KorAP: Find »[drukola/base=franciscan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 >

1,248 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

etapele ei: pețit, celebrarea religioasă, petrecerea de nuntă. Anul 1926 a reprezentat comemorarea a 700 de ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, fapt ce a dus la o alocare de aproximativ 60% din spațiul revistei acestui sfânt și Ordinului franciscan 676. În timpul anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice, exprimată printr-un limbaj diferit și o abordare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se vor da

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui Sfânt din Ordinul Franciscan și în fine, se vor da diferite știri și sfaturi folositoare"701. În prima perioadă a apariției, publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când a început

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața, Lumina creștinului, Farul nou și altele. În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în Sfântul Francisc; Terțiarii Franciscani și credința Catolică; Francisc, bărbat catolic; Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în Sfântul Francisc; Terțiarii Franciscani și credința Catolică; Francisc, bărbat catolic; Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă datorită susținerii de către comunitatea franciscană, iar materialele conținute s-au adresat membrilor Ordinului Terțierilor, celor care doreau să-i cunoască mai bine, dar și întregii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și constituia o traducere. Așadar, erau alese teme cu un impact deosebit asupra cititorilor, a unor subiecte mai controversate, care trebuiau lămurite prin prisma Bisericii Catolice. Faptul că cele mai multe articole de acest gen au apărut în revistele "patronate" de preoți franciscani nu a fost întâmplător, căci ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura creștină de la Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din istoria Bisericii Catolice din Moldova, prezența franciscanilor la Milcov și epoca cumană în istoria Bisericii locale din Moldova. Rezultatul materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în această zonă a României. Toate aveau scopul de a demostra valoarea studiilor preotului Ioan Ferenț 743. Preotul Iosif Malinovski S-a născut în 1857 la Cordun (Neamț). A urmat liceul la Bârlad, iar în 1876 a intrat în ordinul franciscan, făcând noviciatul la Cherso (Italia). A studiat teologia la Innsbruck, unde a fost hirotonit în 1881744. Deschizându-se seminarul din Iași, a fost numit aici profesor de limbă română și religie (această ultimă disciplină o mai predase și la Institutul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rugămintea familiei, preotul Ghiuzan a fost înhumat în cimitirul din localitatea natală 758. Iosif Tălmăcel S-a născut la Hălăucești (Neamț), la 27 noiembrie 1887. Primele clase le-a făcut în satul natal. In septembrie 1898 a intrat la seminarul franciscan din localitate, unde după trei ani, a îmbrăcat haina ordinului. În toamna anului 1905 a plecat în Italia (la Padova și apoi la Roma) pentru a studia filozofia scolastică și teologia. La Roma, a fost sfințit diacon și peste câteva

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din august 1923 până în august 1943 a fost paroh la Bacău. În această perioadă a și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ion Gârleanu S-a născut la Butea, în ziua de 2 martie 1892. După mai multe insistențe și încercări, a fost primit la seminarul din Hălăucești, în anul 1912. Pentru studiul filozofiei și al teologiei a fost trimis la colegiul franciscan din Roma. Pe 15 august 1922 a fost hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sfințit preot în 1892; în anul următor, a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a vârstei înaintate, în 1923 preotul Mosel s-a retras de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi ani ca profesor la Noviciatul de la Săbăoani. În 1925, la vârsta de 71 de ani, a părăsit România, retrăgându-se la Conventul Franciscan de la Padova, unde a și murit în anul 1938774. Preotul Bonaventura Morariu Părintele Bonaventura Morariu s-a născut la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]