1,444 matches
-
două sarcini iar din a treia, deși s-a născut un băiat de toată frumusețea, acesta este amenințat să se piardă. − Tare mă tem că o să moară și aista, nu știu ce să fac să-l scot la liman, că tare-i frumușel, dragul bunicăi, încheie Profira; − Apăi Profiră, eu ți-aș spune cum poate scăpa de necaz, numai că ce-ți spun eu te costă, că știi că-s vădană și o duc greu, nu ca alții mai ajunși. Nuți cer mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a lui Bibirig. Cea mai atentă era bineînțeles, Profira lui Nașcu și se învoi să plătească sfatul așa cum a cerut femeia. − Vă-nvăț ce să faceți ca să nu vă mai moară plozii cum e ăsta de care spui, că-i frumușel dar bolnăvior. Ar trebui să te duci acasă și să pregătești tot, să-l trimiți pe gineri-tu să ia animalele de la islaz iar eu am să-i spun lu’ nepotu-meu, pe care-l văd că se joacă pe islaz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Da’ de ce spui că-s orătănii, că văd că-s frumoase și grase, spuse Tinca trăgând cu ochii spre Toader Axinte, bărbatu-său, care stătea lângă o căruță, unde era culcată o scroafă, din țâțele căreia sugeau vreo 11 purceluși, frumușei și buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să cadă cloște și să scoată pui. știu numai să se îndoape și să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
veneau și fete, să danseze și să glumească cu băieții de seama lor, ascultând adesea și poveștile, mai adevărate sau mai înflorite ale flăcăilor, care mulți dintre ei fuseseră plecați în refugiu, ca premilitari; Dumitru era înalt de statură și frumușel, părea că este mai mare ca ani, iar uniforma de elev marinar îi stătea foarte bine, scoțând mai mult în evidență fizicul lui deosebit. Fiind în centrul atenției, se învârtea pe lângă fete de rang mai înalt, chiar cu o pregătire
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu muniție. M. M.: Da. Și în toată această perioadă culegeam informații de afară. Pe 19 sau pe 20 decembrie a venit la mine doctorul Toma Augustin, ginerele lui Marin Ceaușescu. S. B.: Șeful Infirmeriei. M. M.: Da. Un băiat frumușel cu părul mare. Și-a zis: "Ceva nu-i bine! Ceva nu-i bine! Aveți grijă ce faceți! Nu călcați legea, nu omorâți oameni, că ceva nu-i bine! Vă rog să-mi dați voie să lipsesc! Mă duc că
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici erau vreo șase din opt care stăteau... Gata! M-am plictisit eu de atâta muncă. Nu pot continua la nesfârșit a vă descrie această aventură minunată pitorească și inedită. Mai bine ascult vântul cum
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de epoca mai veche a literaturii noastre. Ioan Mihalache, mitropolitul Naniescu de mai târziu, s-a născut la 15 iulie 1820 în satul Răzălăi (Sorocaă. Rămas orfan, este luat spre a fi îngrijit de unchiul său, arhimandritul Teofilact din Mănăstirea Frumușica. În anul 1831, la vârsta de 11 ani, vine la Iași, stabilindu-se la biserica Sf. Spiridon. După 4 ani de ședere în Iași, unde asistase la punerea pietrei fundamentale a mitropoliei de către Veniamin Costache, în 1833, Iosif Naniescu se
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
-le mai mult decât li se cuvenea, având În vedere cataclismul care urma să lichideze toată lumea pe care o cunoscuseră. Geniul a dispărut după ce totul a fost Înmagazinat, așa cum se Întâmplă și cu ceilalți copii mai speciali, copii minune - copilași frumușei, cu capete cârlionțate, care flutură baghete de dirijor sau Îmblânzesc piane uriașe, și care În cele din urmă ajung muzicieni de mâna a doua, cu priviri triste, boli ciudate și șezutul ușor diform, ca de eunuc. Dar chiar și așa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Am descoperit În natură desfătările nonutilitare pe care le căutăm În artă. Amândouă sunt o formă de vrajă, amândouă sunt un joc complicat Între extaz și deziluzie. 3 Am vânat fluturi În diverse clime și travestiuri: sub Înfățișarea unui băiat frumușel În pantaloni până la genunchi și beretă de marinar; a unui expatriat cosmopolit slăbănog, Îmbrăcat cu pantaloni sport și bască; a unui bătrân gras În șort, fără pălărie pe cap. Majoritatea casetelor mele cu fluturi au Împărtășit soarta casei noastre din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o oarecare ușurare când, În toamna aceluiași an (1909), a părăsit scena aventurilor lui nocturne pentru a ne Însoți În a doua călătorie la Biarritz. Și-a luat două zile libere pentru a vizita spăsit și cucernic Lourdes-ul, În compania frumușelei și ușuraticei fete irlandeze care era guvernanta Colettei, tovarășa mea de joacă preferată de pe plajă. Max ne-a părăsit În anul următor pentru un post la secția de radiologie a spitalului din St. Petersburg și, mai târziu, Între cele două
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mult, lumina de pe fața ei se Întuneca, prefăcându-se Într-o jumătate de zâmbet, apoi Într-o luminiță vagă În colțurile buzelor strânse și În cele din urmă, și aceasta dispărea și când ajungeam În dreptul ei, fața ei rotundă și frumușică se golea de orice expresie. Dar imediat după ce treceam de ea și Îmi Întorceam o clipă capul, aruncând o ultimă privire Înainte de a o lua În sus, gropița se ivea din nou și lumina aceea enigmatică dansa iarăși pe chipul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sfioși, o armată de fantome cenușii pe care un patriot o putea ignora cu ușurință, și ignorată era, cu excepția chicotelilor provocate de apariția timidelor plăcuțe cu „Nu călcați pe iarbă“ de pe peluzele parcurilor. Două luni mai târziu, după ce au reparat frumușel instalațiile de apă din diversele vile evacuate de comisari, germanii au dispărut și ei; Albii se scurgeau dinspre răsărit și În curând au Început să lupte Împotriva Armatei Roșii, care ataca Crimeea dinspre nord. Tata a devenit ministru de Justiție
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ofițeri veseli din Armata Albă, dintre care câțiva au murit la puțin timp după aceea, și ba cu petrecerile de pe plajă, ba cu petreceri cu pături pe noi, cu artificii, cu o mare scăldată În lumina lunii și o cantitate frumușică de Muscat Lunel din Crimeea, hârjoneala amoroasă era În toi; și Între timp, pe acest fundal frivol, decadent și Întrucâtva ireal (care - Îmi făcea plăcere să cred - reconstituia atmosfera vizitei lui Pușkin În Crimeea, cu un secol În urmă), Lidia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și ca o mașinărie perfectă serveam minge după minge peste plasă, fiicelor lor bronzate, tunse băiețește, pe terenuri pline de praf, sub norii ce se deplasau lent pe cerul unei lungi zile de vară. Am căpătat cinci dolari (o sumă frumușică În perioada inflației din Germania) pe Alice În Țara Minunilor În limba rusă. Am colaborat la compilarea unei gramatici a limbii ruse pentru străini, În care primul exercițiu Începea cu cuvintele Madam, ia doktor, vot banan (Doamnă, sunt medic, poftiți
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
uriașă, fantastică, linge pereții, urcă pe boltă, se întinde pe pardoseală. Ironic, sarcastic, se ploconește umbrei: "Ai făcut-o de oaie", maiestate!! Sunt "maestru" renumit în miracole răsunătoare "gen Podul Înalt"! De Valea Albă nu mă întreabă nimeni?! O așa frumușică de "minune" am săvârșit acolo, de-o să mă cânte în letopiseți pentru o așa năzbâtie celebră! Cu drept cuvânt m-au botezat vrăjmașii: "Ucigător al neamului moldovenesc"! Se împiedică în cârpele ce-i oblojesc piciorul. Daniil, îmbufnat, bombăne ironizându-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică tinerică, frumușică. Te-ai băgat cioban la turmă de iepuri... Să-ți târgui și o pereche de coarne, îl înțeapă Alexa din invidie. Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu ieșea din cuvântul boierilor: "Vă tare mulțămesc, boieri dumneavoastră îl maimuțărește el că tinerețea necoaptă a Domnului învață din înțelepciunea bătrână a credincioșilor săi sfetnici". În sinea lui, râdea de prostia noastră. Cutra! Fariseul! Măscăriciul! Cine gândea că-n frumușelul acela cu ochi albaștri, nevinovați, zac ascunse o vulpe șireată, un leu setos de putere, un șarpe veninos, un lup în blană de oaie?! strigă Isaia furios și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în bălării. Și noi, halal să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
socotit că a sosit clipa să mântuim țara, să doborâm tiranul cu ajutorul regelui Mateiaș. Din nenorocire, Diavolul ne-a răsturnat toate socotelile... Ungurii au mâncat o bătaie soră cu moartea; și Măritul rege Mateiaș a fugit, pe năsâlie, cu o frumușică de săgeată moldovenească înfiptă în spinare. De nu eram noi, vornicul Crasnaș și cu mine, să-l facem scăpat, cădea prins în mâinile Ghiaurului. Măcar... măcar te-a miluit Măritul cu niscai gălbiori pentru atare binefacere de viață și moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însă în familia ei nu se vorbea decât rusește și românește. Erau trei fete. O soră, Manea, făcuse școala profesională. Lucra croitorie. Altă soră era măritată iar soțul era la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită când, în realitate fusese ademenită de un plutonier de jandarmi, poate m-aș fi însurat cu ea. Dar cum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
poloni, o iau în robie pe Doamna Elisabeta Movilă cu fiii ei și-l pune în scaunul Moldovei pe Radu Mihnea, care domnește între anii 1616-1619. Dintre monumentele vremii,amintim: schitul Balș, ridicat în anul 1430 de către Toader Balș, din Frumușica, pe când domnea Alexandru cel Bun; bisericile din Botoșani Uspenia și Sfântul Gheorghe; biserica Sf. Nicolae din Coșula; biserica de la Ștefănești, construită în stil muntenesc în anul 1616 și multe altele. Tot gândind și depănând din caierul vremii, torcând amintiri, trenul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
într-o cameră... De altfel nu stăteam numai noi așa de îngrămădiți. Chiar în aceeași casă, în afară de proprietarii bătrâni și de familia lor (o fată măritată, cu un copil ce plângea toată ziua și altul care sta să vină, alta, frumușică, încercând tot mereu să se mărite - ținta cea mai apropiată era un lipovean bogat, cu trăsură și cai minunați - a treia ceva mai mică, dar cu o gură spartă și neobosită, un băiat zănatec, toți aceștia împărțiți în două camere
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Nicu Gane” din Fălticeni a picat de la Pașcani un repetent; pe numele lui Holban, era lung cât o prăjină și mai bâlbâit decât Stino. Cum avea obiceiul, la prima oră profesorul l-a întrebat: - C... cum te cheamă, f... f. frumușelul? Cât era el de lung, băiatul s-a sculat în picioare și a început să dea drumul din gâtlej unui „H...H.H...H.”, și sa oprit să respire. Stino s-a făcut verde. - C... cum îndrăznești? Realizând ce se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a intrat cu trupele sovietice chiar înainte de 23 august. — Era rus? — Era tanchist. Nu voia să intre în amănunte. Oricum, era limpede că se născuse la mai puțin de nouă luni după armistițiu. Se mai întâmplă!... Atunci au intrat fetele. Frumușele și din ce în ce mai goale. Îl asigur însă pe prietenul meu Ion Groșan (care crede că sunt eu la telefon când vorbește de fapt cu Pastenague) că nu erau mai bine făcute decât moldovencele sau basarabencele de la boata din satul unde am
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Kiulafoglu, grec de 45 de ani, care, după regulă, ca meridional libidinos, e însurat cu o româncă de 22 ani. (De la Alecsandri și până la dl Panait Macri, în "haiducii" săi, grecul e un satir ahtiat după femeile române tinerele și frumușele.) Kiulafoglu vorbește jumătate grecește, jumătate românește stricat. E tipul "grecului" care caută cu orice preț să parvină: "am trebuință acum de parale, pentru ca se me fac ispravnicos mai degrabă". O paranteză: Tipul acesta, desigur foarte interesant, e utilizat de Alecsandri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]