire juridică, definire care oferă o fizionomie regulată noilor corpuri. Pe această bază, juriștii lucrează: pe de o parte "îmbălsămând mumia feudală" de sistematizări teoretice savante care, deși construcții moarte, vor avea o mare influență asupra spiritului; pe de altă parte, vor trece la elaborarea, lentă desigur
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privat, pentru a se confunda cu statul. În acest fel, prin suprapunerea micilor țări independente, se constituia noul Imperiu german. Un paradox: vorbim de imperiu, dar în aceeași măsură de un stat necentralizat politic până în secolul al XIX-lea. O fizionomie asemănătoare se regăsea în toate regiunile Europei. Față de puternicele orașe, Elveția prezintă un exemplu foarte rar întâlnit în Evul Mediu al unor mici comunități rurale, care s-au eliberat de întreaga dominație seniorială și s-au organizat în state independente
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nivelul său, reflectă imaginea totalității. Un astfel de demers justifica importantă semnului, care, oricât de neînsemnat ar fi, permite să se completeze Întregul. În poetica realistă, elementele cooperează între ele și schimbarea unuia antrenează modificarea celorlalte elemente. Imobilul și mobilierul, fizionomia și fiziologia constituie semne care identifică personajul într-un mod riguros și precis, la fel că destinul în poetica antecedenta. Gérard Genette menționează [1969, p.59] că la Balzac și succesorii săi realiști, portretele fizice, descrierea îmbrăcămintei și mobilierului tind
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
autovalideze vechea ipoteză critică, după care orice narator pornește din "real" doar pentru a sfîrși în "ficționalul" cel mai pur. În plus, în timp, comentatorii au găsit rațiuni la dilema "descrierii" lui Peter Quint. Singura care-i confirmă guvernantei că fizionomia strigoiului zărit de ea corespunde chiar cu cea a fostului servitor este doamna Grose, un personaj redundant (responsabilă, pînă la venirea naratoarei cu educația/ îngrijirea celor doi copii). Ea s-ar simiți marginalizată de venirea noii guvernante pe domeniu (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
împingîndu-l pe Bret la disperare și la stări demențiale. El este atacat constant de jucăria malefică a fiicei sale (Sarah). Jucăria în cauză se numește "Terby" (aluzie la popularele jucării electronice "Furby", apte de a comunica și de a adopta fizionomii variate) și sugerează o combinație teratologică de pasăre și animal. Cîinele familiei participă și el la coșmarul naratorului, devenind un depozitar al demonilor strecurați în clădire. Bret descoperă că reușește să exorcizeze duhurile necurate prin scris, așa că începe să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
opinia sa înrâurirea Evropei asupra unei părți dintre români, partea bogată și privilegietă, și lupta necontenită între ideile vechi și nouă, nu era nicidecum tipărită pe fața capitalei noastre cu vro câțiva ani mai în urmă. Atunci ea purta o fizionomie mai mult orientală; însă, de când spiritele au început a să dezveli la razele civilizației, o mare prefacere s-au ivit în toate, o schimbare răpide s-au săvârșit atât în gusturile, cât și în obiceiurile acelei mici părți a societății
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
masculini, într-un interval de timp precis - un an. Au constata că raportul „talie-șolduri” suferă modificări permanente, dar are tendința să crească între anii 1960 și 2000, taliile devenind din ce în ce mai puțin strâmte, iar șoldurile mai înguste. Playmates trec progresiv de la fizionomia în „formă de sticlă” la o conformație rectilinie. În paralel, au calculat, pentru toată perioada cuprinsă între 1960 și 2000, indicele de prosperitate economică care reflectă nivelul de viață al americanilor și al europenilor. Un astfel de indice ia în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată prin comunitate de teritoriu, comunitate de viață economică, de limbă, printr-o anumită fizionomie spirituală (factură psihică, psihologia națională, conștiința națională, cultura națională), precum și prin organizarea politică statală. Diferența dintre noțiunea de „populație” și noțiunile de „popor” și „națiune” constă în faptul că în cazul primeia accentul se pune pe număr, structură, distribuție teritorială
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
însăși, și "postmodernismul" este atunci și expresia pentru sfârșitul filosofiei, și chiar și a formei ei celei mai cotidiene ca ideologie"321. Logos-ul disprețuit este, astfel, un motiv determinant al "dispariției" filosofiei în postmodernism; patosul pentru rațiune, înscris în "fizionomia" filosofiei încă de la Socrate, este oarecum discreditat în discursul postmodern, care își afirmă preferința pentru incomensurabilitate, diferend, pluralitate și diferență. Dincolo de această privire generală asupra subiectului, care poate conduce spre o concluzie "apocaliptică", lucrurile au fost mult nuanțate chiar de către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lider, nu este important să cunoști foarte bine o serie de fenomene economicii sociale, să fii specialist Într-un domeniu anume: În fața unor calități interioare (mod de a gândi, de a sesiza esența fenomenelor macroeconomice), primează adesea calitățile exterioare (carismă, fizionomie, mod de a vorbi, ținuta) cele mai multe ori, ideologia liderilor politici se suprapune peste cea a partidului din care aceștia fac parte, Însă pot apărea cazuri În care un lider politic, ajuns la putere, să vadă cu alți ochi prezența capitalului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
scriiturii, de sorginte eminamente barocă, să contribuie la acest fapt. După ce punctează utilizarea generoasă a adjectivului în opera scriitorului teleormănean, același Vianu conchide: "O violentă creștere a reliefurilor expresiei, un anumit baroc (subl. mea) al stilului, este trăsătura care completează fizionomia prozei lui Galaction" (1966: II, 95). Nu altfel gândește Dumitru Micu, care subliniază atât melanjul de stiluri, cât și dezechilibrul compozițional (din nou, element definitoriu al barocului), manifestat în cultivarea constantă a unui vocabular eterogen: "Realismul se întâlnește în opera
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Partea a III-a debutează cu portretul oaspetelui neinvitat: "Era un om nu prea înalt, slab și subțire, cu brațe lungi, cu mâini nepotrivit de mari și de vânjoase pentru statura lui". Se insistă, ca într-un raport criminalistic, asupra fizionomiei: ochii erau "extraordinar de lucioși și de mari, de un negru de funingine, sclipind sub fruntea agresivă ca un pumn. Părul negru începuse să încărunțească pe la tâmple și să se rărească spre creștet. O mustață bine împlinită, în care mijeau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dem Lande verbrachte Kindheit zu Gebote stehen. Dagegen sind die Bilder meiner Großstadtkindheit vielleicht befähigt, in ihrem Innern spätere geschichtliche Erfahrung zu prä formieren.“ Experiența marelui oraș, identică în acest loc experienței modernității ca atare, capătă, în timp, o dublă fizionomie: pe de o parte, cea a formelor încâlcite, împietrite, iluminate ale poveștii lumii urbane și, pe de alta, cea a povesti torului ei: flaneurul. Despre aceste două fizionomii ar trebui să vorbească, în cele din urmă, cartea de față. O
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în acest loc experienței modernității ca atare, capătă, în timp, o dublă fizionomie: pe de o parte, cea a formelor încâlcite, împietrite, iluminate ale poveștii lumii urbane și, pe de alta, cea a povesti torului ei: flaneurul. Despre aceste două fizionomii ar trebui să vorbească, în cele din urmă, cartea de față. O serie de precauții se impun. În primul rând, trebuie precizată intenția lecturii de față. Pagini întregi (precum cele despre „fetișul“ mărfii) ale lui Benjamin pot fi înscrise cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
filozofia culturii (deja un termen impropriu în cazul său), ci de o metafizică în care experiența religioasă sau cea filologică își găsesc locul și întemeierea. În cadrul acestei metafizici, teologia mesianismului iudaic și, deopotrivă, fervoarea gestului revoluționar devin „deducții transcendentale“ ale fizionomiilor modernității. O a doua precauție vizează circumscrierea obiectului: experiența urbană. Este greu de definit statutul „orașului“ în textele lui Benjamin. Nu este vorba, în mod limpede, despre un interes sociologic sau istoric care să direcționeze cercetarea mediului urban. Benjamin respinge
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
familiar și teatral. Medierea textuală a acestei experiențe devine esențială pentru a-i face posibilă deschiderea, poten țialitatea, efemeritatea. Nu masele urbane, studiate de socio logie, oferă cheia pentru înțelegerea orașului, ci flaneurul, singuraticul care le privește și le alcătuiește fizionomia. Raportul dintre orașul povestit al cotidienelor și orașul zidit al arhitectului este, o arată cartea lui Fritzsche, inedit: primul stabi lește, de fapt, decorul celui de-al doilea. La fel, pentru Benjamin, locul în care arcadele Parisului își află înțelesul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
salvării platoniciene“ (Platonische Rettung) a lucrului în idee. Critica pseudo rigidității lucrului echivalează, așadar, cu salvarea istoricității sale, a originii ca amprentă a vieții sale, a autenticității. Rolul acesta, voi încerca să arăt, va fi regă sit mai târziu în fizionomia orașului pe care o realizează flaneu rul, ca, de altfel, și în lupta pentru memorie a revoluțio narului. 1.2. Despre unele „motive epistemologice“ la Baudelaire Principalele repere enumerate anterior îl plasează pe Benjamin în contextul unei problematici filozofice postkantiene
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care o voi încerca în capitolul al treilea, răspunde de fapt la o întrebare esențială, în perspectiva distincțiilor de față: cum este cu putință experiența, într-o lume care, prin repeziciune și anonimat, o refuză? Metoda sa de cunoaștere, fizionomia, se va suprapune peste scenariul epistemologic expus de Benjamin în prologul amintit mai sus. Experiența urbană pe care o întruchipează va corespunde, mai mult, proiectului revizuirii kantianismului, de la care am plecat. Ceea ce diferențiază însă experiența urbană de alte tipuri de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la Marx. Lucrurile secolului al XIX-lea au un caracter fan tasmagoric, în măsura în care ele ascund, traduc, redefinesc continuu relația dintre vechi și nou, dintre diverse subiectivități istorice aflate în conflict. Astfel sunt fantasmagoria pieței, supusă privirii flaneurului și recreată în fizionomiile sale; fantasmagoric este și interiorul, camera locuită ca expresie a iluziilor unei creații cosmologice proprii; la fel, recrearea Parisului de către Haussmann sau recrearea lumii de către Blanqui. Voi relua în capitolul al treilea cazul cel mai interesant al fantasmagoriei urbane, anume
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
creații cosmologice proprii; la fel, recrearea Parisului de către Haussmann sau recrearea lumii de către Blanqui. Voi relua în capitolul al treilea cazul cel mai interesant al fantasmagoriei urbane, anume relația flaneurului cu mulțimea care populează străzile marilor orașe și care, ca fizionomie, reprezintă o colecție infinită a tipurilor umane. În fine, „arcadele“ pariziene sunt locul în care mirajul noului, suprapus peste obiectele propriu-zise și creând astfel efectul fantasmagoric, este etalat în puritatea sa și valorificat ca atare, devine el însuși o marfă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestuia din urmă, marinarul și țăranul, suferă o mutație. Gestul povestirii stătea în puterea miracolului: cel al depărtării spațiale, în primul caz, precum și cel al tradițiilor îndepărtate, în cel de-al doilea. Dimpotrivă, flaneurul este un localnic, nu un turist. Fizionomia orașului este cea a unei vecinătăți și incursiunea unei amintiri în care reprezentările personale și cele colective se întâlnesc. Figura povestitorului sintetizează mărcile experienței enumerate până acum într-o formulă istoric-inaugurală: „Der Erzähler ist die Gestalt, in welcher der Gerechte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
poate fi, altfel spus, suprimată sau „interpretată“ politic sau istoric. Odată cu posibilitatea teocrației cade, pentru Benjamin, și posibilitatea oricărui substitut lumesc al acesteia. Odată ce sursele teologice sunt luate în calcul, marxismul latent al lui Benjamin devine ineficient. În crearea unei fizionomii a flaneurului, corespondentul acestei situații este faptul că acest personaj face parte din categoria, înfierată de Marx, a „revoluționarilor de cafenea“, a căror infinită negativitate nu se transformă în program sau strategie de luptă. Problema acțiunii revoluționare se pune abia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
spre „textura“ lucrului, spre detaliu și, în ultimă instanță, spre suprafața „opacă“ a lucrului: salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a unei „magii“ a obiectului, care se traduce în capacitatea acestuia de a închide, în textura sa materială, raporturi abstracte sau de a fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria interpretărilor lui Benjamin, o soluție „preliminară“: cea a lui Michael Löwy, pentru care problema unei „secularizări“ progresive a limbajului lui Bernjamin nu se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]