1,627 matches
-
neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de claritatea expresiei verbale utilizate. La nivelul genurilor jurnalistice abordate, Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua cu scrisori deschise, cronici teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea avea o astfel de întreprindere (sunt cunoscute
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Secuiesc); în filele lui, secuii, ce-și foloseau străvechea scriere runică, închinau (pentru zeii lor păgâni) antice potire de nucșoară. La propagarea acestei imagini, un rol important l-a jucat romanul Bálványosvár (Cetatea "Unguraș") al lui Jókai Mór, publicat în foileton prin 1882. Deși, din 1883, lucrări profesioniste serioase dovedeau că faimoasa Cronică Secuiască de la Ciuc era un fals din secolul XVIII, încăpățânarea adepților autenticității Cronicii s-a prelungit până pe vremea celui de-al Doilea Război Mondial, persistând prin anumite transpuneri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
plenipotențiar al României de aci, d. E. Mavrodi, d. Becescu a revenit asupra hotărârei d-sale, promițând tot concursul asociațiunei. Până în present s'au ținut la localul asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante cuvinte, încât a produs asistenței
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
volum, activitatea lui Vladimir Streinu atestă o ușoară evoluție (cu inevitabile concesii în favoarea pozițiilor refuzate inițială, în sensul unui anume istorism, oarecum fragmentar încă, ce-și subsumează atitudinile și procedeele criticului, inclusiv notele impresioniste, detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în ipostaza memorialistului afectuos - schițează admirabile portrete unor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a debutat cu versuri în "Adevărul literar și artistic" din " februarie ", semnând, cu pseudonimul ce va intra definitiv în istoria literaturii române, poezia Fântâna sufletului meu. Va colabora ulterior, cu o intensitate neslăbită, cu versuri, articole, cronici literare, traduceri, însemnări, foiletoane, maxime, studii la un număr mare de periodice: "Sburătorul", "Convorbiri literare", "Ideea românească", "Azi", "Viața literară", "Cetatea literară", "România nouă", "Mișcarea literară", "Gazeta", "A.B.C.", "Gândirea", "Cugetul românesc", "Contimporanul", "Spre ziuă", "Revista Fundațiilor Regale", "Preocupări literare", "Săptămâna muncii intelectuale și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost combătută de Costică Asăvoaie și Vitalie Josanu, după ce, cu câtăva vreme în urmă, istoricul basarabean Ion Eremia descoperea „caracterul de foileton pseudoștiințific” al lucrării și stilul „huliganico-agresiv” al acesteia. Însă, cum se întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit Ia. Grosul: „recent, chiar vara trecută
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
excesive, a fost contestat în epocă de critici, nu puțini, lucrul acesta s-a petrecut nu din cauza unei insuficiente saturații conceptuale a limbajului folosit, îndeosebi a termenului de generație, ci din cu totul alte pricini. Cum se știe, cele douăsprezece foiletoane publicate de Eliade în Cuvîntul lui Nae Ionescu urmau să fie strînse între copertele unei broșuri, însoțite de o prefață scrisă de nimeni altul decît Mircea Vulcănescu. Un proiect care a eșuat, numai că, printr-o compensație a istoriei, avem
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sentiment de inferioritate resimțit ca unul de superioritate, combustia unei creații? - Intelectualul este responsabil despre cum își fructifică creativitatea. Ceea ce poate el oferi sunt ideile lui, opera sa. Intelectualul înfometat al lui Hamsun asta și face. Își vinde câte un foileton unui ziar pe nu mai mult de zece coroane. Dar nu orice articol este acceptat: „Lucram la vreo trei sau patru articole care-mi secătuiau de-a dreptul bietul meu creier, răpindu-i până și ultima scânteie, ultima idee ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin gesturi disperate cum ar fi mușcarea până la sânge a degetului. Se întâmplă însă și ca inspirația să-l lovească fulgerător, ca o forță intempestivă: „Deodată mi-a venit în minte una sau două propoziții potrivite pentru o schiță, un foileton, niște întorsături fericite, cum nu mai găsisem niciodată. Repet cuvintele și constat că sunt minunate. Peste puțin timp îmi vin în minte și altele. Parcă mi-ar fi plesnit o vână. Un cuvânt îl aduce pe celălalt, înșirându-se într-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în analize inutile cărora nu le rezistă. Observă aproape neputincios cum i se schimbă configurația gândirii, detaliul nesemnificativ devine prim solist, iar ceea ce ar merita să constituie obiect al gândirii, dispare din câmpul reflexiv. El care are în lucru un foileton, ori un studiu despre Coreggio, ori o dramă, nu găsește condițiile scrierii lor. Intelectualul se simte cobai al harului divin, ca și cum n-ar mai fi stăpân pe propria sa gândire. Ca și cum harul divin i-ar fi suspendat libertatea, l-ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a fost Czesław Miłosz. În anumite privințe, pentru mine el a rămas întotdeauna acolo - înaintea multora. Pe vremea când modestul meu eseu Frig sau Frică? Sau despre condiția intelectualului român de azi apărea în traducere franceză și era difuzat în foileton de Europa liberă, un comentator occidental observa influența pe care o exercitase asupra mea Gândirea captivă. Comentatorul menționa și câteva contribuții inedite, foarte incitante, pe care le-aș fi adus liniei de gândire și analiză a lui Miłosz. M-am
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dispariția cinematografului ca a 7-a artă ceea ce nu s-a întîmplat. Este adevărat că, supusă și ea legilor concurenței și verdictului "nivelului de audiență" măsurat cu mijloace din ce în ce mai sofisticate, televiziunea contribuie substanțial la difuzarea unei culturi standardizate, alimentată de "foiletoane", de jocuri televizate și de emisiuni de varietăți sau de amplificarea ecourilor produse de evenimentele de senzație. Cu toate acestea ea rămîne suportul informațiilor cu caracter instantaneu și internațional. În ceea ce privește Europa, este clar că informația imediată, transmisă în toate colțurile
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
toate orizonturile presei românești: social-democrată, radicală (Lupta), liberală, conservatoare. Ultimele decenii de viață și le dedică activității în redacțiile ziarelor de mare tiraj, începând, spre anul 1900, cu democraticul Adevărul și terminând cu Universul, în ambele publicându-și, într-un foileton săptămânal, amin tirile savuroase despre , care văd întâia oară lumina tiparului între 1927 și 1932, într-o serie de patru volume. După ani fertili de activitate gazetărească, Bacalbașa este ales, în 1919, președinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
le întâmpină cultura românească în perioada fără sfârșit a tranziției. Amintirile lui Bacalbașa cuprinse în acest volum (scrise la bătrânețe) au văzut pentru întâia oară lumina tiparului într-o formă rudimentară, nefinisată și vag organizată în cotidianul bucureștean Adevărul, în foiletonul de sâmbătă după-amiază, începând de la 5 noiembrie 1922 (Cronica săptămânală de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, pp. 1-2) până la 18 martie 1923 (id., ibid., foiletonul LIX, AD., nr. 11986, 18 martie 1923
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scrise la bătrânețe) au văzut pentru întâia oară lumina tiparului într-o formă rudimentară, nefinisată și vag organizată în cotidianul bucureștean Adevărul, în foiletonul de sâmbătă după-amiază, începând de la 5 noiembrie 1922 (Cronica săptămânală de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, pp. 1-2) până la 18 martie 1923 (id., ibid., foiletonul LIX, AD., nr. 11986, 18 martie 1923, pp. 1-2). Textele au fost reluate de autor, cu adaosuri, corijări și numeroase amplificări în Bucureștii de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vag organizată în cotidianul bucureștean Adevărul, în foiletonul de sâmbătă după-amiază, începând de la 5 noiembrie 1922 (Cronica săptămânală de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, pp. 1-2) până la 18 martie 1923 (id., ibid., foiletonul LIX, AD., nr. 11986, 18 martie 1923, pp. 1-2). Textele au fost reluate de autor, cu adaosuri, corijări și numeroase amplificări în Bucureștii de altădată de Constantin Bacalbașa, vol. II, 1885-1900, Editura ziarului „Universul“, București, 1928, pp. 3-102. În ediția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
apăreau la suprafață. Partidul liberal începea să nu mai fie partidul cu ideile cele mai înaintate. Îmbogățiții deveneau conservatori, liberalii evoluau către dreapta, așa că idealul democratic nu mai era reprezentat prin ei. („Cronica săptămânală“ de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pagina 16 Mai multe referiri la gazeta Drepturile omului, eliminate din forma finală: Ziarul Drepturile omului nu era ziarul unui partid și nici măcar toți redactorii lui nu erau înțeleși asupra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au adu nat și au ales un comitet executiv de trei pentru a urmări acțiunea dezrobirii provinciilor române subjugate. Printre cei aleși figurează și un redactor politic al ziarului partidei liberale-conservatoare, România. Explicațiile acestor notițe în cronica viitoare.“ (Id., ibid., foiletonul XLII, AD., nr. 11855, 5 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 19 * Relatare eliminată despre o polemică susținută de cotidianul social-democrat Drepturile omului, în 1885: Între Drepturile omului și Poporul de sub direcția lui N. Bassarabescu se ivește o vie polemică. Bassarabescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu: În ziua de 22 martie 1885 se răspândește zvonul sinuciderii locotenentului Albu din jandarmii pedeștri. A lăsat o scrisoare cerând mamei sale să-i plătească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ieșea de la o întrunire a Societății Sion. (Id., ibid.) Pagina 43 Comentariu eliminat: Bineînțeles toată această cheltuială e făcută fiindcă așa erea interesul Berlinului. Politica germană, avându-ne în alianța ei, ridica în fața Rusiei o piedică mai mult. (Id., ibid., foiletonul LI, AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1923, p. 2.) Pagina 43 Urmează: Tânăr, necunoscut marelui public, Filipescu avea conștiința că numele său nu poate fi un bun drapel pentru un ziar, de aceea a luat locul al doilea pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1923, p. 2.) Pagina 43 Urmează: Tânăr, necunoscut marelui public, Filipescu avea conștiința că numele său nu poate fi un bun drapel pentru un ziar, de aceea a luat locul al doilea pentru galerie. De fapt, el conducea. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11890, 10 decembrie 1922, p. 1.) Pasaj eliminat: În acel moment diferențierea nu era destul de bine făcută între diversele grupări opoziționiste, toți cei cari erau împotriva guvernului erau opozanți. Publicul cel mare nu distingea pe conservatori de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
spune că omul acesta nu a trecut prin lume fără să lase urme după el, atât numai că cele mai multe din urmele acestea au rămas într-un cerc prea restrâns, urme în sânul unui partid destinat unei vieți efemere. (Id., ibid., foiletonul XLV, AD., nr. 11 876, 26 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 52 Două pasaje, care se suprapuneau parțial, eliminate: Opoziția în contra guvernului Ion C. Brătianu crește. Vigilența Epocii, scrisul lui Panu în Lupta de la Iași, îndârjirea crescândă a lui Dumitru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ales ca liberal trecea treptat în rândurile opoziției, aceștia erau: Tache Ionescu, Constantin Dissescu, Const. Arion, Alexandru Djuvara, Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu (Pitești)etc. Nicolae Fleva este atras în luptă până ce ajunge cel mai violent opozant din Cameră. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 1) Pagina 55 Urmează: ...sora unui secretar de legație. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 19 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 56 Pasaj eliminat: În urmă d-l C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Rădulescu (Pitești)etc. Nicolae Fleva este atras în luptă până ce ajunge cel mai violent opozant din Cameră. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 1) Pagina 55 Urmează: ...sora unui secretar de legație. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 19 noiembrie 1922, p. 2.) Pagina 56 Pasaj eliminat: În urmă d-l C. Costa-Foru a întreprins să reabiliteze pe osândiți. A scris broșuri, a cerut revizuirea, a pledat, dar totul a fost în zadar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și fac deznă dejdea guvernamentalilor. Conservatorii, care pândeau puterea, stau în umbră și trimit înainte oameni noi ca Gheorghe Panu, Gheorghe Paladi etc. sau liberali cunoscuți și populari ca Nicolae Fleva, Constantin Grigorescu de la Ploiești, Gheorghe Mârzescu etc. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11911, 31 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 61 Relatare eliminată despre crima din Calea Moșilor, din iunie 1886, conținând o serie de confuzii, semnalate apoi de un cititor al Adevărului: Într-o noapte, mai mulți ani după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]