8,564 matches
-
2002) al revistei Memoria ethnologica, revistă de patrimoniu etnologic și memorie culturală editată de Centrul Creației Populare Maramureș, cu sediul la Baia Mare. Este vorba nu de un periodic oarecare, de interes local, ci de o enciclopedie în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un volum. Redacția formată din Dumitru Iuga (coordonator), Florin Pop și Nicolae Păuna Scheianu, ei înșiși specialiști în domeniu, are în jurul ei o întreagă armată de colaboratori competenți - folcloriști, etnologi, istorici -, la curent
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
sau deținători ai unor metode proprii). Paginile revistei sunt ingenios organizate grafic, conținând, în afară de studii și eseuri, mai multe mii de versuri tipărite ca marginalii. Studiile și eseurile prezintă toate interes. Iată numai câteva titluri: Mărturii ale creștinismului vechi în folclor. Botezul de Paști de Silvia Chițimia, Sărbătoarea plugarului: reconstituire și restituire de Narcisa Știucă, Despre neam - câteva observații de Anamaria Iuga, Moașa - mediator între nou-născutul "necunoscut" și lumea "cunoscută" de Mihai Dăncuș, Fata Pădurii și Omul Nopții - legende mitologice de
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr-o noapte tăt îl dorm,/ Da' l-oi pune tăt p-olaltă/ Și tăt l-oi durni odată." Ioan Chiș Ster clarifică problema așa-zisului "folclor poetic nou", creație caricaturală, de fapt, a unor activiști culturali din timpul regimului comunist care atribuiau în mod abuziv țăranilor cântece de slăvire a stilului de viață impus de sovietici: Frunzucă verde de vie,/ Drag mi-e la gospodărie,/ Când
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
suflă cătă soare -/ Drag mi-e că nu văd răzoare./ Frunză verde și una,/ Bine-mi place a lucra/ Pământu tot o tarla..." Adevăratele sentimente ale țăranilor față de "gospodărie" (gospodăria colectivă), față de "pământu tot o tarla" etc. reies din adevăratul folclor, creat - clandestin - în timpul comunismului: " Du-te, tătucă,-nainte/ Și-i fă loc la președinte/ Și-i sapă groapa-n pătrat/ Să încapă toți din Sfat/ Că-am avut zece hectare/ Și ne-o dat treizeci de are./ O, da' n-
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
orgoliul") - cam atît și astfel este omul prozei noi a Mariei-Luiza Cristescu: omul din (i)realitatea imediată. Lîngă acestea, trebuie remarcată ironia tăioasă, de negăsit în cărțile anterioare ale prozatoarei; hazlie, deși tristă în "nemernicia" ei, e încercarea cercetătorului de folclor Ion Caloianu de a scăpa de o valiză de daruri din străinătate, care ar putea fi "citite", la vamă, ca o provocare la adresa "lumii noastre socialiste", Dana și Virgil din narațiunea În numele fericirii ilustrează ceea ce aș numi psihoza pîndei și
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este și de astă dată polemic (la adresa lui G. Călinescu), rabelaisianismul de care vorbise acesta, constituind, opina el, o formulă riscată. Accentul e pus pe folclor, care, spune Vladimir Streinu, efectiv inspirat, curge de pe conștiința humuleșteanului, "ca apa de pe o mare vidră." Dat la o parte în ceea ce prisosește, rămâne miezul estetic al operei, inepuizabil. Criticul, dominat de o concepție relativistă, potrivit căreia el doar aproximează
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
ici-colo în carte, dar autorul trebuie să-și impună mai ales acolada de timp de dincolo de august 1944. Pentru că, oricât ar fi fost falsificate informațiile în comunism, în prima parte a vieții patronului de la Curentul s-au născut etichetările și "folclorul" în legătură cu "rechinul de presă", "șantajul și etajul" (atribuită lui N. Iorga, "neiertat" nici el de editorialele lui Șeicaru și nici în "contrele" din Parlamentul României în care șeful de la Curentul a fost în două rânduri deputat independent), sau vestita butadă
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
strana cu damnați amanți. Jilțul încă gol tresare lemnul de catapeteasmă când o pleoapă întorcând lacrima luminătoare licăre pe tetradrahmă roza-crania mea mare. Îngerul începător june frânghia îmi pune trupului lăsat să piară astrolog pe inorog cu trei trepte în folclor la interpolara scară. Viermi infami - funiculare caravane-n revărsare - "avec leurs visages de femme" scot pe celălalt versant ghilotina/diamant. Singură o lumânare mândră stă la fulgerare. Nici un tunet nu-i atinge senzitivele meninge și nu cere mângâiere în seismele
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
de specialiști străini. Va trebui să ne îndreptăm atenția și să ne dovedim competența în domeniile de interes major pentru Occident. Mircea Eliade n-ar fi avut reputația internațională pe care o are, dacă s-ar fi concentrat numai asupra folclorului românesc; dar el s-a ilustrat publicând studii importante de istoria religiilor; Vasile Pârvan a atras atenția lumii savante europene cu un studiu despre naționalitatea negustorilor în imperiul roman, iar Gheorghe Brătianu datorită cercetării dedicate repartizării aurului în imperiul roman
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
orătanie din staniștea Parlamentului ori a Guvernului și astfel să asistăm la o criminală jertfire în masă a... Ne-am cutremurat cu toții de această etapă apocaliptică, așa că l-am oprit pe Haralampy din lectură, fiindcă nu voiam să pierd emisiunea ,Folclorul contraatacă" transmisă de Antena 1, care ne-a și ajutat să ne revenim din șoc. Între timp ne-am revizuit cu atenție și părerea despre transmisia în cauză și am început chiar să avem îndoieli că, de-a lungul emisiunilor
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
deși aș fi jurat că doamna Cârneci nu e în stare de asemenea fapte reprobabile... Dar mai știi? Omul la mânie nu mai ține seama că e femeie sau bărbat, că e solist de muzică populară sau protagonist în armata folclorului contraatacant... Și se manifestă! Fie la Antena 1, fie la Etno Tv, unde actorul Jean Constantin privește și ascultă extaziat folclor de ultimă oră, oarecum de nuanță realist-socialistă: N-ai să vezi în lumea mare Țigan să moară de foame
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
nu mai ține seama că e femeie sau bărbat, că e solist de muzică populară sau protagonist în armata folclorului contraatacant... Și se manifestă! Fie la Antena 1, fie la Etno Tv, unde actorul Jean Constantin privește și ascultă extaziat folclor de ultimă oră, oarecum de nuanță realist-socialistă: N-ai să vezi în lumea mare Țigan să moară de foame... N-ai să vezi cuc să clocească Nici țigancă să muncească! Ei, parcă se mai înveselește atmosfera în fața televizorului nostru, și
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
Păcală și Tîndală, prozatorul "asamblează cu umor rabelaisian, din pură plăcere asociativă, proverbe, anticipîndu-l pe Anton Pann", iar în fabula cu titlul Statistica lupilor probează "un rafinament odobescian". Istoria unei plăcinte, un crochiu de moravuri fanariote, ar fi intrat în folclor "și rezistă și azi, dovadă că intuiția scriitorului a fost exactă". Rezervele, tăios exprimate, într-una din epistolele lui Duiliu Zamfirescu către Titu Maiorescu, față de nuvela O făclie de Paște și față de drama Năpasta, în care romancierul credea a găsi
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
preocupați... Astfel, în dimineața zilei de 6 mai, cam pe la ora 7.30, în timp ce la Etno Tv, după ce o oltencuță simpatică se tânguia: Uite-aici-s pietrele Unde-mi țineam coatele Când făceam dragostile, Haralampy a exclamat: -Ay, mamă, ce folclor încărcat de semnificații! Păcat că versurile de mai sus generează o oarecare ambiguitate în ceea ce privește poziția exactă a interpretei... Are dreptate, deoarece cu totul altfel stau lucrurile la un interpret vocal de muzică populară, pe același post Etno, care lămurește situația
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
cu foc, așa că nu mai lăsa aragazul aprins când stai la televizor să vezi dacă dom' Președinte Băsescu îți mărește pensia... ,Mami dragă" la Haralampy!?! Înseamnă că i s-a râncezit psihicul după ce a văzut-o pe Oana Zăvoranu la "Folclorul contraatacă" (Antena 1 în seara de 23 aprilie), când părea o congoleză dansând cu Nicoleta Voica un sirtaki din vremea fraților Chombe și Mobutu. Pardon? Adică, nu erau frați? Da' cine? A, despre Becali era vorba? Nici? Atunci, mă scuzați
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
felicitari.net, smsportal.go.ro, floridelux.ro etc.), frumos grupate pe categorii (Crăciun, Anul Nou, Florii, Paste, aniversări, Urări de sanatate /însănătoșire, De dragoste etc.). Stilistic, aparțin mai multor categorii: urări folclorice (versificate), glumețe și parodice, aforistice, poetice, sobru-oficiale. Aparținînd folclorului nou, sînt copiate și recopiate, expediate sub semnătură, dar puse la dispoziția tuturor. Unele sînt citate din poezii, traduceri și adaptări din alte limbi. Ce poate fi mai reconfortant (în ciuda scepticismului profesorilor de limbă și literatura română) decît să descoperi
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
facilitat apariția țoapei în prim plan. Fenomenul va deveni tot mai agresiv, datorită unor televiziuni, care dau imagini, în care, mama și fiică au același amant sau se porcărie pentru sporirea audienței. După 1990, prin invenția nefasta a celebrelor manele, folclorul autentic a fost maculat de indivizi lipsiți de voce, dar care vor fi adulați și ridicați pe vârful postamentelor zidite cu multe chite de bani. Ei nu sunt de vină. De vină este numai isteria cererii, beneficiari nevricoși, care intră
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez și Ionel Fernic petrecuseră alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
alături de Nunuța, căreia Fernic i-a închinat romanța cu același nume, în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
succese deosebite, în 1976 se întoarce în țară. Au început probleme în familie, dar și de sănătate. Carieră Constanței Zavaidoc s-a încheiat de timpuriu, la 38 de ani, înscriind în palmares multe spectacole la Ateneu, Sala Palatului, Radio, interpretând folclor, romanțe. În 1995 a fost aruncată în stradă. Locuiește într-o cămăruța sărăcăcioasa, cu chirie în stradă Dr. Lister nr. 14, sectorul 5, București, lângă biserică Enei, aproape de Operă Română. Ca să poată trăi, și-a vândut lucrurile. După moartea lu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sînt oameni care-i spun versurile pe dinafară, fără să știe de cine sînt făcute, de parcă s-ar fi născut ca poezia populară". Instalată într-o atmosferă confortabilă de firesc, creația lui Topîrceanu se perpetuează mult timp sub forma unui "folclor citadin", cum numai cu scrierile lui Anton Pann ori ale lui Conachi se mai întîmplase. Naturalețea funciară a rostirii, muzicalitatea versului "jucat" prin combinații de rime și de măsuri, o anume întrebuințare "înveselitoare" a neologismului fac rețeta unui stil de
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10755_a_12080]
-
reține: Mișcarea literelor în Ieși, Literatura, Versurile Mitropolitului Dositeu, Amorul în cronicile române, Supărările artistice ale lui Neagoe Basarab, Centenarul lui Heliade, Școala Carp-Maiorescu etc. Note și comentarii de indubitabilă utilitate întregesc ediția. Cu volumul VII se revine la matcă: Folclor literar, ediție critică de I. Oprișan, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară , G. Călinescu", 2004. Cuprinde un foarte divers folclor tradițional în versuri (ghicitori, descântece, balade etc.) și proză populară (basme, legende și
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
comentarii de indubitabilă utilitate întregesc ediția. Cu volumul VII se revine la matcă: Folclor literar, ediție critică de I. Oprișan, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară , G. Călinescu", 2004. Cuprinde un foarte divers folclor tradițional în versuri (ghicitori, descântece, balade etc.) și proză populară (basme, legende și povestiri fantastico-superstițioase), însoțite de un impresionant aparat critic, de 230 de pagini. Într-o notă din pagina 2, se promite că vor fi tipărite în această serie
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
nu e contagioasă? Nu, îl liniștesc. 4. Urmărirea penală va continua să fie anunțată prima dată prin presă, pentru ca vinovații s-o poată șterge din țară... 5. ,Dor de vijeliosul Sebastian Bodu..."(foxtrot, după o melodie de Sergiu Malagamba). 6. Folclor nou: Hai cu mine, măi, băiete, Pe centură, la strumpete Țurai, mă! 7. Etc.
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
un episod de bocete sfâșietoare, soră-sa, adică bunica Parmenia, chiar vrând să-și smulgă părul din cap, dar când a dat de o biată șuviță-meșă de culoare stacojie - cât îi mai rămăsese de la bătălia cu o vecină la emisiunea ,Folclorul contraatacă" de pe Antena 1, și pentru un pensionar văduv, cu pielea obrazului ca de hrean deshidratat, s-a răzgândit... Ah, pensionarii, acești inși cu chip de înțelepți, unii chiar de înger și cu suflet atât de plin de înțelepciuni că
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]