3,085 matches
-
ei. Înțeleasă numai în maniera vizată de Coșeriu, alteritatea este funcțională, de altfel, numai în comunicarea informativă, deoarece în comunicarea formativă, în cadrul căreia se distinge discursul didactic, este preponderentă intropatia cognitivă. Textul filozofic și textul poetic au o accentuată latură formativă, întrucît gradul de noutate în informație și în expresie depășesc media din comunicarea informativă. Așadar, ceea ce caracterizează creațiile puternic individualizate este un anumit orgoliu al creatorilor în a etala faptul că ei dețin un procent înalt de inteligență nativă, adică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conservate în limbă și relevate prin limbă. Ca atare, marele poet recurge uneori la funcția metalingvistică a limbii, manifestată în limbajul filozofic ca cercetare a trăsăturilor limbii sau a originii cuvintelor, iar în limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de gîndire, prin manifestarea organică a metaforicului, și numai după aceea aspecte fenomenale, cînd sînt privite ca tropi. Preeminența categoriei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca atare, însă cultura germană nu se recomandă neapărat ca un model, ci propagă apelul de a se dezvolta fiecare potrivit propriei firi. Prin asemenea trăsături, influența franceză este preponderent modelatoare, iar cea germană este preponderent catalitică, fiindcă avantajează efortul formativ al elementului influențat. Aflați în situația de a fi debitori Apusului, arată Blaga, românii au resimțit influențele de natură catalitică aproape întotdeauna de la germani, încît, în epoca modernă, ori de cîte ori s-a căutat și s-a cultivat elementul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
foarte însemnat) pe care îl are limba în determinarea aspectului antropocosmosului. Adevărata filozofie nu poate, de asemenea, să nu cuprindă în obiectul ei limbajul și limba, limbajul fiind una dintre facultățile definitorii ale omului, iar limba una dintre condițiile lui formative. În cuprinsul relației limbă filozofie, se întrevăd două aspecte definitorii: 1) relația dintre filozofie și stilul filozofic și 2) relația dintre filozofare (maniera de realizare a filozofiei) și discursul filozofic (particularizarea stilului filozofic prin realizările individuale, la nivelul vorbirii). Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Încărcătură afectivă specifică relațiilor directe și permanente din interiorul clasei. (2 O altă caracteristică a grupului-clasă este prezența scopurilor și a motivelor care susțin acțiunea de realizare a acestora. Fiind un grup formal, scopurile clasei școlare sunt scopuri de ordin formativ deoarece vizează procesul de instrucție și educație. Trebuie precizat că aceste scopuri sunt introduse din exteriorul grupului, sunt strâns corelate și determinate de activitatea fundamentală pe care trebuie s-o desfășoare membrii grupului, adică activitatea instructiv- educativă. Existența scopurilor comune
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Ca metodă de investigație a realității educative, experimentul oferă un dublu câștig: unul de ordin toeretic -cognitiv (ajută la cunoașterea unor noi aspecte legate de educație, Învățământ, școală și unul de ordin practic (facilitează introducerea de elemente noi În acțiunea formativă. CAPITOLUL III METODE DE EDUCAȚIE ÎN ȘI PRIN GRUP 1.Cooperare și/sau competiție În clasa școlară Deși este larg răspândită opinia potrivit căreia climatul afectiv generat de cooperarea din colectivele de elevi contribuie hotărâtor la obținerea unor performanțe superioare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
care chiar și elevii slabi contribuie la obținerea unor rezultate bune de către grup. Creșterea stimei de sine, a Încredereii În forțele proprii, oferă membrilor "grupurilor cooperative" satisfacție, echilibru și condiții optime de structurare armonioasă a personalității . Fără a absolutiza valorile formative ale structurii cooperatiste a grupurilor, trebuie acceptată ideea că există și dezavantaje Între care posibilitatea pierderii motivației individuale și reducerii efortului În condițiile Îndeplinirii de către grup a unei sarcini colective. 2.Stadii ale Învățării prin cooperare Abordând problema Învățării
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
concretă și argumentată logic. Selectarea materialelor adecvate realizării sarcinii, Înregistrarea observațiilor specifice, prezentarea lor sub formă de concluzii sau utilizînd diferite reprezentări grafice, sunt tot atâtea activități care antrenează elevii Într-o formă de activitate teoretico- practică cu puternice valențe formative 4.6. Turul galeriei 1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează Întâi la o problemă care se poate materializa Într-un produs (o diagramă, pe cât posibil pretându-se la abordări variate. 2. Produsele sunt expuse pe pereții clasei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Înșiși procesul Învățării. Conluzionând, Învățarea prin cooperare permite educatorului să treacă, din ipostaza transmițătorului de informație În cea de organizator al unor activități variate de Învățare pentru toți copiii, În funcție de nivelul și ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. 6.Valențe formative ale metodelor de Învățare prin cooperare Aplicarea metodelor de Învățare prin cooperare În procesul instructive - educativ are efecte benefice asupra personalității celor care le practică. În plan cognitivo - intelectual, Învățarea prin cooperare permite schimbul/ confruntarea de idei, găsirea unor soluții
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
6."Caietul dirigintelui", I.S.J.Cluj, C.C.D., Cluj-Napoca, 1996, se vrea un model psihopedagogic orientativ, operativ, un ghid funcținonal care poate servi celor interesați de Înregistrarea unor aspete longitudinale din viața clasei În baza cărora să se intervină diferențiat În scop formativ, recuperatoriu sau profilactic. Principalele probleme vizate sunt: - atribuțiile dirigintelui; - activitatea educativă; - structura organizatorică a grupului; 100 - caracterizarea clasei (se referă la performanțe școlare, microgrupuri și liderii lor, relații interpersonale de atracție, respingere sau indiferență, surse de conflict potențiale sau manifeste
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fenomenele ce au loc la nivelul grupului și să ia În timp util măsuri ameliorative, etica profesională este incompatibilă cu improvizația și superficialitatea. Autoperfecționarea se impune și În acest caz: cunoașterea științifică a grupului poate da rezultate În procesul instructiv formativ dacă devine practică curentă, realizată sub autocontrol și nu "sub control".
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
filozof al culturii, Johan Huizinga, încorporează în al său Homo ludens (versiune română, 1977), un capitol incitant: Natura și importanța jocului ca fenomen de cultură. Însă jocul de luat în seamă, scrie el, e doar cel serios, jocul cu statut formativ, reluat ciclic la vârste diferite. La Benedetto Croce, nici o raportare la arta-joc. Diferit de Croce, la care prin "arta pentru artă" se înțelege autonomia esteticului, G. Călinescu supraestimează în absolut aspectul ludic: "Poezia este un mod ceremonial, ineficient, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Basarabiei la Șendriceni, să se facă învățători. Nici condițiile precare de viață pe care ni le oferea școala, nici urmările dezastruoase ale războiului și ale secetei care i-a urmat, nu ne au abătut de la realizarea țelului propus. INFORMATIV ȘI FORMATIV Într-o splendidă zi de septembrie, când razele calde ale soarelui se prefirau printre crengile copacilor încărcate încă de podoaba frunzelor, când lumina începea să capete culoarea mierii, iar bătrânul Copou tânjea după animația și tinerețea de care este invadat
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un nivel corespunzător, cunoștințele cerute de programele de învățământ, este un lucru foarte bun, dar incomplet. Prin aceasta ei realizează doar latura instructivă, informativă a procesului de învățământ. Or, educația școlară, în înțeles larg, include, pe lângă componenta informativă, și latura formativ educativă, apreciată ca fiind foarte importantă. Mihail Sadoveanu, în amintirile despre învățătorul său, Domnu’ Trandafir, surprinde cu finețe cel de al doilea aspect, despre care am pomenit mai sus: Tu bagi de seamă că nu-ți vorbesc de gramatică și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
instruire a elevilor există criterii și instrumente de evaluare, în domeniul formării, al educației, lucrurile nu se prezintă la fel. Neexistând programe analitice pentru componenta formativ-educativă și nici standarde de cuantificare, dascălii procedează fiecare după cum le dictează propria conștiință. Aspectele formative ale procesului de învățământ nu trebuie restrânse doar la educația intelectuală. Ele trebuie extinse la toate laturile personalității: morală, estetică, fizică. Obiectele de studiu includ nelimitate valențe educative care, valorificate cu pricepere, cu meșteșug, pot contribui la înflorirea personalității copiilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
la înflorirea personalității copiilor. Deosebit de actuale rămân cuvintele lui Plutarh: Sufletul copilului nu este un vas pentru umplut cu cunoștințe, ci un cămin ce trebuie încălzit. Analiza mai amănunțită a educației școlare evidențiază faptul că între componenta informativă și cea formativă nu se poate face o delimitare strictă, că ele se întrepătrund și se condiționează una pe cealaltă. Am căzut de acord cu amicul meu că o clarificare, pentru tinerii dascăli, a conceptelor vehiculate pe parcursul acestei scrieri, poate fi un câștig
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu cât, așa cum apreciază și alte materiale, "în prezent nu dispunem de cercetări sistematice, fundamentate psihologic și adaptate la specificul materiilor de învățământ, cu privire la apreciere și notare...Se simte necesitatea unor cercetări care să stabilească ce este esențial, ca valoare formativă, la fiecare materie de învățământ, ce trebuie să fie în primul rând apreciat și notat. În lucrările de specialitate se fac unele referiri la această problemă. Nota poate fi un puternic stimulent în munca elevului, un mijloc de îndreptare a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
adulților. De aceea, a nu ne interesa de ecourile sufletești provocate de notele pe care le punem și de atitudinile pe care acestea le determină înseamnă a face o treabă doar pe jumătate, însemnă a neglija, a minimaliza caracterul educativ formativ al notei. Dar ce se înțelege prin reacție afectivă, în ce constă ea? Cuvântul reacție înseamnă..."răspuns la o acțiune venită din afară, atitudine, manifestare". Când vorbim de reacția afectivă față de note ne referim la modul în care se răsfrâng
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de melodii populare, interpretată de taraf, reprezenta unul dintre cele mai gustate și apreciate puncte din programele serbărilor susținute în școală sau la căminele culturale din comunele județului. Muzica vocală și instrumentală erau obiecte de studiu cu o mare valoare formativă în pregătirea viitorilor învățători, a acelora care trebuiau să întemeieze la sate formații corale, chiar și instrumentale, să le dezvolte copiilor din ciclul primar interesul și aptitudinile pentru arta sunetelor, dragostea pentru neîntrecutele frumuseți ale folclorului muzical. Elevii școlilor normale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
unei munci de calitate. Constituirea familiei trebuie să fie rezultatul unei mature chibzuințe și a unei hotărâri bine cumpănite. Pripeala și rațiunile strict economice pot periclita respectul și înțelegerea care trebuie să se statornicească în viața oricărei familii. Ca mediu formativ de proveniență, în familie se pun bazele bunei creșteri a copiilor, ale educației elementare inițiale, care se are în vedere atunci când cineva este apreciat dacă are sau nu are cei șapte ani de acasă. Încă din primii ani ai copilăriei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
părinte spiritual, în perioada școlarității adolescentine, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asupra acestora erau mai blânde, dacă îmi spuneau ei ce și cum s-a întâmplat, și mai furtunoase în cazul că aflam de la alții. Profesorul-diriginte este agentul unificator, coagulant al influențelor educative exercitate de colectivul didactic (ca ansamblu de entități formative), de familie și societate. Tot el este acela care trebuie să lupte împotriva influențelor negative care pot proveni din interiorul grupului școlar sau din mediul social. Dirigintele poate deveni un factor educativ de maximă importanță numai dacă se bucură de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ÎN CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ În condițiile societății contemporane, caracterizată prin explozia informațională în toate domeniile, școala nu mai poate oferi tinerei generații o informație completă și definitivă, fapt ce impune deplasarea accentului de pe latura informativă a procesului de învățământ pe cea formativă. Accentuarea caracterului formativ al procesului de învățământ, impusă de revoluția științifico tehnică mondială, acționează ca o cerință didactică generală, cu valoare de principiu. Una dintre sarcinile formative prioritare ale procesului de învățământ în școala normală este înarmarea viitorilor învățători cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
În condițiile societății contemporane, caracterizată prin explozia informațională în toate domeniile, școala nu mai poate oferi tinerei generații o informație completă și definitivă, fapt ce impune deplasarea accentului de pe latura informativă a procesului de învățământ pe cea formativă. Accentuarea caracterului formativ al procesului de învățământ, impusă de revoluția științifico tehnică mondială, acționează ca o cerință didactică generală, cu valoare de principiu. Una dintre sarcinile formative prioritare ale procesului de învățământ în școala normală este înarmarea viitorilor învățători cu metodologia cercetării pedagogice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ce impune deplasarea accentului de pe latura informativă a procesului de învățământ pe cea formativă. Accentuarea caracterului formativ al procesului de învățământ, impusă de revoluția științifico tehnică mondială, acționează ca o cerință didactică generală, cu valoare de principiu. Una dintre sarcinile formative prioritare ale procesului de învățământ în școala normală este înarmarea viitorilor învățători cu metodologia cercetării pedagogice, dezvoltarea interesului și atitudinii pozitive față de această activitate. Fiecare educator (învățător, profesor) poate și trebuie să fie un cercetător al propriei sale activități, să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]