1,758 matches
-
C = 1 ? . Uniatea de măsură . convergența la tipuri de lentile: la cele convergente C > 0 (pozitivă), iar la cele divergente C < 0 (negativă). formulele asociațiilor de lentile subțiri: a) pentru două lentile lipite: unde f1 și f2 sunt distanțele focale ale lentilelor. x1 - distanța de la obiectul luminos la sistemul lentilelor lipite; ?2 ′ - distanța de la imagine la sistemul de lentile b) mărime liniară (transversală) formulele pentru k lentile lipite: a) și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și b). sistem afocal (telescopic): lentilele L1 și L2 nu sunt alipite dar focarul F1 al primei lentile coincide cu focarul obiect F2 al celei de-a doua lentilă, sistemul astfel de lentile se numește afocal sau telescopic, deoarece distanța focală R = ∞ (matematic). n 239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
239 schema optică a unui sistem afocal (telescopic): În cazul acestui sistem afocal (telescop), lentilele L1 și L2 nu sunt lipite, focarul F2 imagine al rimei lentile coincide cu focarul obiect F1 al celei de a doua lentile, încât . Distanța focală a sistemului afocal, fapt pentru care sistemul afocal se mai numește telescopic. La un sistem afocal (telescopic) raza incidentă paralelă cu axul optic va părăsi sistemul de asemenea în direcția paralel cu axul optic. Mărimile liniare (transversale) ale celor două
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de observator, a căror imagine se formează pe retină. În același timp ochiul se rotește în orbita sa, astfel ca axa optică să se îndrepte către obiectul privit. Din punct de vedere optic, ochiul este o lentilă convergentă cu distanța focală variabilă și dă imagini reale pe retină. În repaus, ochiul normal are planul focal - imagine pe retină pentru obiectele depărtate. Punctul cel mai depărtat, care se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rotește în orbita sa, astfel ca axa optică să se îndrepte către obiectul privit. Din punct de vedere optic, ochiul este o lentilă convergentă cu distanța focală variabilă și dă imagini reale pe retină. În repaus, ochiul normal are planul focal - imagine pe retină pentru obiectele depărtate. Punctul cel mai depărtat, care se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
se poate observa cu ochiul liber, se numește punct remotum și, la ochiul normal, este infinit. Când convergența este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este maximă, obiectul observat este în punctul proximum. Ochiul prezintă defecte de convergență: a) ochiul miop este ochiul prelungit ce are planul focal în fața retinei, iar corijarea se face cu lentile divergente. b) ochiul hipermetrop are forma turtită, iar planul focal se găsește în spatele retinei. Defectul se corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu ochelari ce posedă lentile cilindrice sau prismatice. instrumente care dau imagini virtuale: 1. Lupa este o lentilă convergentă, cu distanța focală mică (2 - 10 cm), ce servește pentru detectarea obiectelor luminoase mici. Obiectul AB se așază între lentilă și focar, iar imaginea A’B’ este virtuală, dreaptă și mărită. Notăm OM = a distanța la care se găsește ochiul observatorului iar imaginea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aceiași axă principală. schema optică a microscopului: Obiectul AB se află în exteriorul focarului F1, însă foarte aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Obiectul AB se află în exteriorul focarului F1, însă foarte aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete: astronomice și Galileo - Galilei. luneta astronomică: Părți principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
John Murray, Albemarle Street, Londra, 1840. (variantă online recorectată la http://www.mifami.org/eLibrary). Goodnow, J. Katherine, Kristeva in focus - from film theory to film analysis, Berghahn Books, New York &Oxford, 2010. Grance, la Ashley, Basic Critical theory for photography, Focal Press, Oxford, 2005. Harris, P., The work of the imagination, Editura Blackwell, Londra, 2000. Jean, Raymond, Practica literaturii, traducere de Miora Izverna, prefață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1982. Jung, C. G., Opere complete. 15., Despre Fenomenul spiritului în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la sugari sunt cauzate de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de laborator nespecifice evidențiază leuco-neutropenie. Diagnosticul etiologic este confirmat de identificarea ADN uli viral prin PCR sau de teste serologice (imunofluorescență, ELISA). Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții Varicela
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de conștiență se apreciază cu ajutorul scalei Glasgow. Diagnostic Diagnosticul de encefalită infecțioasă este stabilit pe baza manifestărilor clinice și a examenului LCR. Examenul CTC cu substanță de contrast este necesar pentru a exclude alte cauze de afectare ale SNC. Leziunile focale la un pacient cu encefalită indică suspiciunea etiologiei cu HSV. 50% dintre encefalitele cu virus West-Nille asociază leziuni la RMN ale talamusului, ganglionilor bazali și trunchiului cerebral. Lărgirea ventriculilor apare mai ales în encefalita cu CMV la imunodeprimați. Examenul LCR
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
criptococoza cerebrală, infecții cu VJC, CMV, VHS, VVZ). Cele mai frecvente modificări CT cerebrale sunt atrofiile cerebrale. Leziunile periferice care pot apare în cadrul HIV sunt poliradiculonevritele acute/subacute, polineuropatiile, meningoradiculopatiile, scleroza laterală amiotrofică prin leziuni ale coarnelor anterioare, deficitele neurologice focale tranzitorii. Toxoplasmoza cerebrală este consecința reactivării unei infecții anterioare. Formele clinice ale toxoplasmozei cerebrale sunt encefalita difuză cu epilepsie și tulburări de conștiență și forma abcedată focalizată, manifestată cu hemipareza, hemiplegie, sindrom cerebelos, deficit senzitiv. Examenul CTC evidențiază abcese multiple
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aparatului digestiv. Afecțiuni renale asociate HIV/SIDA Deși sunt relativ frecvent întâlnite (40%), afecțiunile renale asociate HIV sunt rareori severe, manifestate mai ales prin proteinurie (80%), piurie (50%, infecții urinare (20%), microhematurie (15%), macrohematurie (3%). Nefropatia HIV (hialinoza segmentară și focală) poate apare în orice stadiu al infecției HIV, de la forme asimptomatice sau oligosimptomatice (proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Glomerulonefrita proliferativă difuză este asemănătoare nefropatiei, dar cu prognostic mai bun. Alte manifestări renale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
medii; 2. calcificări periarticulare; 3. calcificări viscerale (ale cordului, plămânilor, rinichilor etc.). Calcificările vasculare la populația uremică (și în mai mică măsură la cea generală) prezintă două aspecte distincte. Calcificările intimale apar în asociere cu plăcile aterosclerotice, fiind un proces focal (ariile adiacente nu sunt implicate în procesul morfopatologic). Calcificarea mediei arteriale (scleroza Moenckeberg) se caracterizează printr-o calcificare difuză, în special la nivelul laminei elastice interne. Această formă de calcificare este frecventă la pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
asociate cu toxoplasma gondi, CMV, HSV, VVZ . Diagnosticul obișnuit al leziunilor demielimizante se bazează pe modificările RMN. Leziunile periferice care pot apare în cadrul HIV sunt poliradiculonevritele acute/subacute, polineuropatiile, meningoradiculopatiile, scleroza laterală amiotrofică prin leziuni ale coarnelor anterioare, deficitele neurologice focale tranzitorii. 9.5.2 Afecțiuni respiratorii asociate HIV/SIDA Afecțiunile respiratorii afectează anual 80-100% dintre pacienții cu infecție HIV/SIDA, fie sub forma infecțiilor intercurente comune persoanelor imunocompetente (laringite, Infecția HIV/SIDA 169 otite, sinuzite, hiperplazii limfoide nazofaringiene), fie ca
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.5 Afecțiuni renale asociate HIV/SIDA Deși sunt relativ frecvent întâlnite (40%), afecțiunile renale asociate HIV sunt rareori severe, manifestate mai ales prin proteinurie (80%), piurie (50%, infecții urinare (20%), microhematurie (15%), macrohematurie (3%). Nefropatia HIV (hialinoza segmentară și focală) poate apare în orice stadiu al infecției HIV, de la forme asimptomatice sau oligosimptomatice (proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Infecția HIV/SIDA 172 9.5.6 Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir „în surjet”. c) Evoluția postoperatorie Pacientul vârstnic protezat valvular trebuie atent urmărit postoperator în timp, cu focali - zare pe metodele de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări val - vulare, incidența mortalității și morbidității fiind mai mare decât la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
al acestor tumori diferă în funcție de localizare. În timp ce la nivelul cerebelului se prezintă mai frecvent ca mase chistice cu nodul mural care se contrastează net, conținutul chistului având intensitate diferită față de cea a LCR, la nivelul trunchiului cerebral apar ca tumori focale localizate preponderent la nivelul mezencefalului sau la nivel bulbar, cu aspect inomogen, uneori exofitice spre planșeul ventriculului IV (fig. 4.44). Supratentorial aspectul diferă în sensul că apar mai frecvent ca tumori solide, hipointense sau inomogene, hipocaptare sau captare inomogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
liniei mediane, chiasmei optice, hipotalamusului (fig. 4.45). Localizarea lobară este mai rară, aspectul fiind de obicei de tumori hipovasculare cu localizare lobară, mai frecvent frontală și temporal (fig. 4.46). Tratamentul este prin excelență chirurgical în localizările cerebeloase, cele focale la nivelul trunchiului cerebral, sau lobare. Obiectivul major este ablația completă a tumorii care duce la vindecarea cazurilor în 80-90% din cazuri. Ablația subtotală este urmată de regulă de recreșterea tumorii, deși există cazuri de tumori reziduale stabile mulți ani
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
debutul simptomelor și diagnostic este frecvent raportat [3]. Comparativ cu leziunile de grad mic crizele convulsive sunt mai puțin frecvente în rândul pacienților cu astrocitoame anaplazice. Cele mai frecvente simptome de debut sunt cefaleea, alterarea statusului neurologic precum și deficitele neurologice focale. Evoluția este spre agravare lentă sau în trepte, cu deteriorare bruscă după o evoluție lentă; rar debutul poate fi cu agravare bruscă. Localizarea astrocitomului anaplazic la nivelul diencefalului se întâlnește cu o frecvență de 1% din totalul glioamelor [4]. Invadează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
4.53). În cazul în care glioblastomul multiform apare prin degenerarea unui gliom de grad mai mic, acest interval este mai mare, uneori chiar de ani [28]. Simptomele sunt date atât de creșterea presiunii intracraniene cât și de deficitele neurologice focale. Diagnosticul imagistic. La examenul CT scan cerebral se constată o formațiune tumorală relativ bine delimitată, neregulată, hipervascularizată, inomogenă, cu necroze, hemoragii și chiste intratumorale, edem peritumoral accentuat și un efect de masă marcat. Captează substanța de contrast dând aspectul caracteristic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt de remarcat prin faptul că, în general, sunt leziuni de grad mic care apar la pacienți tineri și au prognostic mult mai bun după rezecție chirurgicală în totalitate [1]. Investigații paraclinice - condrosarcoamele pe radiografia simplă apar ca leziuni agresive, focal calcificate [1]. Tomografia computerizată evidențiază leziuni ușor hiperdense sau izodense cu captare heterogenă și variate grade de calcifieri [1,20]. Aceste leziuni sunt hipointense în T1 și hiperintense în T2 cu edem peritumoral limitat și arii de lipsă de semnal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]