7,015 matches
-
trebuit să le execute. Adevărat e că a făcut cum a crezut ea de cuviință că-i mai bine. A dus toate păsările la ea în curte. „Când o să vrea domnul o ciorbă de pasăre proaspătă, o să tai câte o găină sau cocoș... O să fie și zile de sărbătoare, mai vin și domnii de la capitală. El e tânăr și a fost crescut la oraș. Ce știe el? Parcă acolo nu a mâncat tot d-astea crescute la țară!” În dimineața următoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
nu se trezise , nici cocoșii nu mai cântau.Se puturoșiseră și ei de când cu capitalismul ăsta, cântau când le venea și atunci a pagubă, nicidecum voioși așa cum cântau când eram mică de-i alergam prin bătătură să nu mai calce găinile... Mama Ilinca, sora mamei ne crescuse pe-amândouă, pe mine și pe Sofinca de când ne murise mama de oftică. Mai târziu aflasem că a murit de tuberculoză, un fel de cancer la plămâni...săraca, fumase pe lângă tata mai mult decât
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților, mai ales că era și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
nu am dorit eu și, din cauza aceasta, părinții nu vorbesc cu mine nici acum. Dar nici eu nu am bătut la ușa lor. Deja m-am obișnuit să trăiesc printre străini și mai ales să trăiesc aici, la țară, printre găini, curci, purcei, căței și alte orătănii ale unei gospodării, pe care le-am întâlnit doar prin piața din Galați când se întâmpla să trec pe acolo. - Bravo ție! Rebel zici? Ce spui, domnule Rebel, nu vrei să intrăm în sală
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
pună mâna pe joardă, să le mai strunească. Prea sunt zburdalnice și lăsate de capul lor. Nu-i zi de la Dumnezeu să nu apară acasă când vin seara pline de julituri și murdare de parcă s-au scăldat în colb precum găinile. Nu avu chef să ajungă acasă, așa că hotărî să treacă pe la alimentară să-și ia niște parizer și o pâine și să se îndrepte spre vagonul de dormit de la brigada forestieră. În noaptea asta îi va ține de urât paznicului
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
singuri, folosind și un solist sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a -i da culoare și frumusețe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură, corul nu începe cântând , ci strigând : ,, Uiu-iu găină grasă/ Ieri erai pe după casă''. Primele două strofe sunt strigate. O strofă este strigată de tenor, cealaltă de bas,, fiecare în registrul său, realizându-se în felul acesta contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga și anume
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga și anume, strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Mircea Ursei (« La Operă, ca un făcut, / Pe când se duse într-o seară, / Cu soața lui a fost văzut / De... secretara» - Ghinion), N. Vintilă („Pentru Cătălina Orsivschi, epigramista și creatoarea Muzeului-cu-Ouă-Încondeiate din Bucovina“: «Cătălina, te știu bine, / Ești femeie, nu găină, / Atunci, spune-ne și nouă, / Cum făcuși atâtea ouă?»), Constantin Păun («De când scrie Păunescu, / N-am văzut talent mai bun ! / Eu sunt unul fără... „escu“, / Deci semnez modest: Păun !» - Modestie). De afinament, de finețe umoristic-săgetătoare, se bucură și celelate rubrici
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
ne bage în pământ...»; Cătălina Orșivschi - Secetă mare: «Rămas-am fără apă-n sat, / Demult fântânile-au secat; Boi mulți avut-am de-adăpat / Și vin destul de „botezat“»; Eugen Albu - Turist: «Luai moața cu mașina / Să o duc pan' la Găină, / Însă m-am oprit din cale, / De cum am ajuns la poale.»; Constantin Mîndruță - Paternitate: «Copiii mi-au plăcut întotdeauna, / Vorbindu-se de ei, nu pot să tac, / Iar după mame eu mă uit întruna: / ... Că tare mult îmi place să
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
te costă mult. Cumperi perechea, adică și o pulpă de taur, pe lângă o pulpă de vacă, o pulpă de scroafă, pe lângă una de porc, o pulpă de de berbec, pe lângă una de oaie, o pulpă de cocoș lângă una de găină sau o pulpă de țap, pe lângă una de capră, ești avantajat. La fel, dacă iei din congelatoarele alea enorme cu uși culisante din sticlă, pe care-ți îngheață mâinile ca iarna, ceafă, creieri, limbă, mandibule cu gingii cu tot, unghii
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
integral cărțile d-lui Ștefănescu, dacă le găsiți. Aici găsiți doar un concentrat, precum cele pentru supe, pentru cazul în care nu stați prea bine cu timpul. Prima iubire a d-lui Alex se pare că a fost Ozana...O găină superbă, care la mutarea lor de la Lugoj la Suceava cu „bou-vagon” (așa erau poreclite vagoanele de marfă, și eu am avut parte de astfel de mutare), la un popas în plin câmp, aproape că a pierdut-o pe Ozana. Pentru
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
în: Ediția nr. 1537 din 17 martie 2015 Toate Articolele Autorului SCHIMBAREA OREI Ieri am adunat cocoșii, Pe cei albi și pe cei roșii, Pe cei negri, pistruiații, Pintenații și codații De la noi și din vecini, Prinți și regi printre găini Și le-am spus:- Luați aminte, De mâine se dau-nainte Ceasurile cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
lumea iluziilor. Arta, aici fiind inclusă și poezia, evident, are o vechime de mii de ani. Dacă religia este o necesitate, poezia nu este. Se poate trăi foarte bine și fără. Cineva spunea că poezia adevărată îi face pielea de găină. Regret, orice știre teribilă la Tv poate avea un efect similar sau mai „tare”. Autobuzul care s-a răsturnat în Muntenegru, mineri blocași în subterană, cutremure și tsunami pe glob, foametea și genocidul din diverse zone ale lumii ar trebui
CE ESTE POEZIA ŞI CU CE SE MĂNÂNCĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363086_a_364415]
-
mea țară, de la anul te părăsesc, mă duc și eu, mă duc în lumea largă. era un cântec pe vremuri (când mă jucam cu puța prin țărnă) al cărui refren, abia acum, îmi țiuie în urechi: ”din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină!” ce să mă fac, eu, cu tine?! de când mă știu, m-ai făcut de rușine, la istanbul, la moscova, la berlin, la budapesta, la londra, la madrid, la roma, dar unde dracu nu m-ai făcut
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
fac moarte de om pentru tine! maică țară, spune-mi, o să te doară dacă plec și eu, cum a plecat mai toată floarea matale? ăia cari au avut oleacă de minte, ăia cari au știut că din cocoș nu faci găină, nici din curvă gospodină! mă duc, mămucă, mă duc unde o-nțărcat mutu' iapa, mă duc la marginea pământului, să nu mai aud de tine! dar după revelion, mai stau să crăp niște sarmale, că tare bune sarmale mai faci matale
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
începe munca casnică recompensată de poveștile dinaintea rugăciunii de seară. Aceste povesti, dacă amintesc tangențial de fapte reprobabile le înfierează. Cățelul care fură oul din cuib îl capătă a doua oară proaspăt fiert, fierbinte, și se lecuiește. Vulpea care fură găina este amenințată cu vânătorul și pușca sa lungă. Numai „cultura” românească admite jurămintele lui Azorel prins cu rața-n gură. La trei ani capătă a doua carte. Biblia. Poveștile de seară cu seară devin acum pilde și parabole iar copilul
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Găina (Scheci a la nea Mărin) Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Găina (Scheci a la nea Mărin) Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
pe Veta că alegea oauăle la lambă, că ne căzusă și nouă găina a porumbacă. Treburi muierești... Cum-necum, Ion a lu’ Fleașcă până în toamnă își pusă pirostriile, și le pusă, ce mai... Să mai zâcă cineva că n-are minte găina!? Ba uite că are, da’ nu și-o pune la contribuție. Face iconomie. Și-o pune la bătaie, bag’samă, atunci când trebuie. Și cred că n-ar fi rău dacă ne-ar servi de izemplu. Aia e! Să fiți iubiți
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
și-o pune la contribuție. Face iconomie. Și-o pune la bătaie, bag’samă, atunci când trebuie. Și cred că n-ar fi rău dacă ne-ar servi de izemplu. Aia e! Să fiți iubiți și la bună vedere! Referință Bibliografică: Găina (Scheci a la nea Mărin) / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
Libertate, te iubim. Ori învingem, ori murim!> Fluturau steagurile și tinerii erau de o exuberanîă extraordinară. O pușcă mitralieră le tăie elanul și gloata se împrăștie ca potârnichile. în urma lor un tânăr se perpeli pe caldarâm ca un pui de găină când îi iai gâtul, zbătându-se într-o baltă de sânge. O voce de fată, ieșită de undeva, ca din pământ striga ca ieșită din minîi: <Huoooo, ne-mpușcaîi, criminalilor!!> Doi tineri se târâră pe burtă până la victimă și merseră așa
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga printre clopote să-mi dea de știre că mi-a părăsit ce aveam eu
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]