4,454 matches
-
plasă fiindcă mâinile mamei erau ocupate să țină conurile. Mama s-a îndreptat spre masă și a răsturnat conurile într-o grămăjoară pe mușama. Mâinile îi erau pline de pământ, de la conurile pe care le-a scos din pământ, iar fusta îi era plină frunze lipite. — Uite, a spus ea. M-am uitat la ea, ea s-a uitat înapoi la mine și mi-a zâmbit. Am răspuns și eu cu un zâmbet dar eram surprins de cum arăta. Părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
se numește Shelley Frank, probabil ai auzit de ea - așa că trebuie să fac un efort. Am o prietenă care-mi cumpără lucrurile... Dar vine cu vârsta, știi? Te trezești cum cumperi haine clasice și începi să ții la ele în locul fustelor din PVC pe care le purtai cu dresuri plasă... Cu părul decolorat, am spus, și cu ruj negru. Toate în același timp, dacă tot vorbim de exagerări. Râdeam amândouă acum. Lee știa mereu cum să procedeze când situația era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
același timp, dacă tot vorbim de exagerări. Râdeam amândouă acum. Lee știa mereu cum să procedeze când situația era la limită. —Te prindea totuși. Arătai ca un monstru frumos. Și acum, arăți mult mai... dezbrăcată. Nu exagerat, cu siguranță. Deși fustele sunt la fel de scurte. — Nu e o decizie conștientă, am recunoscut aruncând o privire peste rochița mea neagră din lycra. Eram într-o stare mizerabilă când m-am îmbrăcat și nu aveam chef să mă gândesc la ce o să port. —Ghinion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și strâns într-o cosiță, să-și exfolieze fața doar cu săpun și să-și ucidă vanitatea, ca o călugăriță, îmbrăcându-se cu haine oribile, cine eram eu să mă împotrivesc? Azi purta un pulover maro cu ciucuri și o fustă care arăta ca un sac mov deșirat, legat în jurul taliei cu un cordon colorat. Găsești haine mai ieftine la Oxfam, pentru 3 cenți. E vorba despre cearta dintre Claire și Lee, a spus ea, m-am gândit că ai vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cineva. Aceleași tablouri, aceeași absență a unui lucru personalizat, același birou aproape gol. Laura Archer și-a angajat o secretară pe măsură. A luat scrumiera de pe birou, a adus-o cu ea, și s-a așezat în celălalt fotoliu, aranjându-și fusta cu un gest automat. Am studiat-o cu atenție. Era blondă cu ochii căprui și ar fi fost foarte atractivă dacă nu ar fi purtat acel costum nedefinit. Era genul de lucru pe care femeile îl poartă când nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
am închis telefonul îngândurată. Lucrurile începeau să se clarifice. 15tc "15" Porțiunea aceea din Fulham era plină de tineri. Magazine din lemn, comercianți de vinuri și buticuri conduse de fete pe care le chema Virginia care vindeau cămăși în dungi, fuste largi de mătase și pălării mari din paie pentru petrecerile din grădină. Oamenii care locuiau aici nu erau genul care să tragă perdelele pentru a avea intimitate; le strângeau într-o parte și le legau cu panglici ca trecătorii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
uși și un barometru între ele. Când se prezicea ploaie un om ieșea de după unul dintre arcuri, purtând o gambetă și o umbrelă; pentru vremuri cu soare omul se retrăgea și o femeie zâmbitoare cu capul gol, care purta o fustă mini, îi lua locul. Figurinele erau fixate pe o singură bucată de lemn. Când se rotea, una era afară, iar cealaltă înăuntru. Era imposibil să iasă amândouă odată. în drum spre casă, mă gândeam că Paul și Claire erau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ușor, să-mi spele spatele. Mi-am adus aminte de o prietenă care fusese lovită de o mașină. A zburat destul de sus, mașina i-a prins piciorul și a propulsat-o în rotire, cu părul ei roșcat zburând liber, cu fusta roșie din mătase fluturând, ca o păpușă învârtită de un copil plictisit. Când a aterizat, era tot ca o păpușă, cu picioarele desfăcute în fața ei, cu mâinile la spate, în mijlocul drumului. Pentru o secundă fața ei s-a făcut albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
schimonosindu-se într-un urlet nervos. Nu mai era o păpușă. Acum era ca o fetiță, furioasă pe lume pentru ce se întâmplase. Am știut atunci că va fi în regulă. Aproape că nu a avut nici un semn. Până și fusta i-a rămas întreagă. Aș fi vrut să pot spune același lucru și despre mine. Era prima oară când dormeam împreună fără să facem sex. Ne-am ghemuit unul într-altul, la început reticenți, așezându-ne în poziții în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Vrei să spui Claire? Lee? —Oarecum... —Vin imediat. 24tc "24" —Hai, deschide-l! Judy mi-a pus un pachet în brațe și se uita la mine, jucându-se cu resturile din farfurie. Era îmbrăcată într-un pulover murdar și o fustă lungă de in pe care erau aplicate mai multe bucăți colorate din același material, plisată și mototolită. Mă întrebam dacă a făcut-o ea. Tot ce se poate. în loc să aibă tiv, era tăiată prost cu o foarfecă de plastic. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
îi îngroapă de vii! Toată viața asta pare o farsă îngrozitoare!“. Rita ieșise de la toaletă, era galbenă de furie și în jurul buzelor avea ceva ca o spumă albă, buzele îi tremurau. A umplut repede două valize cu lucrurile ei: bluze, fuste, lenjerie, pantofi. Apoi a părăsit casa, plângând. Pe masă se răcea mâncarea, dar lumânările ardeau cu flăcări pâlpâitoare. Feifel a băut și s-a îmbătat cu vinul destinat să-l înalțe în ochii Ritei. Apoi s-a târât spre pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe Tamara, nebunule! Invit-o acasă, ia-o de nevastă! Repede, înainte ca să înceapă să miroasă a înmormântare la tine acasă! Ajuns la sinagogă, Feifel căută în zadar chipul Tamarei. Nici urmă de ea. Un cunoscut, medic bogat, vânător de fuste, îi șopti la ureche, așezându-se lângă el: - O cauți pe Tamara? Feifel dădu din cap. - Dar de ce mă întrebi? - Cum de ce? Sunt la fel de interesat de ea ca și tine. Inima mea întinerește numai când îi aud numele. Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de catifea. Erau gesturi de om îngrijorat de faptul că Blanca, îmbrăcată în roșu, cu o blană de vizon pe umeri, băuse, ca să se încălzească, nepermis de mult și uneori tușea, înroșindu-se cu un roșu diferit de cel al fustei care cădea în falduri pe treptele înghețate ale marii catedrale. Oleg și Blanca m-au luat în mașina lor până la Triebschen, nu departe de Lucerna, acolo unde locuise Wagner un timp și compusese pentru Cosima Siegfried idyllen. Acolo unde îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
opri în loc, neștiind ce să facă. Îi era milă de biata bătrână, dar în același timp îi era rușine. Rușine de ce? Pentru că din cauza grăsimii nu se mai putea ridica, motiv pentru care se zvârcolea neputincioasă, bietei femei i se ridicase fusta până aproape de chiloți, dând la iveală cea mai colosală grăsime pe care o văzuse Abdulah vreodată. Iată, așadar, de ce îi era rușine și nu o ajuta. Plecă apoi rapid mai departe, uimit de sine și de lume în general. Senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și de energie scotea și mai mult în evidență cât este de bătrână, de jalnică și de sărăcăcios îmbrăcată. Când, în curte, s-au apropiat de mine câțiva colegi și, râzând, m-au întrebat ce-i cu ciumafaia aia în fustă, cu care tocmai am stat de vorbă, le-am răspuns, râzând și eu vesel, că e o guvernantă bătrână, săracă, trimisă la mine cu niște recomandări scrise, și că, dacă vor, le pot face cunoștință cu ea: pot să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Își mai aprinsese o țigară și acum privea fumul albăstrui ce se ridica calm în aerul după-amiezii fierbinți. În clipa aceea, grădina de vară se umplu de zarvă. O ceată de țigani năvălise înăuntru: șase bărbați și patru femei cu fustele largi și înflorate, înconjurați de puradei ce alergau printre picioarele celor mari. Vorbeau tare și țipau unii la alții făcând o gălăgie de nedescris. Cei zece lipiseră trei mese una de alta și luaseră loc pe scaune. Copiii se fugăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai la vale, într-un luminiș printre copaci se ridicau câteva corturi din doc, învelite cu folie ca să le protejeze de ploaie. Adăpostit de bolovani așezați în cerc, un foc de vreascuri ardea vesel, păzit de două femei îmbrăcate cu fuste înflorate. Cu mânecile suflecate până mai sus de coate, una din ele mesteca într-un ceaun mare și afumat, așezat pe pirostrii deasupra focului. Mirosul plăcut al tocanei ce clocotea înăuntru, ajungea până la ei. Lângă mal, un grup de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta din 3-4 lați. Și Aristița Știrbu amintește de lucru pământului în două feluri când nu se încheia niciun act scris. Învoiala se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta din 3-4 lați. Și Aristița Știrbu amintește de lucru pământului în două feluri când nu se încheia niciun act scris. Învoiala se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă în funcție de calitatea pământului, dar dacă se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care și-au deschisă ateliere în sate. Nu se găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la croitor, pentru lenjerie te adresai croitoresei. toate obiectele de îmbrăcăminte: haina și pantalonii, vesta,paltonul pentru bărbați și rochii, fuste polci pentru femei, erau confecționate de croitori și croitorese la care se duceau materialele și așteptai să-ți vină rândul, de la Crăciun, la Paști. Eu îl știu mai bine pe croitorul Savin din Fruntești, care, pe lângă multe altele, că te
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bejenarilor bucovineni. Se mai știe astăzi că unele femei bătrâne purtau cămașă din 343 in sau bumbacă (și amestec), cu un croi simplu, față-spate, cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb din bumbac, peste care se purta un brâu lat țesut sau împletit de care atârnau niște franjuri lungi, unul lângă altul, acoperind fusta. Atât femeile, cât și bărbații purtau bundițe, având pe margini blană de miel, neagră sau brumărie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu o deschidere pătrat pentru cap, care avea marginile cusute cu un model geometric. Se purta fustă alb din bumbac, peste care se purta un brâu lat țesut sau împletit de care atârnau niște franjuri lungi, unul lângă altul, acoperind fusta. Atât femeile, cât și bărbații purtau bundițe, având pe margini blană de miel, neagră sau brumărie. Hainele groase erau confecționate din stofă lucrată în casă, probabil că aveau aplicate „modele” din piele sau lână. în mod obișnuit, bărbații purtau în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu o (năframă - n.a.) pânză albă lungă sau văl, pusă în așa fel, încât învelește și bărbia, nimică în jurul gâtului, pe corp o cămașă lung brodată în partea superioară, de-a lungul cusăturilor cu lână pestriță, în jurul mijlocului purta o fustă - șorț - (era de fapt o catrință -n.a.) țesută din lână neagră cu dungi roșii. N-am știut ce altă denumire să dau acestei din urmă îmbrăcăminte, căci totul constă dintr-un șorț lat de trei până la patru picioare, legat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice care duceau la crearea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în cruce sau pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]