2,106 matches
-
acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce/ Cum vrei s-o iei”; „decupat de lac/ cerul albastru un safir/ cât inelul”. Sub titlul Coloana Infinită apare aici un text tipografiat, cu excepția ultimului (pseudo)vers, în verticală monosilabică
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele însușiri ale condeiului nu au
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
adversă”, dominată de corectitudinea strâmbă, de norma ideologică intrată în carne și în suflet, îndoielile, spaimele și tristețile poetei (abia deghizată în ipostaza eului liric) conturează o zonă de umanitate - una ce se restrânge tot mai mult, pe măsura unor „frânturi de urlet trist, fără ecou” și a unor „deliberări chircindu-se-n unghere”. Utopia e schițată într-un poem de final, în care se exclude parcă, printr-un gest decis, orice intermediar nedorit dintre Autor și Cititor: „Hai, concentrează-te
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
B., James Joyce. Autorul căuta să câștige abilitatea necesară definitivării unei cărți în limba franceză, Effondrement, al cărei manuscris, citit de Șerban Cioculescu, s-ar fi pierdut în bombardamentele din 1944. B. coboară până la zonele germinale ale psihicului, înregistrând, în frânturi de cuvinte învălmășite, rumoarea lor dezarticulată. Procedeul, atingând uneori virtuozitatea, funcționează, de la un moment dat, în gol. Căci, într-o formă insolită, B. compune un roman clasic, centrat pe un personaj aflat într-o situație specială: proprietarul Alexandru Padeș este
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
într-un izvor de meditație ce-ți răscolește pentru multă vreme gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr-o „istorie” într-o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce-au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârladului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
2, 1980, pp. 1507‑1557. . Referitor la această problemă, vezi lucrarea lui M. Mosetto, I miracoli evangelici nel dibattito fra Celso ed Origene, Roma, 1986. . Sbaffoni reproduce fragmentele în discuție în antologia sa, Testi..., pp. 63‑85. Vezi de asemenea frânturi ale textului grec în Commentariorum series in evangelium Matthaei Mt. 22.34‑27.63, ed. E. Klostermann, Origenes Werke, vol 11 [Die greichischen christlichen Schriftsteller, 38.2, Leipzig, 1933]. . Com. Mt. 33. . Potrivit spuselor lui Pseudo‑Tertulian, Dositei a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spre Constantinopol, cu o misiune secretă, prilej de prezentare ingenioasă a Moldovei, dintr-o perspectivă apuseană, și a obiceiurilor locului drept ciudățenii exotice. Sub peripeții și sub meandrele acțiunii se insinuează mitul lui Tristan, al „amorului pasiune”, ceea ce imprimă unei frânturi de cronică însuflețirea turnirurilor din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
cu G. Ciprian, Jacques G. Costin, Grigore Cugler ș.a. Așa-zise nuvele, textele din Camera copiilor propun o narațiune dificilă la lectură, care urmează, ca într-o mișcare filmică, mozaicul unui univers sui-generis prin aglutinarea unor percepții prezente, fantezii și frânturi de memorie, alunecând toate într-o metamorfoză lentă, marcată de absurdul generator de straniu, în notă onirică. Prin urmare, diversele relatări se pot comunica unei sensibilități „ca realitate complexă, integrală, nerezumabilă”, însă „ele nu se pot comprima într-un aspect
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
din Beirut (1968-1989), îndeplinește funcția de vicepreședinte al Academiei Internaționale de Științe Religioase și de Filosofie a Științei din Bruxelles (1966-1968). În 1991 este invitat în India; tot în acest an revine de Paști în România, căutând a descoperi măcar frânturi din ceea ce fusese odinioară locul și spiritul de la mănăstirea Antim. Ține conferințe, iar discursul universalist, sincretic, flexibil față de adevărurile susținute de alte discipline și confesiuni, disponibilitatea pentru înțelegere ca exercițiu spiritual, nu ca obligație dogmatică, marchează auditoriul. Prelegerile îi sunt
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
cândva familia scriitorului Ionel Teodoreanu, este singurul supraviețuitor dintre cei doi castani sălbatici plantați de tatăl Octav. Unul a fost tăiat, nu se știe când, iar cel de al doilea a fost ridicat la rang de monument, martor al unei frânturi din copilăria celor trei frați: "Castanul Teodorenilor". Dar poate că cele mai multe istorii ar avea de povestit „Părul lui Sticea”, nemuritorul de 600 de ani din Comuna Ciohorani, un păr de cultură Pyrus sativa care străjuiește încă marginea drumului satului sau
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
portului brăilean, pentru a transfigura esența unei stări sufletești: „Albe pietrele, oasele. / Schelete de cărbune în pomi. Adună dorurile, coase-le, / spânzură inima și dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
și până la Înger călare pe fiară (1996), U. conștientizează modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
mi-atinge mâinile/ norii atârnă zdrențuiți, cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii umple/ toate alveolele memoriei. Un perete de iarbă. Vălul lui Hokusai/ îneacă păsările” (Mic accident). Caz fericit, pentru că de obicei se pot fie selecta frânturi de vers, fie se poate reconstitui, la modul diaristic, „aventura” interioară a unei porțiuni de existență. Din proza semnată de U. - La jumătatea drumului (1986), Visul (1995) -, surprinzător de desuetă pentru o scriitoare influențată evident de literatura americană, rezistă doar
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Madrid revista „Destin”. Determinat de ideea, exprimată în numărul inaugural, ca oamenii de valoare ai culturii române din exil constituie, „pe masura autenticității lor, nu simple mănunchiuri de individualități deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de țară, reprezentând întreg universul românesc, am putea spune adevărate monade de viață și cultură românească”, U. a stăruit să reunească în paginile revistei aproape toate personalitățile din afara țării, realizând una dintre cele mai importante publicații românești, el însuși dând
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
raportează anumite aprecieri („mare cât toate zilele”, „soare cu dinți”). Și prin aspectul formal z. se deosebește de proverb, deși în cercetările mai vechi nu s-a făcut vreo distincție între ele. Neexprimând judecăți complete, z. se prezintă ca o frântură de propoziție și se poate adapta contextului unei fraze în care intră ca sintagmă („a fi cal bătrân”, „a avea urechi de lup”); în majoritatea colecțiilor publicate multe z. apar cu verbul la infinitiv. Față de proverb, care este o îmbinare
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează grațioase stampe și inscripții marine. În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi de peisaj sau încrustate gânduri prin care trece o simțire vibratilă: „O linie albastră, o suprafață verde / și-o gamă măiestrită în jocuri de penel; / un pescăruș apare, un avion se pierde / și sufletul îți zboară în larguri după el
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
sunt reproduse sintetic în schema din pagina 198 ???. Sindromul autist Autismul este o formă de gândire interiorizată cu aspect subiectiv. Autismul implică în general faptul că materialul, sau conținutul gândirii derivă de la subiectul însuși având aspectul unor idei onirice, fantezii, frânturi delirante, halucinații etc. Conținutul gândirii autiste este de natură endogenă. Autismul este o formă a narcisismului, în sensul de o „întoarcere a gândirii către sine însuși”. În acest caz conștiința bolnavului interpretează propriul său material în termenii săi proprii, desprins
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce n-ați spus la anchete, să-i demascați pe toți dușmanii clasei muncitoare și după aceea să vă reeducați... Nereeducați nu veți scăpa de aici...Veți muri aici... De mâna noastră veți muri...”. Era vocea lui Țurcanu. Auzeam numai frânturi din acest discurs funebru - durerile de cap mă amețeau, iar starea în care mă aflam mă îngrijora și mai mult. Cu ochiul stâng nu vedeam nimic, îmi curgea sânge din nas și din gură și, ceea ce mă speria și mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ei. Concepția pedagogică e ilustrată și de producțiile literare, căci proza lui conține, în subtext, îndemnuri moralizatoare. Povestirile și nuvelele, scrise într-o limbă neaoșă, anticipând uneori temele lui Liviu Rebreanu (Susana cea nebună are unele analogii cu Ion), sunt frânturi din viața sătească, cu scene de atmosferă foarte veridice. Fără a fi deplin realizate artistic, ele au cunoscut o mare circulație. Articolele de istorie literară ale lui P.-R. popularizează viața și opera unor autori care răspundeau ideilor sale despre
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
vârtejul centripet al obsesiei. Cea mai reușită piesă din volum este Plicty, „o radiografie ingenioasă a stării de spleen” (Nicolae Manolescu). Textul constituie în același timp o provocare și un experiment: polifonic și intertextual (procesând atât fragmente livrești, cât și frânturi din conversații cotidiene), pueril și atent manufacturat, poemul transferă senzația de plictiseală dinspre tematica spre retorica discursului. În fond, complicata armătură sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine controlată, care secretează continuu același sentiment al vidului semantic
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
centru ordonator al imaginarului său. Poetul dovedește un adevărat har al sublimării vieții și al transfigurării ei printr-o melodicitate pură: „Dar noi am prins de talpă rădăcini, / Mâinile ni-s funii de lumini”. Peisajul păduros de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
dintre eveniment și rememorarea lui, alteori de nebulozitatea cotidianului perceput nevrotic. A doua direcție, cea livrescă, este valorificată prin intertextualitate, în special Arta Popescu fiind, în bună măsură, un ecou cultural intertextual. Sursele care alimentează acest mecanism sunt texte șablonizate, frânturi de texte, citate ultracunoscute, autori cu o circulație aproape generală. Principalii autori-sursă sunt Mihai Eminescu și I. L. Caragiale. Caiet de citire și de caligrafie (2003), volum postum, șantier al unui proiect care ar fi urmat să încorporeze două volume de
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre Huliganii lui Mircea
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
Andrei Udrea, Ce înseamnă a fi bun gospodar, precum și eseul aceluiași Nicolae Graur, Snobismul în artă. Cele două numere mai includ versuri semnate de Nicolae Pătrașcu, Iulian Dragu, Marieta Panait și pagini de proză ale directorului revistei (autor al volumului Frânturi de lumină). La acestea se adaugă câteva recenzii, epigrame, cugetări, o cronică a revistelor ș.a. I.R.
PLAIURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288841_a_290170]