1,578 matches
-
abur, nu și energia care se va disipa, degradând concentrarea-i punctiformă care e focul... Să fiu iertat, dar cam asta-mi pare și soarta bărbatului, care de altfel trăiește mai puțin decât femeia, diferența fiind poate folcloric consacratele zile fripte; poate de el Însuși... Și-am să fac o voltă spre pământ, Înainte de a cerca cerul. Păi Focul Înseamnă energie, de care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia poalele cojocului în cap și năvăleșt[e] spre ușă, În fereastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mă, uite-l, repede ușa-napoi ș-o închide cu lăcata. În fereastă: Băh! Popa scutura de ușă, oamenii țineau vârtos, ca să nu lase pe dracul să fugă... Vezi, mă! Trăsni-l-ar crucea lui Dumnezeu, Necurat, cum mi-o fript mânica, zice cu spaimă Buchilat. D-apoi cum puțea în biserică, zice Nicodim, gândeai c-o dat cineva foc la biserică. Necuratul! Putoarea iadului! Chiu! popa-n biserică. Țineți, mă, nu lăsați ușa. În fereasta bisericii: Beh! Pintilie! mergi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a cam terminat cu joaca și l-a legat cu o curelușă la gât, i-a tăiat vârful cozii pe trunchi, apoi, după ce l-a legat de capătul lanțului din fața căsuței unde viețuise și păstorise casa bătrânul Ursu, i-a fript codița pe cărbuni și i-a pus-o în tigăița în care i se dădea de mâncare, s-o mănânce când i-o fi foame. Să nu cumva să-i dați altceva, ne-a avertizat tata... Numai astfel devine cățelușul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în dricul verii. Singură. Toți m-au ascultat. Dar de rezolvat ioc. Ordinul era ordin. Și cum se obișnuiește să se spună întâi se execută, apoi se discută... M-am dus acasă îmi relata bunica am copt niște plăcinte, am fript niște pui, i-am încropit un pachețel cu ce-am găsit mai nimerit prin casă și a doua zi l-am condus până-n târg, la gară... A!... uitasem să-ți spun un amănunt căruia atunci nu i-am dat importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe el, sărmanul, și uite-l sărind peste fiare direct de gâtul meu, dând năvală să mă strângă-n brațe, vere-vere și ce mai faci vere, da’ Motănica ce dracu’ mai face? Mă-sa, da, uite-l cât e de fript de dorul Motănicăi, dacă nu și-a mai făcut timp să treacă pe la ea de atâta amar de vreme. — Motănica-i bine, Îi spun. Singură și ea cu pisicile alea. Luna trecută am văzut-o, când am Înmormântat-o pe mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu el la ICRAL și m-am scos din spațiu și-am băgat-o pe fii-sa, deși mama hotărâse că-și va purta singură de grijă și casa Îmi va rămâne mie. Adevărul e că nu eram chiar deloc fript după garsoniera aia. Acolo muriseră ai mei și ar fi fost poate prea mult ca să-mi sfârșesc și eu zilele tot acolo, robotind la te miri ce istorii. Adevărul e că nu-mi mergea deloc rău În demisolul meu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de hernie și să-l faci bine fără să simtă, ca mare doctor ce-ar fi ieșit din tine dacă te-ar fi ținut tac-tu-n facultate, și râd ca un prostovan ce sunt și mă Înfoi la el, fript de indignare: da’ cu văru’ Laur ce ai? Ie neamu’ meu și sângele meu, părințele, vă iau gâtu’ la toți pentru el. — Uh, sfinte Dumnezeule, m-am Închinat de-o mie de ori că m-am văzut scăpat de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
venea ceva mai rar decât Viorel, dar Întrevederile lui cu stăpânul nostru se prelungeau ceasuri În șir. Gazda trimitea după sticle de spumos, iar plutonierul Constantin Cosmescu se Înființa de regulă cu un pachet mare de antricoate pe care le frigeau pe jar În curte. Ne cam luau de nas pe mine și pe Andrei fumul și mirosul de carne friptă. Aia era Însă În exclusivitate treaba lor. Câinii barem s-alegeau cu oasele. Se gudurau și schelălăiau excitați când Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că nu se are bine unii cu alții. Și mai lăsați-i dracului, face Andrei. Hai să ne urcăm În tramvaiu’ ăsta. Dar nici să tăcem nu ne venea, că numaidecât Începea să ne umble prin cap tot ce ne frigea, cum vom cădea la Învoială cu Pepino ăla și cu văr-su ca s-o tăiem cât mai repede, să scăpăm toți trei dacă s-o putea, sau doar eu cu Andrei, sau doar unul singur, după cum ne-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu tata și hai să vezi ce ți-a adus tăticuțu’ tău și iese cu el din bucătărie și ia și geanta. Hai În casă să-ți arate tata, Florinel-Florinel, mânca-l-ar tata de brotăcel... Să și-l mănânce fript pe Florinel. Mai știi de nu i-o fi cumpărat jucării sau bomboane? Oricum scăpase de el și ne scutise și pe noi de balamuc. Îi dăduse de lucru, lăsându-l să scotocească prin hainele din geantă. — E fii-tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
așeza la masa de lucru proprie sau de a ieși În cetate ca s-o servim: OMOARĂ! Încredințați că totul e bine, că totul va fi bine și În viitor. Ce-ați făcut cu poporul, jeguri nenorocite? L-ați mâncat fript cu tot cu cetate. Asta ați făcut. Visul vostru de aur, familiile voastre și slujbele voastre, cărțile voastre, vinul și bucatele voastre, femeile pe care le-ați iubit și v-ați Împrietenit cu ele, copiii voștri pe care i-ați văzut crescând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
s-a nimerit să se potrivească În felu’ ăsta, vere, da’ am zis că-ți iau gâtu’ cu mâna mea, păi ia-mi-l vere dacă te-ai Îmbătat din trei halbe de bere și nu mai poți și te frige la stomac de banii ăia luați cu japca moșului, pe care l-ați omorât și v-ați căcat la capu’ lui În loc de cruce sau lumânare, cum chiar părințelu’ a spus cu gura lui. Ba nu, că fii-su l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
așteptat și viața noastră de pribegi... la Pesac. După întoarcerea armelor, trupele române luptau alături de Forțele aliate pe Frontul de Apus. Întoarcerea armelor...a stârnit mare agitație printre „șvabi”. Privirile lor, până ieri prietenoase, deveniră dintr-o dată dușmănoase de te frigeau. Se auzea că la Lovrin, o localitate vecină, un grup de șvabi, au dat foc cu benzină la trei refugiați, în centrul satului, pentru simplul motiv că... l-au învinovățit pe Hitler de dezastrul războiului iar Regele Mihai a făcut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bețivi de la periferie și contrabandiști, dintre care cel mai cunoscut era Monnier 145 și că, în 1792, poporului de republicani plebei sans-culottes îi plăcea să cânte: "Haidem, copii din La Courtille 146 Ziua de băut a venit Pentru noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
că, în 1792, poporului de republicani plebei sans-culottes îi plăcea să cânte: "Haidem, copii din La Courtille 146 Ziua de băut a venit Pentru noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de plasa țesută de CI-ști. Ascultați Europa liberă pe
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
M. M.: Le-au făcut condiții de cazare mai bune și mobilier, minuni, și mâncare separată. S. B.: Cazarmă ca acasă. M. M.: Mai multe nu știu pentru că am întrebat, iar Comandantul Diviziei a zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
pornite preîncălzitoare... eiiii!, ca să pornești iarna. S. B.: Alea erau stătute de atâta vreme, pentru că nu erau pornite frecvent. M. M.: Nu erau pornite zilnic. S. B.: Și atunci încep să apară defecțiunile la motoare... M. M.: ...motorină cu apă, frig afară, mai înghețau conducte, vai! Nu mai zic nimic. De acolo, fugi la depozitul de muniție. Ușile - larg deschise, magaziile de muniție aveau toate ușile deschise și erau pline cu lovituri de tun, că noi aveam acolo muniție cumulativă. S.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la rotocompresor și intră aer pe toate găurile alea și de aia ieși bolnav și ieși schilodit. Iarna ți se lipește mâna de tanc. Ăia patru oameni asta fac toată ziua, instrucția în tanc - afară, înăuntru, afară - indiferent că-i frig sau cald. Își miros transpirația între ei acolo, dacă unul fumează și celălalt n-are țigară îi dai țigară de la tine. Tragi două fumuri... S. B.: Da, știu, așa era și la noi. Țigara era bun comun, se fuma până
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
contrainformații primiseră ordin și au lucrat toată noaptea sau două-trei nopți să distrugă toate documentele pe care le aveau - dosare, note informative. S. B.: De ce? M. M.: Nu știu. Am primit informația de la Comandantul Diviziei. M-am dus jos la Friptu, era baricadat în birou și n-a vrut să-mi deschidă. Și până la urmă am aflat și mi-a spus și el că primise ordin să distrugă documentele. Câte și care, nu știu. Pe ăștia de ce nu i-a întrebat
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
un fel de paravane Împotriva vântului, confecționate din crengi Împletite sau din scoarță de copac, specifică vânătorilor nomazi. În general nu purtau haine, numai În regiunile sudice unde iernile erau mai aspre foloseau piei de animale croite grosolan. Hrana o frigeau la foc sau o coceau În cenușa fierbinte (B. Danielsson, op. cit., p. 68-69). 91 formă de economie din istoria omenirii, felul lor de trai nu-i așează totuși nicidecum la Începutul Începuturilor culturii 199. Ca arme utilizează sulița de lemn
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trestie, coșuri 200 Ibidem, p. 71-72. 201 Animalul se ține mai Întâi la flacără ca să-i pârlească blana, apoi se taie labele de la picioarele dinapoi și coada. Când jarul se mai domolește, se pune animalul pe fundul gropii ca să se frigă mai bine, acoperindu-se cu nisip fierbinte și cu cenușă. 94 speciale sau bucăți de trunchiuri de copaci scobite În formă de găleți, scufundate În apă. În unele regiuni se pescuiește noaptea cu ajutorul unor făclii aprinse, lumina atrăgând peștele și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rumenă, fragedă și gustoasă. 202 G.Iaru, op. cit., p. 74. 203 Ibidem, p. 55 57. 95 Animalele mari sunt tăiate În bucăți sau se scot măruntaiele și În interior se pun pietre Încinse ca să se coacă mai ușor sau se frig În gropi săpate În pământ pe cenușa fierbinte. „Fiind Închisă În propria ei piele, carnea animalului este ferită de orice contact cu muștele, oamenii, praful și cenușă; iar prin pârlirea blănii pielea se Întărește atât de mult Încât devine un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
peștele Înfășurat Într-o bucată de scoarță de copac, legată cu fibre vegetale, se Îngroapă În cenușa fierbinte sau În nisip Încins. Șerpii făcuți roată sunt copți În cenușă, de asemenea broaștele țestoase, animalele mici, păsările, omizile și melcii se frig pe cărbuni. „Australienii consideră la fel de gustoase atât oule proaspete, cât și cele clocite ale rândunicii de mare, dar le preferă mai ales pe cele din care puii trebuie să iasă dintr-o clipă Într-alta”205. Pâinea o fac din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]