1,461 matches
-
să apară astfel curgerea însăși a istoriei, de-a lungul căreia cazurile individuale se vor acumula pentru a fi, la sfîrșit, supuse global Instanței de judecată 1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de a concepe transcendența. Una, gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societate să se considere chiar realizarea deplină a ordinii cerești. Este societatea doar un mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau este ea gîndită, în fond, ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pictorului e considerat neconcludent de către Gaunilon deoarece conceptul picturii are două sensuri: o dată se referă la existența mentală a picturii și o dată la existența mentală și reală a picturii. Anselm a vrut să arate că " există o diferență între pictura gândită și conceperea picturii existente, astfel încât existența, ca proprietate a obiectului sesizat empiric, să îmbogățească acest obiect cu o proprietate în raport cu obiectul supus doar conceptului, adică pictura intențională"69. Făcând diferențierea între cele două tipuri de existență: existența în minte și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că existența nu este o predicație, cea de a doua ar ieși de sub incidența acestei critici. Pe Gaunilon și Anselm îi desparte în primul rând modul în care cei doi se raportează existența: "Pentru Sfântul Anselm, ea este proprietatea obiectului gândit, înainte de a fi fost gândit: această trăsătură slăbește forța demonstrației pur raționale, dar deschide perspectiva reflecției asupra subiectivității angajate ierarhic în meditație și argumentează relevanța logică a idealurilor teologice ale Sfântului Anselm. Pentru Gaunilon, existența este o notă a conceptului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
perspectiva argumentelor lui Descartes, la fel de absurd precum conceperea unei zebre fără dungi albe și negre. Gassendi arată în critica sa că atunci când ne referim la o persoană, am presupus că ea există. Aserțiunile sau negările despre existența nu ar trebui gândite niciodată ca și cum subscriu sau neagă o proprietate pentru ceva115. După Gassendi, existența lui Dumnezeu nu este mai justificată decât cea a unui triunghi deoarece esența și a lui Dumnezeu, și a triunghiului pot fi gândite separat de existență. Descartes a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în câmpul experienței 139. Hegel combate critica implicată în distincția între 100 de taleri reali și 100 de taleri posibili, pornind de la nedeterminatul absolut așa cum descrie ființa pură în "Știința logicii"140. Răspunzând la faptul că o sută de taleri gândiți nu își schimbă conținutul conceptual dacă există și în realitate, Hegel afirmă că ființa avută în vedere este nepăsătoare față de realitățile determinate, iar din acest motiv trecerea ei de la concept la realitate nu poate fi analizată pornind de la exemple ce
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
perfecțiunea într-o manieră care: (1) este apriorică; (2) exclude numai existența contingentă, deși nu toate proprietățile contingente; (3) este eliberată de dificultățile logice, inevitabile într-un alt mod. Doctrina clasică susținea că; posibilitățile neactualizate pentru alte lumi nu trebuie gândite ca potențialități neactualizate de divinității. Dumnezeu ar putea să fie conceput ca având un alt comportament, cu alte consecințe, dar nu să fie diferit 375. În lucrarea "Omnipotence and Other Theological Mistakes", Hartshorne încearcă să identifice greșeli fixate de-a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
construiască legături sau poduri între anumite abstracții și existența concretă. În concepția lui Findlay, un om areligios, nu este neapărat unul care neagă existența lui Dumnezeu, ci existența unor motive bune pentru a crede în el. Totuși, existența Divină trebuie gândită ca ceva necesar atât în gând cât și în realitate pentru a satisface exigențele religiei. Ar fi nesatisfăcător din punctul de vedere al religiei ca un obiect demn de venerat să fie înțelept, bun și puternic doar din întâmplare. Un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cât? Studiile asupra învățării motrice sau ocupat de aceste lucruri și furnizează un ghid excelent. Astfel, în cursul unei etape de pregătire, problema de bază ar trebui să fie modul cum vor recepționa jucătorii noile informații și cum ar trebui gândite noile exerciții, pentru a ajuta o instruire corectă și cât mai bună. Ar putea să vă ajute un exercițiu de atac și apărare în cuplu, cu doi jucători care lovesc mingea, făcând apoi schimb; o săritură, o lovitură de atac
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
sfărâmându-i echilibrul și dând loc unei frenetice gâlgâiri de imagini luminoase. Fenomenul seamănă cu ruptura gheții când prin copca deschisă apa din adânc bolborosește tumultuoasă în afară. E o stare nouă, trăită cu sentimentul dezamăgirii, al eliberării, când elementele gândite sau negândite mai înainte se adună spontan și se încheagă într-o sinteză uimitoare. E clipa în care artistul își vede opera întreagă în forma ideală, cum Richard Wagner și-a văzut în întregime Maeștrii Cântăreți. Într-o astfel de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai neașteptată, cu atât certitudinea dualismului e mai puternică. Exact același lucru se petrece în inspirația artistică. Dacă sunt inspirații pregătite prin incubație, sunt foarte numeroase cazurile în care o formă artistică apare în spirit fără să fi fost vreodată gândită mai dinainte. Nu e nevoie să dăm mărturisiri, fiindcă ele se pot găsi în orice tratat de psihologie a inspirației. Dar mai mult decât atât: sentimentul dominației transcendente poate să preceadă însăși convertirea. E cazul Fericitului Augustin, care a auzit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
referiri la elementele din prima zi a Genezei prin precizarea că Dumnezeu este cel care a separat lumina de întuneric care reprezintă separarea bunului de rău111. În aceeași lucrare este realizată corespondența simbolică între diferite elemente. Astfel lumina semnifică cunoștințele gândite adică trecute prin cogito (cogitationem). Deoarece lumina cunoașterii nu poate reprezenta decât cunoștințele certe, certitudinea reprezintă lumina și incertitudinea întunericul. Separarea celor două se realizează în prima zi a meditației. După descrierea stării atinse și a formei pe care o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia se caracterizează printr-o mișcare lentă și un ritm liber; neprecizat, ceea ce însemnăm în muzică prin „tempo rubato”; este un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
crea: a. o întremătoare și stenică atmosferă muzicală; b. o fluiditate calmă, de fâșâiri; de murmure; de picături cristaline, etc. - natura apare și în ipostaza de melodie adormitoare pentru omul obosit sau pentru cel zbuciumat sufletește; - natura este văzută (nu gândită), deci: intuiții vii, directe; - natura, ca loc, este diversă: o pădure, câmpie,munte, apă, etc.; - varietatea peisagistică este pregnantă; ea pledează pentru înțelegerea complexității naturii; un colț direct de natură învăluită într-un fel de atmosferă inefabilă, într-o intimă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
întru cîntările sale pentru ciclul balcanic din Isarlîk: "De multă vreme o cunoaștere imperfectă, dibuitoare a realității noastre pretindea zadarnic de la mine rînduire și exprimare. Concluziile oscilau nelămurite, ca aburul. Cînd iată că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
manifestă în cel mai limpede mod direcția elanurilor lui. Poezia lui Jean Moréas încheagă un topos atopos după modelul eticilor greci; o poezie eliberată de legăturile timpului și ale spațiului. Temelia purității lirice la Moréas o află în alegerea profund gîndită a simbolurilor lui: sămînța, floarea, luna și lira. Încă mai esențializată se arată poezia lui Ion Barbu cu cele trei culori, albastru, galben, verde și simbolistica lor, una pe larg argumentată de Basarab Nicolescu în Cosmologia "Jocului secund". Veghea lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe jumătate păstoresc. Dar administrația actuală, cu elementele din care e compusă, constituie ea însăși o piedică permanentă a dezvoltării noastre, cu atît mai mare cu cît, în loc de-a moraliza, corupe". Articolele ce cuprind publicistica eminesciană sînt totdeauna bine gîndite, nu o dată elaborate ciclic și sînt totodată însoțite și fundamentate pe o vastă și complexă documentare. Paginile publicisticii eminesciene, în care predominante sînt chestiunile economice, au fost și rămîn și în actualitatea noastră politică un bun îndreptar în ale guvernării
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Orașul se organizează din afară Înspre centru― (Cantacuzino 1977: 319). „Capitala este simbol al autorității― (Cantacuzino 1977: 331). „Estetica se transformă― (Cantacuzino 1977: 338, 348). G.M.C. consideră că urbanismul trebuie să aibă Încredere În forțele creatoare ale orașului, astfel trebuie gândite atent câteva propuneri spațiale majore ce au puterea să lase loc manifestării spiritului creator. Întreaga sa teorie arhitecturală și urbanistică este caracterizată de o mentalitate modernă. Modul În care se relaționează cu trecutul este o temă destul de des Întâlnită În
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
întotdeauna ca rezultat al unei alegeri (choix), între mai multe posibilități. Alegerea este, si pentru poetul român, semnul autenticului hâr poetic: "Mult mai pur este Moréas decât acești doi poeți, recunoscut ca atare. Pur, mai întâi prin alegerea [s.n.] profund gândită a simbolurilor lui: sămânță, floarea, luna și lira"74. Durată umană este una deschisă spre alte durăte, inferioare sau superioare ei, pe care le poate integra, o trambulină ("tremplin"), cum spune Deleuze, pentru a ne instala în ființă - care, în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
crea condițiile necesare dezvoltării economice. Această chestiune i-a preocupat pe Zeletin, Madgearu și Vulcănescu, în vremea lor. Situația actuală nu diferă prea mult, în sensul că suntem tot la început. Reflecția asupra dreptății se află în impas, pentru că trebuie gândite mai întâi condițiile dezvoltării capitalismului generator de nedreptate. Realizarea unor obiective de dreptate socială poate să apară ca o consecință neintenționată sau ca o oportunitate de restartare a jocului socio-economic. Romulus Oprica analizează contribuția capitalului social în furnizarea dreptății sociale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
literala". Humboldt este cel dintâi lingvist care a semnalat, subliniat și justificat în mod explicit această diversitate a limbilor în ceea ce privește conținutul lor gramatical. Apoi, pe linia lui Humboldt, H. Steinthal are meritul de a fi făcut strict distincția dintre conținutul gândit (și comunicat) și conținutul gramatical al limbii. În felul acesta, ajungem la distincția coșeriană dintre desemnare și semnificat (vezi Coseriu, 1989/2001, pp. 166-169). Revenind la Hașdeu, observăm că după precizările mai sus citate el reprezintă "totalitatea gloticei", schematic, într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
s-a determinat fiecare risc în parte, trebuie luate în considerare măsurile cele mai potrivite pentru tratarea acestuia. De asemenea, pe baza unei analize cost-beneficiu se poate realiza o prioritizare a riscurilor. În ceea ce privește determinarea măsurilor, pentru fiecare risc analizat trebuie gândite câteva variante pentru tratarea acestuia. De asemenea trebuie cuantificat costul fiecărei măsuri în parte și metoda de tratare a riscului cea mai potrivită (transferul riscului, asumarea riscului, planificarea riscului etc). "20 % dintre măsurile de securitate necesită un cost de peste 80
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și deseori neasumată de către arhitecți, arată o ruptură Între modul În care este gândită problema și modul În care este trăită. În plus, atrage atenția asupra importanței contribuției subconștientului În conceperea obiectului arhitectural. Răspunsul la impasul ornamentului nu a stat În rațiune, ci În subconștient. Continuitate sau opoziție? De ce ornamentului i-a fost necesară
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
să apară astfel curgerea însăși a istoriei, de-a lungul căreia cazurile individuale se vor acumula pentru a fi, la sfîrșit, supuse global Instanței de judecată 1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de a concepe transcendența. Una, gîndită orizontal, s-ar defini ca transcendere a timpului și a istoriei prin parcurgerea și actualizarea completă a posibilităților lor. Pe aceasta, Blumenberg o numește chiar temporală, pentru că ea apare ca funcție de timp, reprezintă capetele timpului : origine și eschaton. Transcendența temporală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societate să se considere chiar realizarea deplină a ordinii cerești. Este societatea doar un mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau este ea gîndită, în fond, ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]