3,538 matches
-
dar nu a cedării, sunt copiate de la tatăl său, Sandu Pobereznic! Sergiu Pobereznic, balerinul care a dansat la Royal Opera Covent Gardens din Londra, apoi la Royal Opera de la Birmingham, interpretând cele mai mari roluri posibile ( Frumoasa din pădurea adormită, Frumoasa și bestia, Spărgătorul de nuci, Lacul Lebedelor, Romeo și Julieta), acum coregraf, muzician, compozitor, pictor și scriitor, stabilit la Melbourne, este chipul din oglinda vieții omului de valoare, buhușean, balerinul Sandu Pobereznic! Îi seamănă și îl va continua în spirit
SERGIU POBEREZNIC. ÎN OGLINDA VIEŢII TATĂLUI SĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357439_a_358768]
-
mici însemne feniciene, că un zgomot puternic se auzi. Ușa ce dădea spre încăperea principală a corabiei se deschise și Rammu ieși, plin de nervi. Privirea însă îi deveni senină și, vădit entuziasmat, se apropie de Climene și zise: -Charie, frumoasa mea! Pe toți zeii, nu credeam că ne mai vedem curând! -Zeii ne-au surâs din nou, interveni Melestri cu iz ironic. Cred că prințesa noastră e foarte încântată. Talestri rămase cu gura căscată, privind cu groază, spre ușa larg
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
după ce se lovi cu sacii de nisip de marginile pietruite din port, se îndreptă legănat spre ieșirea din micul golf. Vocile vâslașilor se auzeau puternic și ritmat, de parcă asta și-ar fi dorit să facă toată viața, să fie picioarele frumoasei Cartine în apele mărilor. Talestri se întinse pe patul de lemn. Era cam tare față de cel obișnuit, pe care dormea acasă, dar ceva era magic în acea încăpere căptușită cu lemn de brad. “Să fie de la legănatul Cartinei sau de la
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
pe ce nu era însuflețit în localitatea în care veneau craii și crăiesele muzicii folk. Între ei, unul era Vasile Șeicaru, un corp și o chitară într-o singură undă a mării pe care plutea arca scenei, cu frumoșii și frumoasele ce-au răpit inima întregii tinerimi a generației aceleia romantice, din deceniul scurs din veac dar încremenit în timp, ca treaptă de scară spre cultură, artă și libertate: deceniul cenaclului „Flacăra”! Menestrelul cu chitara, Vasile Șeicaru s-a născut pe
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
în zori. Splendid crepuscul Veghez pe țărm, sunt far minuscul Mă sting firesc, a mia oară Și mă întreb așa-ntr-o doară: De ce mereu se înroșește, Când vălurile-și risipește? Ce taină în adâncuri are, De mii de ani, frumoasa mare? În zori, din largu-i necuprins, Un tânăr prinț din ea desprins, Se ridica spre boltă, roată, Și o lăsa îmbujorată Sub mângâieri de raze blânde, Însângerând adânc și unde. Iar ea îi trimitea spre maluri, Iubiri pe crestele de
SECRET ASCUNS DE MII DE ANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357827_a_359156]
-
pe palme.../ îți voi smulge macar una./ Dintre pene”. Ce construcție! Pedepsită cu câtă drăgălășenie și cu surâsul în colțul gurii! ”Păcatul tău n-a fost întreg,/cât mi-am dorit/să-ți duci păcatul pân’la capăt!” ”Iubește-mă, frumoaso până-n zori,/”...” Să mor de dor de drag/de tine”(Iubește-mă) Este surprins motivul dorului de dragoste și neuitare. Vreau /să ard cenușă pân’ la capăt./ Nu vreau/să-mi fii amintire-n treacăt,/Vreau/să-mi fii învolburare
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Te-am vrea din nou aici ca să rescrii Scrisoarea III-a, Cum,Se cutremură Sultanul și se deșteaptă el în gând Sau cum îi încolți alt gând și mai viclean, dar bun... Să facă El, Alah, să se însoare cu frumoasa Malcatun Fiica lui Edebali, vis de la profet trimis dar dup-aceea, Nici armata lui mareață care zise; vine, vine... Nu-l salvară de la moarte pe pamânturi la Rovine! Cobori , să te vedem când noaptea o s-apară, Precum vedem al tău
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
ARCUITĂ PESTE ATMOSFERA LEȘIOASĂ DE DEASUPRA TIMPULUI (Titlul acestui capitol mi l-a vîndut CrisLi pe o pană din aripa unui înger) Mancuse redescoperise puterea gîndului după acea plimbare primăvăratecă peste dealuri la braț cu nevasta lui, prilej cu care frumoasa lui Estera de Chasseriau i-a arătat cerul și depărtarea și i-a spus povestea degetărelelor: Cică un degetărel, ca un potiraș delicat și albastru, a apărut peste noapte în poiana din pădure. Ciuboțica îl privea cu mirare din fîneață
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
razna, se reîntocea la cea mai frumoasă poveste de dragoste, sau poate la cea mai pură, îl iubea pe Domnul van Schonhoewen, care era ea însăși, și tot îl aștepta să se transforme într-un fluturaș grațios și să devină frumoasa Lavinia cea pură și delicată ca un crin regal și paralela dintre ea și Lavinia și Mancuse și Miatlev era liniștitoare, regretul ei însă persista în părerea de rău că îl găsise prea tîrziu pe acest bărbat de care era
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
pierd un gram De-ți folosesc, mă bucur, eu, pot să mor de dor. M-ai risipit prin tine și pe cărări umblate Trecutul nu se pune dar viitorul, cum e? Căci din prezent se nasc acestea toate Ah, ce frumoasă viața a fost, și-acuma, nu e! Îngerul meu, Mi-e teamă că timpul îți va râpi lumină Ochilor, la care eu m-am rugat de-atâtea ori, Și știu că tot pe mine eu o să dau vina Ca te-
INGERUL MEU de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358493_a_359822]
-
de respirau, impresionate și ele de uimirea mea, apoi iar mă întorceam la păpușile mele și iar la fetele cele vii, făcute din simțuri și emoții, și păpușile de porțelan mi se păreau mai adevărate, mai naturale, mai firești decît frumoasele cele două, care ar fi stat cu cinste pe rafturi alături de păpuși, numai că ele erau vii, erau o încîntare și o bucurie pentru un bărbat dar, din păcate, frumusețea lor era mai perisabilă decît a păpușilor, pentru că am văzut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
în toate ale casei. Tot ea rezolva, cu zâmbetul pe buze și cu ochii pe ceas, colindătorii ce veneau din când în când și cântau câte o colindă de Moș Crăciun. Seara de ajun i se păru Alinei cea mai frumoasa din viata ei. Plutea în aer ceva nedefinit, dar care îi umplea sufletul de bucurie. Răzbăteau de pe hol glasuri cristaline ce murmurau vechi colinde și avea senzația că din cer au coborât îngerii spre a-i împărtăși fericirea ce pusese
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
s-a aruncat în Sena. O bucățică de pierpătrat Stă în palma zeului Mardoh. Zilele comemorative sunt dedicate Cinstei care a murit. Închise-s farmaciile și clinicile, Ca-n vremea imperiului manciurian. Mă uit la ceas, halatu-l las să zboare, Frumoasele se uită după geam. Tranșee paralele umplu câmpul, Cubiștii au învins de un an. Când moare un înțelept, Toți sunt rudele lui, Tatăl meu era un înțelept? Ce este tatăl? Este tatăl și atât. Cine pe cine părăsește? Durerea este
FAPTE DIVERSE de BORIS MEHR în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358047_a_359376]
-
îl putem face. De dorit ar fi să nu încremenim imobili, ci într-o elastică relaxare, cumva vigilenți, dar fără panică, ca să nu creăm buluceală la bordul scumpei noastre Terra. Deși, dacă mă gândesc bine, o adormire instantanee precum în „Frumoasa din Pădurea Adormită” ar fi soluția perfectă: ne-am trezi anul viitor, proaspeți și neschimbați, ca și cum nimic n-ar fi fost. Vizionarii ne prezic însă altceva: o renaștere pe un plan mai înalt, o înnobilare și eficientizare a omului din
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
acest lemn bătătorit care se cheamă scenă. Timișoara este orașul în care eu sunt participant la crearea acelui repertoriu mondial de titluri și în care am dansat toate cele trei balete ale lui Ceaikovski: „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci” și „Frumoasa din pădurea adormită”. N-au lipsit marile titluri „Romeo și Julieta”, Giselle”, „Don Quijote”. Ajungând într-un anumit vârf al pregătirii mele, am început să fiu invitat deseori la Opera din București ca solist, dansator, exponent. Partenerele de la București au cerut
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
1940 la Timișoara) regizor-coregraf. Studii: Liceul de Coregrafie București, promoția 1957. Profesori: Anton Romanovski, Gelu Barbu, Oleg Danovski. Debut: în 1957 în rolul lui Vlațlav din spectacolul „Fântâna din Bahcisarai”, pe scena Operei Române din București. Roluri principale: „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din gradina adormită” și „Spărgătorul de nuci” (muzica P.I. Ceaikovski), „Romeo și Julieta” și „Floarea de piatră” (m. S. Prokofiev), „Spartacus” (m. A. Haciaturian), „Don Quijote” (m. L. Minkus), „Suralê” (m. F.Z. Iarulin), „Giselle” (m. M. Adam), „Șeherezada” (m. R.
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
neputința. Nu te mânia dacă omul poate să ajungă înger. În fața ta stă o slavă egală cu a îngerilor; pe această o făgăduiește împărțitorul de daruri. * * * Spunea iarăși bătrânul: Nimic nu apropie pe monah atât de mult de Dumnezeu că frumoasa, cinstită și iubitoare de Dumnezeu curățenie, care precum a mărturisit despre ea Sfanțul Duh prin Dumnezeiescul Pavel, oferă necontenit omului un trai cu bună cuviință și fără sminteala. Să lăsăm fiilor, căsătoriile și nașterile de copii celor care caută la
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi, să plutești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor.-Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul?-Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi, să plutești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Peste tot se înserează, Stai aproape lâng ' ai t ăi, Cel de sus ți-a dat-o-n pază Să o aperi de cei răi! Mă cuprinde iar mânia Ca pe prințul din povești, Vin străini în România- „ Doamne, ce frumoasă ești !” Hai, deșteaptă-te odată, Strânge dorul meu la sân Și din zarea îndepărtată Nu uita că ești român! .................................... N-am hodină nopți și zile, Toate grijile mă dor, Asta-i țara ta, copile, Cealaltă-i țara lor... Referință Bibliografică
ASTA-I ŢARA TA, COPILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357641_a_358970]
-
fiind Duminică, s-a dus la mare. Soarele este blând, nisipul fierbinte, iar când a intrat în apă a simțit cum viața ei capătă alt sens. O bucurie imensa a pus stăpânire pe ea. A făcut cunoștință cu o femeie frumoasa tocmai când vroia să-și cumpere o înghețata. Nina o suna din oră în oră sfătuind-o să se distreze cât mai mult. Dacă viața ar putea fi mereu atât de frumoasă, ce bine ar fi! Daniela, noua ei prietena
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
-și zăgazul ... A început Festivalul de dans modern - ADF 2012. În data de 16 iunie a.c. am vizionat la Centrul Artelor Performante din Durham, spectacolul Companiei Stephen Petronio, constituită dintr-o trupă de dansatori superbi, cu o muzică uluitor de frumoasă a compozitorului Nick Cave (Edward Nicholas "Nick" Pestera născut în 1957, muzician Australian, scriitor actor, compozitor) - și beneficiind de arta vizuală, spectacolul intitulat UNDERLAND. Coregraful Stephen Petronio a creat inițial spectacolul în 2003 pentru Sydney Dance Company la cererea acesteia
2012 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357648_a_358977]
-
Impresionante sunt căldura, dragostea și înțelegerea care se degajă din paginile dedicate unor tragice povesti de dragoste ale căror eroi au fost scriitori români. Prima dintre acestea este cea care i-a legat pe geniul poeziei românești, Mihai Eminescu, și frumoasa „scriitoare cu mijloace de expresie delicate”, Veronica Micle, ale căror vieți „tulburătoare, fascinante” au fost prea scurte și a căror iubire nu a cunoscut împlinirea „fericirii supreme” din cauza răutății celor din jur, mai ales a lui Titu Maiorescu. Eseista este
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
1658 din 16 iulie 2015 Toate Articolele Autorului O legendă emoționantă A Demetrei cu a sa fiică Eu am citit de mult,odată... În mitologia antică. E zeiță olimpiană, Demetra, e al său nume, Fiica lui Cronos,și mamă A frumoasei Persefone. Stăpână peste anotimpuri Ea și natura o-ndrăgea, Macul,grâul,îi sunt simboluri Chiar torța și porcul,avea. Și din a lui Zeus iubire Ea o născu pe fiica sa, Dar i-a adus nefericire Frumoasa fată ce-o
LEGENDA ANOTIMPURILOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357749_a_359078]
-
senine Și fii doar a mea, precum sunt al tău! Pe drumul vieții, prăpăstii străine Întind mâini hulpave să mi te fure. Tu să-mi rămâi cetatea zidită în mine, Granitul cel pur ce știe să-ndure! Mi-e teamă, frumoaso, de-aceste flori Căci sunt râvnite la orice pas De zeii cei răi și de muritori Dar dintre ele doar tu mi-ai rămas! Trăiește cu mine o alta soartă, Secundele pline de-nalt și sublim! Deschide în suflet singura
POEZIE, SCUMPĂ DOAMNĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358593_a_359922]