85,346 matches
-
strădui să găsească acel moment când începuse totul, însă mintea lui refuza să gândească. Tot ce reușise să-și amintească erau gustoasele sandvișuri din avion. Profesorul se miră că se gândea atât de mult la mâncare; intelectul lui primea aceste gânduri cu stângăcie - era obișnuit să fie invadat de idei instructive și abstracte care se instalau în el ca pe niște canapele confortabile. Iar acum în memoria profesorului se fixase imaginea magazinului cu gratii la vitrine și cu rafturile pline de
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
ochi să scurmi în lume, Piept năvalnic, simțitor, Ai iubit femei anume Și-ai cîntat tu tuturor. Ai dat valma ne-ndoielnic, Prins de mreji, făr^ să alergi, Și te-ai învrăjbit puternic Cu moravuri și cu legi; Dar un gînd înalt valoare A dat faptei în sfîrșit, Tu te-ai vrut plin de grandoare, Însă nu ai izbutit. Dar izbîndă-i? - Grea-ntrebare, De la soartă nu-i răspuns, Cînd, fatal, de întristare Tot poporul e pătruns. Faceți nou să fie cîntul
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
mai înaltă și cea mai curată) Văd liber ochii mei; Ce mare-i duhul! Pe-acolo trec femei, Umplînd văzduhul. Sublimă-n miezul lui, Cu nimb de stele, Regina cerului Stă-n fast cu ele. (Extaziat.) Doamnă-a lumii,-n gînd te port! Lasă-mă, ca-n templu, În albastru-ntinsul cort Taina să-ți contemplu. Tot ce-n bărbătescu-mi piept Grav și tandru-mi cîntă, Să te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
cu licențele în anii de entuziasm frenetic ai „puterii populare”. Din același număr a fost eliminată și constatarea „de bun simț” a Simonei Drăghici: „În ceea ce privește literatura birmaneză, tăcerea cu care ea a fost învăluită pînă acum trebuie să pună pe gînduri editurile noastre” (p. 123). Din presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
în șir chipul ei ne-a luminat de pe toți pereții ca un soare de interior, de-ți venea să spui într-una “Hier Himmel” (Aici cerul) - o stranie parolă dintr-un vis; cu care credea că poate deschide orice poartă - gîndurile noastre nu încetau să întrebe: de ce s-a sinucis Aglaja... de ce s-a sinucis... de ce... parcă fiecare citea fraza aceea ieșind din cadru și revenind în cadru ca fîșia de cuvinte din josul ecranului de televizor la un talk-show: “dacă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
portativ al factorilor cotidianului, al unei domesticități ce le insuflă verosimilitate. Autoarea intuiește că pentru a accede la poezia ce ar putea-o reprezenta nu se cuvine a se îndepărta de materialitățile familiare: “Trosnesc pereții, cade faianța, plesnește gresia, duritatea gîndului, intensitatea ideii străpunge ca un sfredel, ca un tunel pătrunde peste tot,/ nu mai este lumina, nu mai este întunericul, nu mai este nici un palpit/ nici un sentiment, nu mai este nimic, ci doar acest vacuum, acest deșert,/ această singurătate, care
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
neregulat presărate cu lugubre careuri negre alternînd cu cele de un cenușiu murdar al unor cuvinte încrucișate abandonate pe un colț de masă, zmîngălite cu un scris cu creionul, neciteț și aproape șters. O încerca o bucurie aproape sălbatică la gîndul de a străluci uneori în ochii stăpînei, atunci cînd venea seara ca să-și primească ordinele și își etala în mod slugarnic resursele machiavelice care-i îngăduiau să împodobească cu grațioase filigrane de stupiditate, dînd dovadă de o mediocritate fără seamăn
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
abitir ca drogurile sau ca femeile de odinioară care beau absint. (Citească-se unele proze ale lui Mircea Cărtărăscu, unele poeme ale lui Mihai Gălățanu sau Nicolae Tzone ori Rodica Draghincescu!). Dacă titlul cărții cu două componente ne duce cu gândul Încolo și Încoace, unde sa instalat cultura durabilă, textele diferite, ca-ntr-un puzzle ușor vandabil, prezintă pe Minotaur (!) știutor al tuturor Încăperilor literare din editurile (de ieri!), al mobilierului existent, cu furnir ori cu pal. Rămân la părerea că
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Început, pictura ei nedumerește un pic. Pentru că e altfel. Aceasta este, de fapt, condiția de a fi remarcat: să fi altfel! Deosebit, În sensul bun a cuvântului. E drept că privitorul avizat caută apropieri de unii maeștri ai penelului. Uneori gândul te duce la Kandinsky și la Delaunay, alteori la Leger și Mondrian, sau Klee și Malevici. Dar cum aceștia, până la urmă, au fiecare ceva specific, ne Întoarcem la Maia Martin, tânăra pictoriță care iubește toate culorile lumii, dar are vocația
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
interesează cine-i va procesa textul și cum o va face - astăzi, mâine,poimâine, În viitor (mai apropiat sau mai Îndepărtat). Cu atât mai mult, cu cât zona folclorică, populară, se-mbogățește pilduitor pe cale orală, deoarece actanții creatori devin anonimi. Gândul lor este de a se fi exprimat. Atâta tot. Și totuși, lângă sau peste Învățăturile din satul de obârșie, În care s-au inclus și cele biblice, s-a creat o osmoză pilduitoare pentru Încrengăturile și experiențele de viață ale
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
București. Cum Între timp, el a devenit un nume de referință ca regizor, dar și ca scenarist, cu o fișă de filmografie impresionantă, premiat ca atare În Franța, Italia, Cehoslovacia, Austria, Bulgaria, R.P. Moldova, Germania, Cehia și, desigur, În România, gândul meu de recenzent autorizat a devenit mai precaut, comparatismul sărindu-mi Înainte fără bariere. Așa că, știind multe din peliculele sale, mi-am amintit, cu o reală savoare, de filmele a căror trimitere duce spre poezie, filme care au ca scenarist
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
este Împărtășită, nu trebuie să se intre În criză de cauză, eminescian, codrul cu verdeață primește cu bucurie confesiunile intime dacă sunt „semănate” cu grijă. (Iubire semănând). Mai există o scăpare de sub iadul iubirii neîmpărtășite ori pierdute - blestemul. El răcorește gândul, devin justițiar, fără Întoarcere: „ Închingă-ți-s-ar trupul cu dragoste grea, / să l prindă cârceiul când s-o Împreuna, / să-l sfârtece chinul de nesomn peste noapte, / să-ți lunece trupul prin țâțe de lapte, / să nu afli clipă de zbatere lină
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Emil Brumaru Dacă mi-ai dat atîta frumusețe, De ce mi-o iei, tu, îngere,-napoi? Cum de te lasă gîndurile moi Să-mi vrei sfîrșitul? Cine-o să-ți învețe Mereu aureola pe de rost? Și cine fulgii de pe piept o să-ți mîngîie? Și cine o să-ți tînguie-n tămîie Sfințenia și-n preajm-o să-ți rămîie Cu trupu-i omenesc
Dacă mi-ai dat... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8931_a_10256]
-
pentru care satul, obștea sunt dătătoare de legi și datini, căci ele sunt „scutul, eternitatea și autenticitatea acestui neam”. Citiți-i neapărat cartea „Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți, „Gânduri de la marginea lumii”, prefață semnată de domnul academician Gheorghe Păun: „(...) Căci poet este Baciul domnișan, cu carte-n regulă de la prima carte („Gânduri...”), unde ne cheamă, cu clopoței de lut și sinceritate, abia strunindu-și dorința de a spune - de la
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți, „Gânduri de la marginea lumii”, prefață semnată de domnul academician Gheorghe Păun: „(...) Căci poet este Baciul domnișan, cu carte-n regulă de la prima carte („Gânduri...”), unde ne cheamă, cu clopoței de lut și sinceritate, abia strunindu-și dorința de a spune - de la proză, la rimă strânsă și la vers liber - că greu trebuie să-i fie, purtând În văzul lumii o inimă atât de plină
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
ci mai ales Cine ascultă nu, murmur de învățare. reamintire. să începem așadar a ne reaminti, Alegra a ne reaminti din nou, adînc cine suntem se tulbură noaptea foind, apa sub pod și-mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment de frunză plutind, oare ce vor a prefigura în mine agrăindu-mă pe rînd cînd noaptea le este surdină, clipa deja hăt departe, deși înscrisă în
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
ca moartea și dumnezeu alăturări de neconciliat? să te lași mistuit în liniște, aflînd. cu neputință de împărtășit. limba fiind diagnosticul aflării în salt, într-adevăr atunci cînd o stare atinge lizierele geamătului preschimbarea e aproape să fii nud de gînd, ce-i larma răsfrîntă-n lume. unde teama de moarte e cel mai fin afrodisiac. unde-n propria țară și-au exilat inima. unde doar mamele își țin pruncul în stînga, cît mai aproape de ea.
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
vrea în schimb să afli prețul Pe alt cântar al amăgirii tale, Ar fi aceeași mână de cenușă Pe care-ar fi s-o-mprăștii peste toate Ori doar pe urma lor imaginară. Și-acesta încă nu-i decât un gând, Un joc târziu la masa ta de lucru în liniște și-n zarva citadină, Străin de câte-ai sta să te cutremuri De-ar fi să mai cunoști Apocalipsa - Răgazul tău, oricum nu intră-n calcul De ani, știind că
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
care norii le Știu trecătoare Crochiu Un gutui pe-un răzor Frunzele, cerului spui-le Când sub umbrele lor Ard în aur gutuile Dealuri sui și cobor Crengile știu aleluile Când sub crucile lor Ard în aur gutuile Este-un gând trecător Frunzele știu-l, verzuile, Când sub foșnetul lor Ard în aur gutuile Sub o dungă de nor Crengile, cerului du-i-le Când sub zariștea lor Ard în aur gutuile Vitraliu Nucul, prin foi ruginii își mai pârguie nucile
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
În misiune câțiva aviatori jucau remy la o masă În jurul căreia se aflau lt. aviator Florian Buchiu, slt. aviator Theodor Lisaniuc, adj. șef aviator Ion Moise și serg. aviator Francois Hillerin. Jocul era anost și lâncezea deoarece toți erau cu gândurile la camarazii lor plecați În misiuni deosebit de riscante Încă din zorii acelei zile de la sfârșitul lunii septembrie 1944. Printre cei plecați se aflau lt. av. Ionică Voiculescu, sergenții aviatori Dumitru Istrate, Ionescu Vasile și cel mai tânăr dintre toți, Nicolae
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
de bombardament și se prăbușise ca un vultur cu aripile frânte pe un povârniș de stâncă pe frumoasa Vale a Buzăului. Urcând În trenul care Îl aducea la București, copleșit de amintiri, lt.Buchiu Își șterse discret o lacrimă, cu gândul la toate Întâmplările pe care le trăise În anii petrecuți alături de toți camarazii lui decedați În Încleștările cumplite ale războiului. Aceasta este povestea morții Slt. aviator Theodor Lisaniuc, pe care autoritățile comuniste de atunci aflate În slujba Moscovei au ascuns
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
ca un felinar într-un oraș în plin război după ce pretutindeni a sunat stingerea. ea își învelea propriul trup ca o haină veche ce pocnea în fiecare zi în altă parte de atâta purtat. ea încerca să-si ascundă trupul gândurile firul de păianjen ce pornea din inimă și se înfășura pe bornele kilometrice toate acestea le ascundea ea cum o mănușă mâna infirmă. acum se ridicase în sfârșit și plecase. ani de zile bătuse la o poartă în spatele căreia erau
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu m-a înspăimântat gândul. Ce-aș fi ajuns, ce s-ar fi ales de mine dacă aș fi trăit cu această insuportabilă povară? Chiar și azi întrebarea mă înfioară. Apoi, însă... La fel de inconștient am provocat, poate, alte răni. Răni pe care nu le-am
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
descătușarea, devine posibil prin imersiunea În adîncul Istoriei; doar așa, știind că drumul „e de făcut Înapoi”, bardul din BÎrlad, Întregind strălucită falanga moldava află, prin stihurile sale psalmice, puterea genezica a cuvîntului. Încît, scăpînd din strînsoarea trupului, mîngîiat de gîndul morții (curățat Însă de „otravă”) va zări - eliberat - izbăvitoarele „lumine”. N.B.: Mulțumim scriitorului Adrian Dinu RACHIERU și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare. (Redacția)
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și LA MULȚI ANI! În una din primele nopți la București l-am visat pe prietenul meu plecat În veșnicie Cezar Ivănescu. Dimineața am sunat-o pe Clara, minunata copilă a marelui Bard din Baad așa m-a Îndemnat un gândul venit peste noapte. De ce să o sun? Să-i spun că am ajuns În Ro. și să ne Întâlnim să mai discutăm una alta. Dar ceva mă Îndemna să o sun de dimineață, cu toate că mai era timp. Așa se face
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]