88,262 matches
-
progresivă a naturii umane este vorba în cartea de față. Doctor în Filologie și cadru didactic la Facultatea de Litere din București, Lucia Simona Dinescu trece în revistă principalele teorii futuriste pe care artiștii sau inginerii postmodernității noastre le-au formulat în privința simbiozei om - calculator. Iar ceea ce frapează la această simbioză este gradul de intruziune a calculatorului în viața omului. De la proteze și implanturi menite a corecta infirmități și handicapuri fizice, s-a trecut la microcipuri menite a îmbunătăți performanțele neuroendocrine
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
consacre miile de pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului material și capacitatea de a alcătui din detalii o atmosferă inedită atestă de pe acum virtuțile strict descriptive ale pașoptistului. Starea de spirit proprie și permanentă a lui Alecu Russo a fost formulată de el încă de la primele încercări: în Studie moldovană, bonjuristul Russo se considera deja bătrîn la 30 de ani și arunca asupra trecutului recent privirea unui blazat, a unui sceptic ce-și presimțea parcă sfîrșitul apropiat: "Tînărul cel mai tînăr
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
se salvează printr-un final care suspendă rezolvarea situației. Nu știm nici ce decizie va lua tînărul, îl putem vedea doar preocupat, bulversat de întîlnire, nu știm nici dacă campania de presă a reflectat întrutotul inițiativa senatorului Jasper în termenii formulați de el, deși la televizor, în ultimele cadre, avem printre știri din lumea showbitz-ului și pe cea a unei noi campanii în Afganistan. Știm însă că cei doi foști studenți înrolați în armată mor pentru cauză, argument în sine suficient
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
altceva decât a fi în mijlocul vieții literare, a încerca să ieși în afară, să nu fii în raza influențelor și a grupărilor. E. Lovinescu căuta independența instituțională, conside-rându-se el însuși o instituție. Cred că acest principiu foarte important l-a formulat după eșecurile lui de a deveni profesor universitar și, mai târziu, datorită opozițiilor înverșunate ale lui N. Iorga, de a deveni membru al Academiei. Profesionalizarea criticului înseamnă și dobândirea acestei asceze simbolice, o singurătate a spiritului critic independent, situat în afara
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
științifică, de la M. Dragomirescu la H. Sanielevici și alții mai mărunți. Poartă un război continuu cu ei și nu s-a împăcat nici mai târziu cu această concepție universitară. La maturitate nu și-a schimbat deloc această credință, dar a formulat-o altfel, cu un alt accent (nu citez nici de această dată, ci rezum). La maturitate învingea un principiu sceptic formulabil în felul următor: critica nu este din nefericire o știință. Deci, în tinerețe critica este din fericire o artă
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
în Nu și în filele de jurnal, în epistole și în paginile de teatru ce anunță viitoarea carieră, pe teren francez. Dincolo de portretul remarcabil făcut artistului la tinerețe, criticul înfățișează în extensie și în secțiune transversală atât de variatele refuzuri formulate de Ionescu înainte de a deveni Ionesco. Îl revedem, la scara de 1/1, pe cel ce spune aproape întotdeauna nu și se ridică, prin nu știm ce resort, împotrivă. Împotriva atitudinilor critice deja exprimate și a retorismului în poezie; împotriva
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
lauda neîntreruptă. În sistemul de valori și de relații presupus de acest text, un discipol nu-și poate examina critic maestrul (în termenii textului: îl "pune pe tatăl său spiritual la zid"; acesta este "trădat"), iar un coleg care a formulat o critică la adresa altuia nu trebuie să mai apară vreodată în preajma aceluia. Viața culturală și socială sînt tratate într-un mod extrem de rudimentar, tribal, care exclude orice divergență de opinii (reducînd-o la termenii afectivi extremi: apărare, trădare, distrugere etc.). Cititorul
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
reveria aplicată și pentru lucrul dus pînă la capăt. Așezat decis în categoria celor care înțeleg creația artistică drept o cercetare continuă a realității fizice și a imaginarului, a materialelor, a tehnicilor și a tehnologiilor, și nu în aceea care formulează concepte în fugă, pe care le scoate apoi la vînzare în mare grabă, adică înainte de a li se fi descoperit sursa, și care nu ajung niciodată să capete o formă autonomă, Dumitraș imaginează și construiește cu vocația celui ce simte
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
un ton paternal, autorul lui Mitrea Cocor le pretinde participanților să realizeze "cu recunoștință că literatura noastră de după statornicirea statului român democratic purcede de la literatura nouă sovietică", subliniind că modelul ce se cade urmat e Maxim Gorki, cel ce a formulat principiile "realismului socialist", succesor al realismului de la finele veacului precedent și opus curentelor artei pentru artă și naturalismului, adversarii de căpetenie ai "scriitorilor angajați". Sub stratul lozincard transpare momeala materială, pe atunci foarte consistentă, cu care oficialitatea încerca să capteze
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
toate aceste motive, Sensuri ale perfecțiunii este - din principiu chiar - o carte binevenită. Că va fi totodată și bine citită, ne-o dovedește faptul banal că argumentele anterioare nu sunt în nici un fel disimulate de autoarea studiului. Ioana Bot își formulează cu claritate ideile și le promovează cu tot atâta claritate. Iar o asemenea revizuire sau reîmprospătare a unui concept ține în bună măsură de un tip aparte de promovare, acționând - tectonic, aș zice - în contra módelor. Stricto sensu Pornind de la observația
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
Parcul Ioanid este una dintre cele mai reușite formule imobiliare și urbanistice din București, neurmată, practic, de alte asemenea proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici nu s-a intervenit aproape deloc. Întrebarea fundamentală a cărții - formulată tranșant de Alexandru Beldiman în postfață și sugerată pe parcursul cărții - este: de ce modelul lotizării Ioanid nu a fost reluat nici în București, nici în restul țării, deși și-a dovedit clar valabilitatea contemporană? Sau poate tocmai de aceea... Un parc
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
dea de gândit multor veleitari de azi în ale scrisului. Mircea Iorgulescu are toate calitățile unui mare gazetar. Întrebările sale sunt de cele mai multe ori scurte, la obiect, țintesc esențialul. Spre deosebire de unii autori de interviuri care, din dorința de a epata, formulează întrebări complicate, doldora de citate savante, de cele mai multe ori mai lungi decât răspunsurile, reporterul știe că locul de onoare trebuie lăsat invitatului. Conștient de profesionalismul său, Mircea Iorgulescu își asumă cu modestie rolul de servant care nu face decât să
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
mai știu eu ce. Nici nu mă pasionează. Urmărind fenomenul, cunoscînd psihologia artistului nostru, căruia, de regulă, i se cuvine totul, căruia totul trebuie să i se ofere pe tavă, și trăind în realitatea fascinantă a patriei mele, îndrăznesc să formulez un răspuns. Așadar, cred că motivul esențial care face ca în România să existe, practic, un singur teatru privat este lipsa Legii sponsorizării. Precum și lipsa oricărui interes ca ea să existe prea curînd. Sînt, însă, tot felul de legi care
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
și reguli/principii practice de urmat, care odată respectate, ar permite evitarea multor erori, greșeli, dificultăți care apar în orice proces de consiliere de grup sau individuală. O parte dintre reguli/principii le cunoașteam deja, iar pe altele le-am formulat pe parcurs, deoarece în situațiile de consiliere ca și în multe altele ce implică factorul uman, există ceva imprevizibil, greu de anticipat. Combinarea celor 3 instrumente de consiliere a crescut eficiența acestora, dar și impactul pozitiv asupra elevilor, fapt care
Introducere. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
student; specificul studiului academic în raport cu învățarea școlară; facilitățile sociale de stimulare a continuării studiilor universitare; diversitatea ofertei academice din proximitatea regională; 2. Elevii vor reuși: a. să definescă nevoile/motivele personale care stau la baza alegerii unei facultăți: b. să formuleze întrebări și opinii personale cu privire la viața de student; c. să recunoască factorii semnificativi și pașii principali în alegerea carierei; Desfășurarea activității: Echipele de consilieri educaționali împreună cu experții proiectului s-au deplasat la licee și și-au implementat propriul proiect de
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
datele referitoare la caracteristicile psihologice ale elevilor, pe care le integrează cu alte date - performanța școlară, relatările altor profesori, părinți sau colegi pentru a face un tablou al compatibilității dintre aceștia și obiectivele posibile de carieră. Elevii sunt sprijiniți să formuleze și planuri alternative, analizând dezirabilitatea și fezabilitatea fiecăruia dintre acestea. În final, elevul va ajunge să contureze cu sprijinul consilierului un plan de acțiune realist. La fel de importante sunt explorarea aspectelor legate de motivația performanței, stilul de învățare, valorile personale, opiniile
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
care presupune reducerea gradului de conștientizare și de acord intern al subiectului (R.Mucchielli, 2002) nu este benefică pentru dezvoltarea potențialului psihologic sau educațional al consiliatului. Consilierea educațională mai mult decât alte tipuri de consiliere - care este în prezent 23 formulată în termenii eficienței - presupune descoperirea și stimularea capacităților de inițiativă, autonomie și responsabilitate a clientului. Principiul confidențialității Confidențialitatea este o condiție a tuturor formelor de intervenție socio-psiho educațională, dar în ceea ce numim consiliere educațională în forma sa individuală se raportează
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
studenților, fondatorilor ei, se va transforma într-o unealtă oarbă a unor politiciani fără scrupule, în momentul acela cauza națională va fi pierdută." "Manifestul" este iscălit de 88 de studenți, printre care și C. Stere 15. Cîteva dintre idei fuseseră formulate de el în publicistica sa de pînă atunci (în special cu privire la distincția dintre "mișcarea națională" "în sine" (corectă, benefică) și cea în forma curentă (falsă, incorectă, malefică). Ele erau împărtășite și de mulți colegi, însă "manifestul" e opera sa și
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
multiple, care comunică între ele. Astfel, personajele din poezia lui Cristian Popescu, ființele cele mai dragi ale acestuia, iau cuvântul și prind contururi individuale, păstrând intact - în același timp - lirismul straniu din care au luat naștere. Titlul introducerii-argument a cărții formulat de regizorul Gavriil Pinte anunță traseul oarecum biografic al piesei: Un tramvai numit Popescu... sau circuitul poetului în lume. într-adevăr, fiind împărțită nu în acte sau scene, ci în scurte părți aparent autonome, volumul reconstituie secvențial viața poetului, focalizând
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
avea să răspundă prin cartea Cum am devenit huligan din 1935. în partea a doua a Biobibliografiei, Dora Mezdrea înregistrează strict informativ articolele publicate în cadrul acelei polemici, dar în prima parte era necesar un cât de succint comentariu asupra opiniilor formulate atunci. Ceea ce lipsește acestei monumentale Biobibliografii este un Indice de nume, care ar fi facilitat consultarea ei repetată.
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
din problemele pe care Lovinescu și le punea în vremea lui sunt valabile și azi". Reluând ideea, Ion Simuț consideră că în contextul actual de "instabilitate a valorilor" modelul lovinescian poate oferi "puncte de sprijin", propunând un model moral și formulând un îndemn la păs-tra-rea spiritului de independență . ("Lovinescu căuta independența instituțională considerându-se el însuși o instituție"). Ștefan Borbély vorbește despre "fondul existențial" al criticii lui E. Lovinescu, spre deosebire de critica altora care "pornesc de la premisa uitării vieții". Aurel Sasu vorbește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
analitică ce trece dincolo de crusta lexicală a cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este că fenomenul acesta atît de macabru e intransmisibil. La oricîte decese am asista și la oricîte înmormîntări am fi martori, spectacolul lor nu ne spune nimic despre ce înseamnă cu adevărat moartea. Cu alte cuvinte
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
despre Eliade și Culianu sau să ridice misterul dens care continuă să învăluie viețile celor doi savanți. Dimpotrivă, Religie, politică și mit este mai degrabă o carte interactivă, o somație făcută cititorului ca, având toate probele pe masă, să-și formuleze și să-și exprime singur punctele de vedere. Iar temele supuse acestui inedit proiect de dezbatere publică sunt mai mult decât incitante: raporturile dintre publicistica politică și opera științifică a lui Mircea Eliade, rolul ortodoxiei în proza, tratatele științifice, dar
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
de aceeași părere. În ce mă privește, dispozitivul sintaxic poetic, deci profund, al limbii este întotdeauna mai puternic decât toate acestea. Așadar, nu mă las vrăjit când mi se spune "acum este un ralanti sau o accelerație" etc. Dar - și formulez acest lucru ca pe o întrebare - dispozitivele tehnice de aranjament în filme, scenarii, ceea ce ni se arată pe ecran (cinematografie, televiziune etc.) sunt, oare, inovatoare, mai fecunde decât modul în care gândirea s-a organizat, ea însăși, de două mii de
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]