1,318 matches
-
era ctitoria lui Petru Șchiopul. Spre sfârșitul anului 1588, noiembrie 25, Mănăstirea Galata a întocmit un catastif al averii sale în care este trecut și satul Sivita cu 6 mori și 100 porci. Morile erau la Prut dar și pe gârlele din Baltă Bratesului. Dintre cele 16 sate pe care le stăpânea mănăstirea, la Sivita erau cele mai multe mori. De aici și concluzia că de pe moșia satului mănăstirea recolta o cantitate mai mare de cereale . Perntru toate acele moșii, Mănăstirea Galata va
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Prut, în ținutul Covurluiului. În primele decenii ale secolului satul este amintit în două hrisoave domnești date de domnitorii Constantin Movilala 15 iunie 1608 și Ștefan Tomsa la 8 martie 1612 Mănăstirii Pobrata pentru a stăpâni Iezerul Beleu și alte gârle din Baltă Bratesului. Un alt hrisov asemănător, în care este amintit și satul Sivita, este semnat de domnitorul Radu Mihnea la 16 august 1616. Peste doi ani, la 30 martie 1618, domnitorul Radu Mihnea întărește lui Condrea cămărașul (dregător la
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
scrie că s-a jeluit egumenul Mănăstirii Galata împotriva lui Isaico și Constantin, nepoții lui Murgoci vornicul (un vornic de sat) care calcă hotarele satului Sivita, proprietatea mănăstirii. Să nu intre dar în acest hotar și să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
mănăstirii. Să nu intre dar în acest hotar și să lase „în pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
pace gârla Rătundului”. Nu se poate preciza dacă porunca domneasca se referă la o mai veche pricina de hotar sau la o încercare obișnuită de a pescui în gârlele stăpânite de mănăstire și a paste vitele pe grindurile din baltă. Gârla Rătundului este menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura maximă absolută 40.5 grade Celsius la 25 iulie 1987 iar temperatura minimă absolută -33, 5 grade Celsius la 3 ianuarie 1985 cele două maxime
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
circa 3 m/km). Aceasta înclinare mică a patului pârâului Dobrovăț din cursul sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
slavul "ilǔ" ‘lut’. Numele este perfect motivat din punct de vedere geografic: râul străbate un sol argilos, caracteristică manifestată în compoziția apei și în culoarea ei, cum remarca Cezar Bolliac: Cine poate zice că Ialomița nu este cea mai galbenă gârlă ce avem în țara noastră?". Cea mai veche atestare a numelui acestui râu se găsește la cronicarul Theofilact Simocatta (sec. VII), care descrie expediția întreprinsă de bizantini asupra slavilor în anul 592, oastea imperială ajungând până în mlaștinile râului "Ilivakía". Forma
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Gârla Mare este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
Gârla Mare este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
Gârla Mare este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
județul Mehedinți, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
de reședință cu același nume. |8 = Viceprimar Nicolae Amza. }}Gârla Mare este o comună din județul Mehedinți. Comună Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simplă denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în vestul teritoriului comunei mehedințene. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau motociclismul montan, însă nu
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
rând turismul sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre. Accesul către comună Girla Mare este asigurat, în principal, drumul național DN56C Sălcia - Gârla Mare - Gogoșu. Populația comunei la 1 iunie 2005 a fost de 5550 locuitori. În prezent, populația comunei este de 3256 locuitori. Ca amplasare, localitatea Gârla Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80km de
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
pe Dunăre. Accesul către comună Girla Mare este asigurat, în principal, drumul național DN56C Sălcia - Gârla Mare - Gogoșu. Populația comunei la 1 iunie 2005 a fost de 5550 locuitori. În prezent, populația comunei este de 3256 locuitori. Ca amplasare, localitatea Gârla Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Formă predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Formă predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
80km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Formă predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare se găsesc obiective turistice pitorești, printre care Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al fecundității și nu în ultimul rând tezaurului de obiecte de podoaba, asemănătoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Tiganesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârla Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (59,58%), cu o minoritate de romi (31,37%). Pentru 9,05% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
M. Comsa, Cultura materială). Evoluția așezărilor dovedește că, spre sfarșitul perioadei lor de existență, ele se reuniseră în jurul unui punct fortificat, alcătuind o formațiune politică, punct amplasat în mod prezumtiv "undeva pe teritoriul satului Bucov, poate pe terasa înalta dintre Gârla Morii și Bucovel, din epoca feudalismului dezvoltat". Similititudinile "dintre modul de trai al dacilor și cel al locuitorilor din așezările de la Bucov", elementele de tradiție daco-romană din cultura materială și spirituală a băștinașilor, conjugate cu apropierea drumului roman ce lega
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
România, formată din satele Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, Telega (reședința) și Țonțești. Este situată în apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase. Datorită prezenței sării în subsol și a solului argilos, există zone în Telega unde au loc alunecări de teren. Prin comună trece
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]