4,121 matches
-
astăzi, pe lângă acela al nostru (Pătrașcu), sunt Mandea, Manea și Ungureanu, ultimul fiind deja foarte restrâns. În urmă cu mai bine de 300 de ani, numele Pârcălabu și Plăieșu erau la fel de numeroase în Greblești cum sunt astăzi numele Boromiz, Cojocaru, Frântu, Fetelea, Hereșanu, Mandea, Rebegel, Sporiș, Șandru, Teșcuț sau Ureche. Întotdeauna am fost fascinat de savoa- rea și pitorescul poreclelor din satul meu natal, care, se-nțelege, erau (și încă mai sunt) mult mai numeroase decât numele de familie. Existența atâtor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Acasa > Poeme > Devotament > LACRIMA-N RUGĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ascultă-mi astăzi sufletul cum plânge! Ascultă-mi cântul, iubirea plânsă-n strune! Lacrima-n rugă poate și chiar frânge tăcerea-ți, care, Doamne, prea multe-mi spune? Tresar cu vântul și cu ploaia-n noapte. Umbrele noastre-alături le tot văd trecând și-mi pare că-mi așezi pe buze șoapte, dar mă trezesc, plânsul viorii ascultând. Cu fruntea ridicată
LACRIMA-N RUGĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366521_a_367850]
-
când urca zănatec, scară de solfegiu. Natura moartă să își plimbe cortegiu. În orice iarnă așteptam pe Moș Crăciun și repetam o poezie, ca să-i spun. O păpușică de mi-ar fi dat din sac plin, nu mi se mai frângea dorință în suspin. Prin noapte neagră, cu ochi ațintiți la geam, doborâtă de somn, spre ziuă adormeam. Gene-mi picurau bobițe de smaralde, când mă trezeam cu dorințe înghețate. Același dar mă aștepta lângă pernă, când Moșul se ducea-n
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
visezi, amica mea.Semplice come un abbandono,allettante come un richiamo,musa di cânți vespertini,... XI. ȘI ERA FRONTIERĂ, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013. ..și era frontieră, era roua de pământ fertil.. râul frângea deja iluziile mele și vestul se reliefa în depărtare unde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă.. vară era departe, dar de acel pământ și de acele pietre mi-aș fi zdrobit în continuare mâinile.. rămân amintirile și câteva zile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
fertile.. îl fiume già spezzava le mie illusioni e l'ovest și stagliava în lontananza dove le prime alture carpatiche mi parlavano di casă.. l'estate era lontana, ... Citește mai mult ..și era frontieră,era roua de pământ fertil..râul frângea deja iluziile meleși vestul se reliefa în depărtareunde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă..vară era departe,dar de acel pământ și de acele pietremi-aș fi zdrobit în continuare mâinile..rămân amintirileși câteva zile în plusdăruite timpului care se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
în ochii mei pentru câteva clipe - avea nasul și ochii negri ca tăciunele, contrastând puternic cu albul lăptos al părului ... III. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. X Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pentru a nu sta degeaba întins în pat, încep, nu neapărat să gândesc, ci să dau eu frâu liber gândurilor. Și, dacă “prind” ceva care mi se pare că merită a rămâne scris, mă scol și pornesc calculatorul...... XXII. MĂRIAN FRÂNTU ȘI DETA, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015. Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
eu frâu liber gândurilor. Și, dacă “prind” ceva care mi se pare că merită a rămâne scris, mă scol și pornesc calculatorul...... XXII. MĂRIAN FRÂNTU ȘI DETA, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015. Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
vara acasă, ci undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
piatră. și piatra lunii e falsă. atât de falsă încât cerul o aruncă în genunchii mei. uit mișcarea. nu mă bucur. râd. am gâtul plin de aerul murdar al serii. tu, minciunile, așchiile... lemnul tace. balustrada îmi mângâie pieptul. brațele frâng între ele perna de aer curat. nu mă bucur. râd. Referință Bibliografică: (stare 3) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
(STARE3) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366590_a_367919]
-
înserareatăcută și pâcloasă.Tu vezi? Pe unda nopțiiîn liniștiri osoasedoar stelele reci adastăîn nemurirea lor.Le-am împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-un crâng Unde s-aude-n noapte cum stelele se frâng. DE CE? De ce te rogi zadarnic la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns-a să fie de ocară? De ce n-asculți în iarnă semnale de alarmă Când pronia decis-a să pui mâna pe armă? Nu numai dialogu-i calea să
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
minunate exerciții acrobatice combinate cu figuri de balet oriental. Senzația avută în timpul spectacolului a fost cea de magie, determinată de mișcarea halucinantă, obsesivă, legată a dansatorilor: săreau, luându-și energia de la sol, se înălțau apoi, zburau învingând forța gravitației, își frângeau armonios trupurile, dincolo de posibilitățile reale cunoscute de noi. Mișcările strălucitoare ale fanteziei, ale visului, perfecțiunii ! Cu adevărat dansul înseamnă celebrarea vieții! În numele nostru, umili spectatori, transmitem mulțumiri acestei Companii și îi dorim succes pe mai departe! Vavila Popovici, Raleigh - Carolina
PILOBOLUS – ADF (AMERICAN DANCE FESTIVAL) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366685_a_368014]
-
rămas goală. Scăldată în amorțitele lacrimi, am atins pământul, am izbit gura de el, am furat umanul doar pentru o clipă dar m-am retras rostogolită de regrete. Am început să pun întrebări legate de fericire. Răspunsul l-am găsit frânt în noroi. Victorioasă am ucis mirajul semnului de întrebare. M-am născut oarbă și mereu lovită în picioare am năvălit în prăpastia lașității umane unde jurămintele au scormonit în fundul sufletului meu doar suferința. Referință Bibliografică: Curriculum Vitae / Dorina Șișu : Confluențe
CURRICULUM VITAE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366738_a_368067]
-
ascunzi de mine, așa... Măiubești sau nu, Zi:da? A IX-a poezie pentru Ali Unde-ți ascunzi dragostea? Este întrebarea mea. În care secret sertar? De nu am de ea habar... Unde ți-ai pus fericirea? Căci rău îmi frângi inima. Și visul...s-a terminat Fără să-l fi încercat?! Spune-mi, poți s-o părăsești Pe femeia ce-o iubești?! A X-a poezie pentru Ali Eu nu mai pot sta așa Închisă-n inima ta; Vreau cu
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
nu e gratuit. Într-o seară, cel mai nervos tip din toată excursia era un tată întors de la Disneyland: “Toată ziua asta am făcut - am stat câte o oră la coadă ca să se dea două minute într-o jucărie. Sunt frânt de oboseală. Și mai am acasă un băiat de trei ani, peste câțiva ani va trebui să-l aduc și pe el”, a încheiat, plin de obidă. - Fotografii - se întorc acasă cu câteva mii de poze. Despre ei se spune
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
mea,când dulce corn mă cheamă și în suflet blând răsună trezind în mine splendide-amintiri când alergam prin primele iubiri din care alungam orice furtună. E-atât de minunat să nu mai plâng și sub povara vremii să nu-mi frâng umerii care-au dus-o-ntreaga viață, să-ncep să zburd și bucuros să cânt vestind în patru zări că-n plin avânt e-n mine o superbă dimineață. E-atât de minunat să știu,să cred c-a fericirii
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
-i trebuie sobă că sângele ei e cald și așa, a pus apoi o căldare mare pe foc și i-a adunat toate găinile de pe bătătură și le-a fiert cu fulgi cu tot...și când a venit soru-sa, a frânt-o în bătaie, de-atunci a început să umble despuiată, înfășurată într-o pânză albă și spune la toată lumea că ea este Isus Hristos. , Într-o seară vin acasă mai devreme și mama mă așteaptă la poartă: “Maică, știi ceva? De
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
-nnoade-n ploaie abur trist printre șiroaie să mă-ngroape în țărână nou izvor într-o fântână să schimb arșița-n răcoare ca o binecuvântare pe cei sugrumați de sete seva mea să îi îmbete iar când cumpăna s-o frânge apa-n ciutură o strânge și presar-o în grădină florilor la rădăcină iar din flori să faci cunună și cufund-o în fântână să-mi găsesc norocu-n ea ars de foc cu steaua mea *** dor de verde așterne-mă
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]
-
DE AZI” Autor: Nicoleta Milea Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Clasiciștii creatori de statura lui Ștefan Cucu dau șansă oricărei culturi moderne și ulterioare. Poate mai mult decât oriunde, culturii române.” (Liviu Frângă) Lectură unei cărți incită la o diversitate de abordări tematice, determinate de impactul: autor - mesaj - cititor, din nevoia de a cunoaște, în mod special, individualitatea și personalitatea celui dintâi. Remarcabilă în acest sens este lucrarea Olimpiei Varga - „ȘTEFAN CUCU, UNIVERSITARUL
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
ceva mai mult, poate fi considerată drept fundamentală, impunând convingerea că tot ce se va scrie de acum încolo va trebui să țină seama și să pornească de la acest stadiu. În prefață, intitulată Portretul unui clasicist, prof. univ. dr. Liviu Frângă, Decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, oferă cititorilor, după ce fixează „ramele”, „acele câteva tuse care conturează portretul schițat al unui clasicist din zilele noastre și din acest - și nu altul!... - colț al Europei. Voi scrie, așadar
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
concentrate sintetic, se înscrie opera lui Ștefan Cucu, nu numai în științele antichității, căci este doct în limba elina și în limba latină, ci și în ceea ce înseamnă spațiul formativ cultural postantic, de la medievalitate până la postmodernitate. Pe bună dreptate, Liviu Frângă îl definește „emblematic filolog clasic român de azi” și realizează o clasificare științifică a cărților sale, „utile instrumente de acces direct și indirect la fundamentele Antichității”: Arheologia și istoria veche a Dobrogei. Bibliografie adnotata (1985, 338 p.), Manual de erotică
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează Liviu Frângă: Cursul de istoria literaturii latine Vol. I. De la origini până la Caius Valerius Catullus (1994, 124 p.) și Literatura latină creștină de la Tertullian la Fericitul Augustin (2003, 200 p.) De la începutul carierei sale filologice, subliniază prefațatorul cărții, și până în prezent, Ștefan
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
cu regret că are un picior fracturat. Lăsă puiul jos și reveni din magazia cu materiale cu o scândurică, din care cu ajutorul cuțitului, confecționă repede două atele. Puiul fusese prins de gheață exact pe încheietura unuia dintre picioare, care se frânsese. Nu va mai putea înota cîteva săptămâni, însă după vindecarea completă de zburat va zbura și va înota la fel de bine ca și înainte de accident. După această operație, se hotărî să-l păstreze în cameră, până la vindecarea piciorului frânt. Așa va
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]