28,018 matches
-
soi de mîncare aici, pentru că le-am auzit pe mama și pe Luweena ronțăind la ceva În bezna din față. Nu au Împărțit și cu ceilalți și, cînd am ajuns și eu, n-am mai găsit decît o bucățică de foaie de salată. Avea gust de Jane Eyre. Am ieșit din alee pe strada Hanovra, chiar vizavi de intensitatea luminoasă de la Casino. Pe o marchiză ce dădea spre trotuar, Înconjurate de lumini galbene, se aflau cuvintele FETE, FETE, FETE ȘI TOT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aducînd destul de bine cu Fred Astaire - Însă acum Îngîndurat, scîrbit de viață, cu o Lucky Strike În colțul gurii, ca un francez - bat cu furie disperată la un vechi Remington. Îmi place sunetul pe care Îl scoate carul cînd trag foaia cu putere și bag furios o alta. Aș putea s-o țin așa la nesfîrșit, să vă spun despre bătaia În ușă, despre felul În care intră Ginger, timidă, aducînd un sandviș cu brînză pe care l-a făcut special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să vă spun despre bătaia În ușă, despre felul În care intră Ginger, timidă, aducînd un sandviș cu brînză pe care l-a făcut special pentru mine, despre privirea ei. Aș putea să vă spun chiar și ce scrie pe foile ce se adună În teanc lîngă mașina de scris. Există un pasaj În Fantoma de la Operă În care fantoma, un mare geniu care trăiește ascuns din cauza urîțeniei sale extreme, zice că lucrul pe care-l dorește cel mai mult pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și mai multe știri deprimante despre așa-zisa renovare a Pieței Scollay. Multe magazine din zonă Închiseseră deja, după ce-și lichidaseră toate stocurile de marfă prin vînzări de proporții, iar acum stăteau, Întunecoase și goale, dincolo de ferestrele barate cu foi de placaj, În vreme ce altele arseseră pur și simplu din temelii. Însă chiar și În aceste condiții, Norman se făcea că plouă și-și vedea mai departe de ale lui. Și Încă mai erau și zile bune, deși nici una dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și căsnicii oribile au și, cel mai adesea, sfîrșeau prin a cumpăra o carte. Cred că sperau ca, odată ajunși acasă, aceasta să-i binedispună. Celălalt roman al lui Jerry nu avea copertă colorată. Era efectiv doar un teanc de foi nelegate pe care le tipărise el Însuși Într-o prăvălie din piață. Transformase foile nelipite Într-o carte băgîndu-le, ca Într-un sandviș, Între două coperte de carton maroniu, dînd găuri În cotor și cosînd tot acest talmeș-balmeș cu ață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Cred că sperau ca, odată ajunși acasă, aceasta să-i binedispună. Celălalt roman al lui Jerry nu avea copertă colorată. Era efectiv doar un teanc de foi nelegate pe care le tipărise el Însuși Într-o prăvălie din piață. Transformase foile nelipite Într-o carte băgîndu-le, ca Într-un sandviș, Între două coperte de carton maroniu, dînd găuri În cotor și cosînd tot acest talmeș-balmeș cu ață albă groasă, de băcănie. Mie personal mi se părea că arată ca naiba. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
țac și a răsfoit rapid un maldăr de hîrtii cu aer oficial, după care a scos dintre ele una și mi-a Întins-o. — Fiecare Își este propriul dușman, Firmin, ar fi trebuit să știi asta pînă acum. A pus foaia deschisă pe podea În fața mea. M-am așezat pe ea și am citit : ÎNȘTIINȚARE DE EVACUARE. Am coborît privirea pe pagină pînă la ultimul paragraf. „Prin prezenta vă aducem la cunoștință că reclamatul, Șobolanul Firmin, intrus, vagabond, ființă fără căpătîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-o degeaba. Nu știu ce să zic. Deși mă consider norocos că am avut șansa să trăiesc viața pe care am trăit-o, parcă nu mi-ar plăcea să am parte de norocul ăsta de două ori la rînd. Am rupt o foaie de la sfîrșitul cărții și am Împăturit-o de mai multe ori. S-a făcut cocoloș. Mi-am făcut un pic de loc În confetti și, ținînd cocoloșul În jos cu lăbuțele din față, am citit ce scria deasupra, iar cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
a comanda din nou ceva după ce ai achitat nota de plată era o necuviință, dar a cere și hîrtie de scris era un lucru obișnuit doar pe continent, nu și În Anglia. Rowe nu putu obține de la chelneriță decît o foaie din bonierul ei. Convențiile erau, pesemne, mult mai adînc Înrădăcinate În conștiința oamenilor decît principiile morale; el Însuși, de altfel, constatase că-i venise mai ușor să aștepte să fie asasinat decît să tulbure o serată. Începu să aștearnă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
că-l văzuse odată huiduit de la galerie de foștii combatanți, Într-o sală de tribunal, pentru că dezvăluise tristul adevăr despre o campanie În vogă. Între timp, omul acesta izbutise să-și obișnuiască țara să-i Îndrăgească adevărurile amare. Digby Întoarse foaia ziarului și citi, sub o fotografie „Arthur Rowe, căutat de poliție pentru a fi interogat În legătură cu...“ Crimele nu-l prea interesau pe Digby. fotografia Înfățișa un bărbat slab și cam șleampăt, dar bine bărbierit. Toate fotografiile de criminali semănau, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aruncă un văl peste materia brută. Nimeni nu poate contesta că omul din fotografie are aceleași trăsături, același nas și aceeași gură ca și omul din realitate - și totuși, protestăm cînd ne vedem: „Nu sînt eu acesta.“ Rowe Întorcea mașinal foile dosarului. Nu putea crede că viața lui se desfășurase printre asemenea oameni. Șovăi totuși, tulburat, În fața fotografiei unui bărbat cu părul lins, cu un creion vîrÎt În buzunarul stîng și cu ochii evazivi, puțin mijiți, ce voiau parcă să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
din gări, iată sfera lui de preocupări! În sectorul meu, cazurile sînt, firește, ceva mai ciudate. De aceea Graves n-are Încredere În noi, da, ăsta-i adevărul. Și Începu să Întoarcă filele dosarului de pe masă, așa cum ar fi Întors foile unui album de familie. — Domnule Rowe, te interesează studiul naturii omenești? — Nu-mi dau seama... Încă nu știu cine sînt eu Însumi. — Bunăoară fotografia asta... Era fotografia ce-l făcuse să șovăie pe Rowe: șovăi și acum privind-o. — Care era, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se specializa la spitalul aeroportului în chirurgia cazurilor rezultate din accidente. Mâinile lui puternice duceau o servietă plină cu fotografii. Clefăind cu maxilarele ciupite de vărsat o bucată de gumă, aveam senzația că împărțea pe ascuns poze obscene prin saloane, foi de radiografii pornografice și analize de urină trecute pe lista neagră. Un medalion de alamă i se legăna pe pieptul gol la capătul unui șnur negru de mătase, însă ceea ce-l scotea în evidență erau cicatricele din jurul frunții și gurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aproape de mine, cu un braț pe după mijlocul meu, atingându-mi umărul cu fața. Stătea încruntată din pricina huruitului continuu al tobelor de eșapament sparte. - E ciudat - credeam că treaba asta e mult mai populară. - Spectacolul adevărat e gratuit. Și, arătându-i foaia galbenă cu programul, am continuat: Asta ar trebui să fie mai interesant: „Reconstituirea unui accident rutier spectaculos“. Pista fu eliberată și rânduri de borne albe fură aranjate pentru a forma profilul unei intersecții stradale. Sub noi, în boxe, corpul uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
plutea într-o diagonală lentă prin cameră - ca să-și direcționeze mintea spre posibilitatea unei emisiuni. Lângă el, pe sofa, o femeie tânără cu față pătrățoasă pregătea un alt joint; în timp ce răsucea o bucată mică de rășină într-o fâșie de foaie argintată, Vaughan scoase o brichetă de alamă din buzunarul de la șold. Femeia aprinse rășina și scutură pudra într-o țigară desfăcută care aștepta în aparatul de răsucit din poala sa. Asistentă socială la departamentul de protecție a copilului din Stanwell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
din cauza slabei sale capacități administrative.” În opinia lui Tom Gallagher însăși „UE contribuie la creșterea inegalității (sociale din România) într-un ritm foarte îngrijorător prin modalitatea, de cele mai multe ori neglijentă, prin care permite să-i fie utilizate fondurile de preaderare. Foaia sa de parcurs pentru România include puține clauze referitoare la protecția bătrânilor și va înrăutăți situația unor grupuri cum ar fi țăranii și muncitorii necalificați de la oraș. Acestea măresc riscul unei agitații naționaliste după ce România va intra în UE, o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
select loc de hrhrglmchrgr... al hrgh... ghchrhg... maestrul tuși îngrozitor, înecându-se cu flegme-cuvinte. Respirând adânc, continua: și demisia, ah, argh, adormirea, trebuie să fie oficială, pe hârtie... - Mă gândisem eu, am zis, o am aici. I-am întins o foaie pe care scria: Dragă mare și venerabil și prearespectat maestru Gigi Ionescu, Eu, subsemnatul frate Alex, domiciliat în București, Strada Veronica Micle 11, îmi dau demisia din Respectabila Lojă a Pulii numărul 94, pentru că am altele de făcut, treburi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Maestrul bău, mai bău încă unul, și încă unul, după care respiră puțin după o tehnică yoga. - Frate Alex, zise, nu pot accepta asta. Existența ta se va sfârși foarte curând. - Ha, am zis, iarăși începeți? Ce-i greșit cu foaia mea? - Este o bătaie de joc. O simplă, mare, nesimțită bătaie de joc. Te rog să părăsești acest sacru lăcaș. Și scrie-ți testamentul. Roagă-te la Dumnezeu, sau la Satana, sau la ce vrei tu. Unicul Adevăr și Eterna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mi-a sosit o circulară de la editură. Vedeți? „În distribuirea ultimelor noutăți, o parte din tirajul volumului Dacă într-o noapte de iarnă un călător de Italo Calvino este defectuos și trebuie retras din circulație. Dintr-o eroare de legătorie, foile sus-numitului volum au fost amestecate cu cele ale noului roman polonez În afara localității Malbork de Tazio Bazakbal. Cerându-și scuze pentru această inconveniență, editura va proceda cât mai curând la înlocuirea exemplarelor defecte etc.“ Spuneți-mi dacă un sărman librar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pagini, mișcate de vânt sau de privire. O mai mare rezistență opune latura orizontală, mai ales dacă e alcătuită din pagini duble, care necesită o mișcare lentă înapoi; atunci, sunetul seamănă cu o sfâșiere sufocată, cu note mai triste. Marginea foilor se destramă, dezvăluind țesutul filamentos; se desprind fâșii subțiri, numite „bucle“, plăcute la vedere, ca spuma unui val pe plajă. A-ți croi drum prin bariera filelor implică gândul la ceea ce cuvântul închide și ascunde în sine: îți deschizi drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu ești încă la sfârșitul primului capitol, dar cu tăiatul ești cu mult mai departe. Și iată că, în clipa în care atenția ta e complet absorbită, întorci fila la jumătatea unei fraze hotărâtoare și te afli în fața a două foi albe. Rămâi uluit, contemplând albul crud, ca o rană, sperând aproape că vederea te-a înșelat, proiectând o pată de lumină pe carte, din cerneală. Nu, o albeață intactă domnește într-adevăr peste cele două pagini aflate față-n față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
a citi, printre rândurile lucrurilor, sensul ambiguu a ceea ce mă așteaptă. Joi. Grație unui permis special de la direcție - mi-a explicat domnișoara Zwida - pot intra în închisoare în zilele de vizită și mă pot așeza la masa din vorbitor, cu foile mele de desen și cu cărbunele. Umanitatea simplă a rudelor deținuților oferă subiecte interesante pentru studiile după natură. Eu nu o întrebasem nimic, dar, dându-și seama că o văzusem ieri în piață, se simțise obligată să-și justifice prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
a lăsat hainele împăturite în perfectă ordine, după obiceiul lui, alunec în umbra genelor coborâte ale Irinei, scotocesc în buzunare, în portofelul lui Valeriano, mă ascund în întunericul pleoapelor ei strânse, în întunericul strigătului ce iese din gâtul ei, găsesc foaia împăturită în patru cu numele meu scris cu penița sub formula condamnărilor la moarte pentru trădare, semnată, contrasemnată și cu timbrele reglementare. În acest punct se deschide discuția. Întâmplări, personaje, ambianță, senzații sunt date la o parte pentru a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
bas dans l’épaisseur des ombres de Bertrand Vandervelde n-are nimic de-a face cu nici unul dintre cele patru romane pe care a trebuit să le întrerupi. Ai vrea să-l avertizezi imediat pe Cavedagna, dar el scoate o foaie anexată la fascicul, pe care vrea să ți-o arate: Vreți să vedeți ce a avut curajul să răspundă Marana când i-am reproșat falsurile? Aici e scrisoarea lui... Și ți-arată un paragraf ca tu să-l citești. „Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
trebuie eliminat, dar nici aici nu-mi pot face nimic, dat fiind că președintele Butamatari, care le garantează dreptul de azil, m-a luat sub protecția lui...“ Dar oare de ce pirații de la APO voiau să pună mâna pe manuscris? Parcurgi foile, căutând o explicație, dar găsești mai ales lăudăroșeniile lui Marana, care-și atribuie meritul de a fi reglat pe cale diplomatică acordul prin care Butamatari, dezarmând comandoul și punând stăpânire pe manuscrisul lui Flannery, garantează restituirea acestuia autorului, cerând în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]