1,676 matches
-
îndeobște, se numește "real" și ceea ce reprezintă mit/legendă/ficțiune (depinde de context) o sesizează cititorul experimentat. "...orice element transversal, orice fapt ce stânjenește acțiunea, orice notă secundară care poate interveni în evenimentele și motivele principale, tot ce este nehotărât, frânt și șovăitor și deviază mersul drept al acțiunii și evoluția simplă a personajelor care acționează"302 este interpretat ca mimesis, fenomen cu largi rezonanțe în contemporaneitate, fiind subiectul a numeroase volume de specialitate. La o primă lectură, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cocoșul și găina, lupul și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii!); Apărătorul găinilor (sau: hoțul când ajunge paznic/ din păziți își face praznic!) etc. În fine, Na-ți-o frântă că ți-am dres-o este subintitulată "Parodii amicale". Acest din urmă element peritextual este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a și exonerat în fața unora dintre "amicii" parodiați
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cum se frâng lemnele/ din raze/ ale tristeții/ să-mi apese ochiul/ dreptul/ stângul/ cum se lasă peste umeri nostalgia/ când prin pustiul stepei/ se adună pașii/.../ de ziua celei care nu mai este/ scriu cartea desăvârșitei tristeți./ cu inima frântă și mâna-nghețată/ direct pe pielea întinsă a sufletului/ cu o peniță bine ascuțită/ înmuiată într-un sânge gâlgâitor/ ca izvorul când vine dimineața// de ziua Mamei a sosit Abadon". Deși poetul simte în permanență "chinuitoarea apăsare/ teascul vișiniu al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
număr mic dintre ele. Însă aceasta nu este o legitate. Alteori, selecția poate duce, dimpotrivă, la fragmentare și diversificare. Spre deosebire de teoreticienii economici clasici și neoclasici, Kornai consideră că multe procese economice "se caracterizează prin caracterul discret al variabilelor și caracterul frînt, brusc, rupt al relațiilor". De aceea instrumentele matematice ale mecanicii newtoniene nu sunt aplicabile fenomenelor economice, care necesită mai curînd o viziune cuantică. Autorul vorbește în acest sens despre o "economie cuantică". După el, tentativele economiștilor de a optimiza procesele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asupra derivei contemporane, fără a recurge la mijloace facile sau a se afunda în banalitatea unei retorici răsuflate. Mecanismul social de descompunere indiferentă a personalității umane, devenit implacabil și aproape inevitabil în sferele hollywoodiene, este disecat în survolul acestui destin frînt mult prea devreme. De fapt, accidentul n-a făcut decît să închidă definitiv un drum care oricum ajunsese într-un impas, actrița ieșise deja din luminile rampei și, pentru a continua totuși să rețină atenția, se transformase într-un monstru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ce o fi aia, "Serai", îl tot avea în fața ochilor și pe tovarășul Lascu și-și aminti de cămașa lui impecabilă. Tot privind "Răpirea din Serai" și amintindu-și de cămașa impecabilă a tovarășului Lascu, și luându-se curentul, adormi frântă, așa îmbrăcată cum era. Noaptea se trezi, se mai uită o dată la copii, stinse lumina și se întinse înapoi, prea obosită și pentru a-și mai face patul.
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
a se prăbuși îndată în mijlocul ei, cu țipete sălbatece". Revenită în mijlocul apelor, luntrea se umple amenințător; în aceste rânduri, narațiunea aduce în prim-plan un peisaj sublim, din specia favorită a lui Burke: "Iarăși pe coamă: linia țărmului drept e frântă și dispare sub talazuri uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea fierbe în spumă albă, prin care înnegresc, ici colo, vârfuri ascuțite
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
text)". Costache este paralizat de teroare și hipnotizat de stranietatea reacției unui, din punctul său de vedere, cadavru întors la viață: "Nemișcat, cu trupul puțin aplecat înainte, într-o împietrită așteptare care îi seca orice voință, Brumă privea, cu răsuflarea frântă. Ușa continua să se deschidă încet (subl. în text)". Climaxul nu întârzie; cititorul este proiectat în inima trepidantului mister: Apoi, un trosnet înăbușit se auzi, încuietoarea se desprinse, ușa dulapului se dădu cu putere în lături și cadavrul lui Păun
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu. București: Ed. Minerva, 1972. Velciu, Dumitru. Miron Costin. București: Ed. Minerva, 1973. Vianu, Tudor. Arta prozatorilor români. 2 vol. Ediție îngrijită de Geo Șerban. București: Ed. pentru Literatură, 1966. Vlad, Ion. Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin literar. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1986. ---. Povestirea. Destinul unei structuri epice, București: Ed. Minerva, 1972. Waltje, Jörg. Blood Obsession: Vampires, Serial Murder, and the Popular Imagination. New York: Peter Lang, 2005. Webber, Andrew J. The Doppelganger: Double Visions in
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
artele vizuale și ale spectacolului. Mai greu se regăsesc poeții și scriitorii, afectați de liberalizarea accesului la dosare, comentate în presa cotidiană și de scandal sau în cărți mai elaborate, uneori și în procese de calomnie, urmate de relații interumane frânte. Un motiv rămâne și "Festivalul Național Cântarea României", început în 1978, după primul Congres al Culturii și Educației Socialiste. Orice creație artistică, tehnică, spectacol de amatori sau folcloric, reprezentație teatrală etc. trebuia aprobată de activiștii responsabili cu acest festival de la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lui Oscar Wilde. Într-adevăr, dansatoarea lui von Stück "come una zingara danzatrice del ventre tra profumi d'Oriente"553 aduce foarte mult cu țigăncile travestite în Salomei ale lui Vermont, de la coregrafia unei exuberanțe erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact atroce, diminuat prin culori terne care-l topesc în obscuritatea fundalului. În schimb, Mariana Vida, fără
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mod personal(Orzul să mi-l dați fiert în lapte.) sau nepersonal ( Gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri.), locuțiune verbală ( El o credea pierită, socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb tranzitiv. Numele predicativ circumstanțial se exprimă printr-un adjectiv, locuțiune adjectivală, gerunziu și participiu cu valoare adjectivală: a) adjectiv: În timpul acesta noi ne urmam drumul liniștiți. Se întorsese destul de vesel acasă. b) locuțiune adjectivală: Se va întoarce cu inima frântă. Toți copiii dumisale o așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în casă, să-i facă toate pomenile, să fie prohodit de preoți și să aibă mormântul în pământ sfințit. Popa nu stătuse cu mâinele în sân și toate ieșiră așa cum spusese el, nu cumnatul său. În cele din urmă, Busuioc frânt, muiat și atât de mâhnit îl convinge prin supușenie să renunțe la rigorile impuse anterior, ba părintele se oferă, chiar, să-i facă slujba cu șapte preoți și să-i sape groapa lui Pupăză în mijlocul mormintelor. E de neînțeles, ușurința
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
târziu ca trezit din vis. Fraza maschează din nou neputința de a accepta realitatea unui eșec. Nu femeia a încetat să iubească se minte Iorgovan ci el, bărbatul a decis să o scoată din viața sa. Autoînșelarea nu durează mult. ,,Frânt" de forța lui ,,nu pot" și de revelația posibilei sale înlocuiri cu Șofron, bărbatul are sentimentul ratării totale. Până la sinucidere nu mai e decât un pas. Aceasta îi pare singura cale de a demonstra că și el e om, adică
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fidelității, ale goliciunii, ale loialității și pietății, inspirate de modelul antic și predicate de o etică iacobină, să fie aceleași pe care, după cîțiva ani, dar într-un alt context ideologic și afectiv, le vor exalta și susținătorii unei vechi Frânte regale, patriarhale și creștine 50. Elementele de decor oferite de istorie sînt, în mod evident, sensibil modificate. Togilor drapate, ordinii stricte a templelor, coloanelor și peristilurilor le-au succedat grația decupată din miraculosul medieval, dantela donjoanelor, a turnurilor, a clopotnițelor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
societăți mercantile și a valorilor obținute prin profit se va remarca, de altfel, faptul că Rousseau și emulii săi sînt, chiar în vremea lor, în mod curios asociați, de către numeroși interpreți, teologi și mai ales preoți din parohiile sătești, unei Frânte străvechi tradiționale și creștine 54. Punctul de plecare ține în mod clar de un alt tip de transcendență. Dar față de "simplitatea veacurilor dintîi", lumea modernă aceea pe care o pun în mișcare marile puteri irezistibile ale capitalismului industrial și financiar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mea, spune Péguy cincizeci de ani după ce Michelet a folosit aproape aceeași formulă -, toată lumea cînta..." Sub domnia lui Ludovic al XVI-lea, într-o epocă pe care tradiționaliștii o vor reprezenta ca pe o veritabilă Vîrstă de aur a vechii Frânte patriarhale și rurale, autorul Fericirii la țară insistă deja asupra necesității de a restaura sărbătorile tradiționale, potrivit lui amenințate de o dispariție tragică. Urmare a unui naționalism ce se năștea, preocupările "patriotice", voința de a însufleți și stimula sentimentul "național" se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în mișcare, generatoare constantă de modernități succesive, care face și desface imperiile, societățile, moda și zeii, este, în schimb, fie refuzată cu violență, fie ignorată ui mod deliberat. E refuzată și de ideologii stării de natură și de doctrinarii vechii Frânte monarhice și creștine, care, în același fel, nu văd în evoluția sa decît un inevitabil proces de corupție și de degradare. Pe de altă parte, este ignorată chiar de cei care plănuiesc să construiască o societate viitoare după un model
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Michelet știe că este în primul rînd efectul acțiunii oamenilor, al timpului lucrător, al efortului Istoriei. Totuși, în plan secund, se păstrează, și ele destul de confuze, dar mereu actuale, un fel de predestinare geografică a națiunii franceze și ideea unei Frânte de dinaintea Franței, imaginea unei patrii virtuale anterioare celei reale. Cu alte cuvinte, marii artizani ai națiunii franceze apar mai degrabă ca niște reconstructori decît ca niște constructori, ca reîntregitori decît ca întregitori. "Dar, oare, se întreabă Michelet, evocînd sfirșitul epocii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ziar aplicăm un fier de călcat cald și presăm. Vom obține astfel un desen cu culori amestecate, interesant, după fantezia fiecăruia. 18. Desen cu linii expresive Pe o foaie de hârtie albă, se pot desena linii de diferite forme (drepte, frânte, curbeă, de diferite grosimi. Liniile pot fi desenate cu o singură culoare, două sau chiar mai multe culori. 19. Desen folosind palmele Pe foaia albă de hârtie, așez palma cu degetele desfăcute și cu carioca sau creioane colorate se trasează
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
dar și în cadrul altor ipostaze ale lecției indiferent de ce tip este. Voi exemplifica o serie de jocuri care pot fi aplicate în cadrul acestei unități de învățare, la diferite clase. Jocul: Străzile Scopul didactic: Recunoașterea dreptelor paralele, a unghiurilor, a liniilor frânte și a liniilor drepte; formarea deprinderilor de a colora. Sarcina didactică: Să recunoască străzile principale și secundare, colorându-le diferit. Material didactic: Fișe de lucru cu desenul de mai jos. Reguli: 1. Elevii vor colora străzile principale (1 și 2
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
existențialului, ar fi posibilă o alternativă: prietenia virtuală. în fond, în virtualitate, aceasta ar putea fi protejată de un paravan de plasmă... și ar părea mult mai comodă... (Ghiță de pe Facebook) Conchizând, lumea reflectată de Petre Barbu pare colțuroasă, (în)frântă, chiar „istovită psihic” și „sfâșiată spiritual” (după cum afirma despre un alt timp, Ernesto Sabato). Ceea ce este relevant (pare a ne transmite indirect scriitorul) este că depinde doar de noi să ne desprindem de aceste obscurități cotidiene. și credem că prin
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
respectiv au însemnat foarte mult pentru biserica și comunitatea locală. În anii aceștia biserica a format oameni de valoare pentru lucrarea lui Dumnezeu cât și pentru societate. Totul a fost posibil datorită faptului că Dumnezeu niciodată “nu rupe o trestie frântă”. MULȚUMIRI În realizarea acestui istoric am avut nevoie de colaborare, înțelegere și ajutor din partea mai multor persoane. Mulțumesc Comitetului Bisericii Creștine Baptiste Cuvin pentru aprobarea cercetării arhivei și de asemenea mulțumesc Comunității Creștine Baptiste Arad pentru aprobarea cercetării arhivei. Mulțumesc
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dorească (v. 49). De aceea, să caute Tuticanus în ce mod l-ar putea ajuta și cum ar putea ajunge la îndeplinirea făgăduințelor lui Ovidiu. Reluăm: în sufletul lui Ovidiu se remarcă o dezorientare totală; toate speranțele risipite, toate idealurile frânte. Totul îi devine indiferent și-și lasă până și propriile-i dorințe în grija prietenilor săi și a lui Tuticanus, în mod special. Dar din scrisoarea următoare (XIV) rezultă clar că Ovidiu încă mai păstrează în inima sa o dorință
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]