1,316 matches
-
credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 79-83; Gh. Pârnuță, Ovidiu Isbășescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
, Petru (22.V.1907, Adâncata, j. Suceava - 1984, Palermo, Italia), folclorist și istoric literar. Urmează școală primară în localitatea natală, iar gimnaziul și liceul la Suceava, luându-și bacalaureatul în 1925. Face studii de filosofie la Universitatea din Cernăuți (1929-1933) și de specializare la Scoala Română din Romă (1934-1936). Funcționează mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului textului folcloric și a trăsăturilor sale definitorii. Demnă de relevat este ideea existenței unui „limbaj social” - un fel de tipare colective -, în care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
, Maria (15.IV.1812, Iași - 11.II.1886, Iași), traducătoare. Fiică a șătrarului Ioan Isăcescu, B. a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1831 se căsătorește cu vornicul Teodor Burada. Mamă a folcloristului Teodor T. Burada, ea este prima femeie din Moldova care traduce piese de teatru. În 1847 tălmăcește melodrama în patru acte Clopotarul de la Sf. Pavel de J. Bouchardy (o traducere anterioară a acestei piese, datorată lui Petre Teulescu, apăruse la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285953_a_287282]
-
, Efim (18.X.1939, Petrești, j. Ungheni - 5.I.1993, Chișinău), folclorist. Este fiul lui Vasile Junghietu, țăran. Face școala primară și liceul la Ungheni (1947-1958). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963), devine cercetător științific în Secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
d-ta și E. Simion, majoritatea articolelor privitoare la scrierile mele se datoresc câtorva diletanți și amatori bine intenționați. în fond, nu sunt încă luat în serios în țară. în cel mai bun caz sunt «discutată în felii: «nuvelistă, dramaturg, folclorist, cercetător al miturilor etc. Nu pot fi uitate nici reacțiile produse în țară (umane, prea umane, vorba lui Nietzsche) de astfel de apariții în străinătate. între 1978 1982, publicasem la Paris ilustru necunoscut, neajutat de nimeni trei volume. Cine putea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Sec. XVII Sec. XVIII Sec. XIX Profesori, învățători 3.2% 46.9% 46.1% Autori carte didactică 0.3% 1.2% 17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să știm, noi elevii, că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sublinia că școala trebuie să constituie acel "templu sfânt", "lăcașul luminei (...) ce trebuie să călăuzească în viitor pasul și mintea tinerimei de azi"130. Și această școală a avut parte de elevi ce au devenit în timp nume sonore: academicianul folclorist Artur Gorovei și pictorul Ștefan Șoldănescu au fost absolvenți ai gimnaziului la sfârșit de secol XIX. Scriitorii Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Aurel George Stino, Anton Holban, pictorul Aurel Băeșu, profesorul Vasile Ciurea ș.a. au absolvit cursurile gimnaziului "Alecu Donici". Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Octavian Isopescu, orientalist la Universitatea din Iași, Alexandru Bocăneț, profesor la Universitatea din Cernăuți sau Claudiu Isopescu, profesor la Universitatea din Roma. Alături de aceștia, alte nume sonore din mai vechile generații vor deveni parte a culturii române: compozitorul Ciprian Porumbescu, folcloristul Simion Florea Marian, poetul George Voevidca sau scriitorul Ion Grămadă. Contribuția liceului la formarea viitorilor intelectuali este elogiată de unii dintre aceștia în amintirile lor. Marcante sunt cuvintele fostului elev, profesorul Ilarion Bereznițchi, pentru care liceul din Suceava a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tudor Pamfile, Revistă de limbă, literatură și artă literară (1923-1928), condusă de Dumitru Furtună. Publicația este poate cea mai fertilă tribună de valorificare a creației populare din zonă, articolele abordând în exclusivitate texte folclorice, multe inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui bust la Tecuci în memoria folcloristului, iar numărul festiv din 1928
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
inedite, aspecte biografice ale unor folcloriști precum S. T. Kirileanu, I. Creangă, A. Russo, un loc aparte fiind rezervat vieții și creației lui Tudor Pamfile. Numerele 5-8 din 1926 se tipăresc cu prilejul ridicării unui bust la Tecuci în memoria folcloristului, iar numărul festiv din 1928 prezintă scrisori trimise de Iorga și Ion Bianu către cel în onoarea căruia apare publicația. Multe nume necunoscute, din diferite colțuri ale țării, trimit spre publicare versuri și alte mostre de folclor. La acestea se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anvergură, precum Istoria pedagogiei sau Din problemele școlii la români. 13. Mircea Florea (1902-?), profesor, director al Cercului didactic din Dorohoi, membru activ al Societății Române de Geografie, colaborează la revista Adamachi din Iași. 14. Dumitru Furtună (1890-1965), preot, învățător, folclorist, publică manuscrise inedite și studii despre Ion Creangă, editează revista de folclor Tudor Pamfile, este autor al unei culegeri de folclor, aflată în manuscris la arhiva Botoșani, ce conține transcrierea a 120 de poezii populare, dar și a studiului Originea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al Universității din Iași, cadru didactic al Școlii normale din Botoșani, membru al Societății române de geografie, publică o serie de lucrări de specialitate în domeniu. Producție intelectuală în județele nord-moldovenești din Bucovina 9: 1. Ilie Anisescu (1904-1999), preot, publicist, folclorist, absolvent al seminarului din Dorohoi și al Facultății de Teologie din Cernăuți, vicepreședinte al Asociației preoților din județul Baia, este colaborator la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și 15 caiete cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor Bălan (1885-1972), istoric, cu studii universitare la Cernăuți și Viena, profesor la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Cernăuți, are contribuții însemnate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
până azi, Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei, Relațiile româno-poloneze de la origini și până azi, Relațiile româno-ruse de la origini și până azi, Mănăstirea Moldovița etc. 14. Leonida Bodnărescu (1872-1945), licențiat în litere și teologie la Cernăuți, a fost preot, publicist, biograf, folclorist, memorialist, editor de manuale. A predat la liceele din Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, colaborând la revistele locale. Este unul dintre primii biografi ai Bucovinei. 15. Isabela Borșu (1899-1987), absolventă a Belle Arte, predă pictura în Câmpulung Moldovenesc și este
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihai Cărăușu (1896-1979), absolvent al Liceului "Laurian" din Botoșani și licențiat în științe la Iași, este publicist și profesor la liceele din Suceava și Fălticeni, colaborând și la Suceava - Anuarul Muzeului Județean, Zori noi, ș.a. 21. Leon Cehovschi (1872-1960), învățător, folclorist, sprijină activitatea lui Alexandru Voevidca de culegere a cântecelor bucovinene, colaborând și cu Dimitrie Gusti în cercetările privind Câmpulung Moldovenesc. 22. Remus Cehovschi (1901-1976), profesor la școli din Botoșani, publică articole științifice în reviste de specialitate. 23. Traian Chelariu (1906-1966
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și publică în Tudor Pamfile. Este autor al volumelor Istoricul fostei mănăstiri de maici din Ițcani, Istoricul fostei mănăstiri din Pătrăuți pe Suceava, Schiturile și sihăstriile de altă dată. 28. Lucian Costin (1887-1951), poet, istoric, critic literar, editor, publicist, traducător, folclorist, absolvent al Universității din Cernăuți, a predat geografia la Suceava. A colaborat la peste 60 de reviste și este autor al volumelor Vulcanele și cutremurele în concepția celor vechi, Cântecele mele, Astrale etc. 29. Mihai Dimitrovici (1862-1932), ofițer, prozator, publicist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de fete și la Liceul "Ștefan cel Mare", autor de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucovinene. 48. Gheorghe Maxim (1901-1967), scriitor, profesor de română la liceele din Cernăuți și Suceava, colaborează la diverse reviste. Publică lucrările: O piatră pentru adevăratul monument al lui Ștefan O. Iosif, Suceava - centru de artă, 1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
scrie versuri și traduceri, colaborând la presa literară bucovineană. Este autor al lucrărilor: Monumentul stâlpul lui Vodă, 1923, Patru ani de deputăție (1922-1926), 1926, Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei în urma legislaturii române, 1927. 77. Peter Tomaschek (1882-1940), istoric literar, folclorist, profesor la liceele din Suceava, Gura Humorului, Siret, Dorohoi, este autor al lucrărilor Cercetări noi referitoare la originea lui Mihail Eminescu, 1925, Paneuropa oder Vereinigte Volkstaaten der Welt?, 1928. 78. George Turtureanu (1906-1962), publicist, absolvent al Liceului Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor al unor lucrări cu tentă locală, dar și pe bucovinenii Filaret Doboș, Nicu Dracinschi, Eusebie Popovici, Barbu Slușanschi, Constantin Morariu și frații Leca și Victor Morariu sau pe folcloristul colaborator la Sămănătorul, S. T. Kirileanu. Ion Dragoslav, poetul care "a spart gheața" provinciei literare, este receptat cu entuziasm de Iorga, contrar aprecierilor criticilor moderniști. "Bunul, modestul" Dragoslav sau "mândrul și naivul Dragoslav, prezintat foarte serios ca un nou Creangă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]