2,691 matches
-
cu lipici, pe care să le montați încă de la sfârșitul iernii, și a căror eficacitate este recunoscută. Asta le va împiedica pe furnici să urce pe copaci. Veți repeta operațiunea o dată sau de două ori pe anotimp. În ceea ce privește grădina, siliți furnicile să o apuce pe alt drum decât pe cel pe care o iau de obicei: ele detestă anumite mirosuri puternice, precum cel de mentă, de garoafă de India sau de usturoi. Nu ezitați, așadar să plantați așa ceva! O altă metodă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ca excipient, și nu produse chimice. Cum le veți folosi? Aceste produse se găsesc cel mai adesea în formă lichidă și va trebui să le diluați singuri. Ele vă vor permite să luptați eficient contra diverselor insecte: păduchi, păianjeni roșii, furnici, muște, purici, omizi etc. Dacă le folosiți, fiți atenți să respectați dozele indicate, cu scopul, pe de o parte, de a păstra eficiența produsului, iar pe de altă parte de a nu compromite echilibrul natural al grădinii de legume: utilizate
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de iederă proaspăt zdrobită în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Împotriva gândacului de Colorado și a furnicilor Pătrunjelul în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de pătrunjel proaspăt, ușor zdrobit, în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Contra muștei
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
București, 1995; Singurătatea ciclopului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1995; Marină într-un creier, București, 1995; O lentilă pe masă - A Lens on the Table, ed. bilingvă, tr. Gabriela Abăluță, Constanța, 1996; Camera Camera cu mașini de scris, București, 1997; Drumul furnicilor, București, 1997; ed. (La Route des fourmis), tr. Annie Bentoiu, București, 1997; Celui qui sonne à ma porte, tr. Annie Bentoiu și Carl Novac, Ecaussines (Belgia), 1998; Cârtița lui Pessoa, Constanța, 1999; Mic manual de tăcere, București, 1999; Odăile, București
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe unele șosele și câmpuri, se puteau vedea șerpi și arici înghețați sau amorțiți, deși era o temperatură scăzută afară; pe camp au apărut mușuroaie de cârtițe, iar furnicile au ieșit și și au părăsit mușuroaiele; albinele aveau un zbor dezordonat; bancuri mari de pești s-au aruncat pe malurile Mării Negre sau ale Dunării, animalele sălbatice se ascundeau în păduri și scoteau răgete, cu totul ieșite din comun. Manifestări
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
1940, râmele au ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies la suprafața apei, uneori chiar cu o lună
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
impresia asta. Pur și simplu, drumul de pământ dispărea ici-colo, sub înaintarea pădurii. Mălini tineri creșteau pe mijlocul drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care cobora până într-o viroagă, o movilă largă, calcaroasă, înconjurată de brazi... Pavel se aplecă, atinse stratul de nisip și de ace de pin. Acesta forma deja
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fasonează ilustrația și echilibrul grafic al publicației. Totul pleacă de la o simplă machetă, secretarul având grijă să măsoare cu atenție (ca număr de rânduri) articolele, elementele de titrare, ilustrația, legendele etc. Deși semnătura nu-i apare nicăieri, munca lui de furnică este prezentă în orice pagină, în orice combinație de rubrici și articole. Nu dorim să intrăm în secretele acestei meserii. Vrem doar să precizăm câteva sarcini ale secretarului - un om polivalent, riguros și cu o bună experiență în domeniu. Munca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
marginea Ploieștiului. Au ars atunci sute de mii de vagoane de benzină. În curțile lungi, rezervoarele stăteau unul lângă altul, cum stau pe străzile orașelor casele cu patru etaje. Când se suiau pe ele să le vopsească, oamenii păreau niște furnici. Când a fost să le dea foc, să nu cadă în mâinile inamicului, au venit ingineri specialiști care au făcut tot felul de socoteli. Erau hectare întregi de rezervoare și de instalații scumpe, țevi, cazane, manometre și injectoare. Acum toate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pseudonime, la „Moș Teacă”, „Propaganda”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Belgia Orientului”, „Litere și arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ș.a. Scoate el însuși revista „Zig-zag” (1901-1902). Mai târziu, scrie la „Epoca”, „Conservatorul”, conduce ziarul „Semnalul” (Râmnicu Sărat, 1909-1911). Mai semnează în „Furnica”, „Flacăra”, „Vestala”, „Greierul”, „Dușmanul” ș.a. Tipărește broșura Arta și școala dramatică (1901) și își vede reprezentate piesele Între studenți (1901, scrisă în colaborare cu C. Xeni), Din surprizele gazetăriei (1902), Ultimul sacrificiu (1902), Îndrăgostiții! (1903). În 1913, editează placheta Epigrame
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
privilegiații sorții, el se dedă, odată cu venirea comuniștilor la putere, unei publicistici devotate (până la mistificare) noului regim. Moare în urma unei crize cardiace. După debutul din „Foaia populară” (1899), B. publică texte umoristice, în proză și versuri, la „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Furnica”, unde a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
maiorul B. începe să frecventeze cenaclul lui E. Lovinescu, stârnind entuziasmul criticului, care îi publică schițele în „Sburătorul”. Lansat, el va colabora intens la cele mai importante periodice ale vremii - „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Furnica”, „Universul”, „Vremea”, „Bilete de papagal”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „România literară” și la multe altele. Articolele sale, semnate uneori și G. B., Ghiță Toboșarul, R. Porter, sunt expresia unei atitudini morale și civice, un amestec de constatare și satiră
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
și, deopotrivă, limbajul cărților maturității lirice a poetului, prin evocarea orizontului autohton, de dimensiuni arhetipale, prin frazarea simplă și francă, de factură clasică. G. Călinescu remarca această simplitate și o ilustra cu versurile: „Numele meu, în univers,/ E ca o furnică/ Ce cade în mers/ Și iar se ridică...”, ce îi vor fi incitat spiritul ludic, dar, în același timp, identifica aici și câteva „păcate juvenile veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
se pocneau unii pe alții peste cap. însuflețit de explicații, Zalomir intră într-un bordei. înăuntru laia se cocea în jurul vetrei. Burtoși și goi ca niște napi lucioși, câțiva puradei cu părul încâlcit îl sorbeau din ochi. Se amestecau ca furnicile așa încât, deși avu curiozitatea, procurorul nici nu putu să-i numere. Asfixiat, Zalomir se năpusti afară într-o hărmălaie ca de iad. „Duhoarea asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care n-ar putea pluti pe vapoare fără apa ta! Nici poeții n-ar avea imaginea culorilor și a mișcărilor din universul tău! -Și Iarba e dulce, doar te poți culca în ea și acolo găsești un mirocosmos plin de furnici, gândăcei, buburuze, toate cu rostul lor. -Dar și pe mine mă iubesc oamenii? - întrebă Gheața contrariată. -Sigur că da, se grăbise cu răspunsul cea mai mică dintre surori. Gheața este podoaba iernii, țurțurii de pe case sunt ca niște opere de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mi-a spus Întotdeauna că i-a mușcat-o o maimuță la grădina zoologică. Acum ajungem la trotuar. Bărbatul care face trotuarele din Grosse Pointe și-a lăsat numele gravat În ciment: J.P. Steiger. Mai există și o crăpătură, unde furnicile sunt În război. Acum traversăm porțiunea de iarbă dintre trotuar și stradă. Și acum ajungem la bordură. Eu cobor. Lefty nu. În schimb, pășește În gol, la o palmă de bordură. Ținându-l Încă de mână, râd de el că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ea, scuturându-și claia udă de păr. ― Du-te naibii! spuse ea. Termină! ― Care-i problema? Te răcoresc. ― Încetează! În cele din urmă băiatul se opri. Se Îndreptă. Șortul de baie Îi căzuse de pe șoldurile slabe, dezvăluind un șir de furnici care cobora dinspre buric. Șirul de furnici era roșcat. Dar pe cap părul Îi era negru ca tăciunele. ― Cine-i ultima victimă a ospitalității tale? Întrebă băiatul. ― Ea e Callie, spuse Obiectul. Apoi, spre mine: ― El e fratele meu, Jerome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Du-te naibii! spuse ea. Termină! ― Care-i problema? Te răcoresc. ― Încetează! În cele din urmă băiatul se opri. Se Îndreptă. Șortul de baie Îi căzuse de pe șoldurile slabe, dezvăluind un șir de furnici care cobora dinspre buric. Șirul de furnici era roșcat. Dar pe cap părul Îi era negru ca tăciunele. ― Cine-i ultima victimă a ospitalității tale? Întrebă băiatul. ― Ea e Callie, spuse Obiectul. Apoi, spre mine: ― El e fratele meu, Jerome. Asemănarea era clară. Aceeași paletă coloristică fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Începu să cedeze. În piept Îi creștea un suspin. Jerome Îl simți apropiindu-se. O redusese pe sora lui la lacrimi mai bine de un deceniu. Știa cum s-o facă. Era ca un puști care arde cu lupa o furnică, ațintind cu precizie asupra ei raza din ce În ce mai fierbinte. ― Lesbiano, lesbiano, lesbiano... Și apoi se Întâmplă. Obiectul cedă. Începu să hohotească de parcă era o fetiță. Se făcuse roșie la față și dădea frenetic cu pumnii, ca, până la urmă, să alerge În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gravurile se contopiseră cu dezordinea savantă a biroului. Dar, stând și așteptându-l pe doctor, am devenit conștienți de o tulburare tăcută În jurul nostru. Era ca și cum ne-am fi uitat În pământ, și am fi remarcat brusc că mișună de furnici. Biroul liniștit al doctorului clocotea de activitate. Prespapierul de pe biroul său, de exemplu, nu era un bolovan simplu, inert, ci un Priap mititel, cioplit În piatră. La o examinare mai atentă, miniaturile de pe pereți și-au dezvăluit și ele subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un cimitir imens ce marcau locurile de odihnă veșnică a celor care încă n-au murit. Pe străzi, pe trotuare, mașinile, din ce în ce mai rare, și pietonii, din ce în ce mai grăbiți odată cu înălțarea discului solar pe bolta cerului, semănau izbitor de tare cu niște furnici, cu niște gândaci care, dând de o sursă de hrană, o invadează și o consumă, o transportă până în vizuina lor și acolo o depun pentru iarna ce va să vie, care nu va mai veni pentru câțiva dintre ei. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tronul pe bolta cerească câteva minute în plus. Trebuie să mă duc să-mi iau sacul de dormit, Corvium. Vii cu mine să caut un loc de înnoptat? Deși încă atent la ce se petrecea afară, în acea agitație specifică furnicilor, mi-am dat seama că cineva vorbea cu mine. Poftim? A... Nu, Ana. Îmi pare rău. Trebuie să cobor până jos să văd dacă a venit Soliteraj. Bine..., dacă ai treabă... , zise ea cu părere de rău. Se întoarse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
stăteau ca și cum Ministrul însuși ar fi fost în fața lor, decernându-le un premiu foarte respectat. Erau înalți și drepți. Țineau capul semeț și, din spatele căștilor cu vizor negru, puteai simți cum ești privit de către un zeu care se uita la furnicile de pe pământ din norii cei mai înalți. Aveau în dreptul șoldului bastoanele de un metru făcute din cauciuc Beneru, o invenție a celui care a dat numele liceului nostru. Era mai dur și mai rezistent, dar destul de fragil la o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
futurist și trainic. Era incredibil... Eram aproape optzeci de oameni în acea imensă încăpere, și alții erau pe drum. Eram răsfirați și răspândiți pe toată suprafața domului, fiecare fiind preocupat și atras de alt lucru, și păream totuși ca niște furnici într-o cameră. Incinta nu era chiar așa de mare, dar asta era impresia. Hei, băieți, nu vi se pare ciudat că becurile mai merg și că toate instalațiile sunt în perfectă stare de funcționare? Acustica domului era și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]