1,633 matches
-
pat, făcu o escară la capătul de jos al șirei spinării, care-l incomoda grozav. Acum i se puse sub fese un colac pneumatic, de cauciuc, care însă la rîndu-i îi stânjenea funcțiunea căilor urinare. O durere sfâșietoare smulse un geamăt geografului. Simțise un cuțit insuportabil într-un loc greu de identificat, între rinichi și bășică. În treacăt fie zis, expresiile anatomice deveniseră uzuale în casa bolnavului, unde nu se mai pomenea decât de organe și funcțiuni, ca la spital.) Doctorul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
obligi să urc treaptă după treaptă pe scara fericirii, amăgindumă că în vărf vom fi doar noi doi, singuri. Pănă azi, nu mi-am dat seama niciodată, că spaima mea nu stă în efortul de a urca și nici în gemetele de neputință, care ascund speranța că urcușul se va termina curănd. Frica stă în căderea în gol și ea nu e niciodată neîntemeiată. De ce mi-ai dat drumul la mănă, înainte de a-mi permite să privesc lumea de sus? De ce
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
un cârmaci egiptean care se afla la bord și care, răspunzând la al treilea strigăt, primi următorul mesaj: „Când veți ajunge În dreptul promontoriului Palodes anunță că Marele Pan a murit!”. La auzul veștii, răspândite Întocmai, se vor isca din noapte gemete și hohote puternice de plâns. Filip nu pierde ocazia să amintească interesul pe care Îl stârnise strania poveste Împăratului Tiberiu, care Întreprinse și unele cercetări cu privire la acest Pan, fiu al lui Hermes și al nimfei Penelopa. Anecdota a iscat nenumărate
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini medicale bârlădene, realizată de bârlădeni, dar nu numai de ei, utilă medicilor și cititori lor în general, din întreaga România. Un mare merit are familia Nicu Botezatu, fiul fostului meu coleg Alexandru Botezatu - Bârlad. A se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de ochii lumii, să-și lustruiască o imagine pozitivă, alții s-au scufundat de mult într-o multilateral dezvoltată eră a deznădejdii. Provincia, adică satul basarabean, ca orice ființă bolnavă, neputincioasă, se lasă din când în când contemplată. Convulsiile și gemetele sale ne oripilează. „Să vezi că e posibil și așa ceva” - constatăm stupefiați, atunci când doar pentru o clipă privim întra-acolo. Doar atât, în rest - nimic. Fire conservatoare, respingând cu o frică animalică orice intenție de a schimba ceva în „ordinea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de molimele trecutului și să se integreze într-o lume civilizată fără a fi asistată cu înțelegere de națiunile libere. În caz contrar, Moldova va fi nu doar un ținut sărac, din care se vor auzi, din când în când, gemetele înfundate ale celor flămânzi, ea poate deveni un teritoriu exploziv și destabilizator pentru întreaga regiune sud-est europeană, și nu cred că Occidentului i-ar mai conveni o nouă „iugoslavizare”, de data aceasta la gurile Nistrului. Iată deci perspective cu multiple
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
amintește de numărul cămășii sale, dar mai știe și ce număr poartă la guler?! Uite, numărul ăsta de la guler îl dăduse gata pe Oleg! N-ar fi crezut niciodată că gulerul mai are și el un număr separat! Ascunzându-și geamătul de fiară rănită, se-ndepărtă de raionul de cămăși. Auzi, numărul gulerului! La ce bun o viață atât de ticăloasă? De ce să se întoarcă în ea? Ca să ții minte numărul gulerului, trebuie să uiți altceva, nu?! Ceva mai important!349
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mi se pare că a mișcat. Mihu înfipse coada biciului în puținul fân rămas pe fundul căruței, se dădu jos și porni spre rambleul acela ciudat călcând cu atenție peste pământul scorojit și crăpat de arșiță. Nu se înșelase. Un geamăt omenesc stins, pluti o clipă prin aerul încins făcându-l să se înfioare. Mai alergă câțiva pași apoi se lăsă într-un genunchi lângă fetița cu buzele uscate și ochii închiși ce căutase umbra aproape inexistentă a rambleului. O luă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parcă de o suferință atroce. Vru să mulțumească, dar gura îi rămase încleștată și două lacrimi mari se rostogoliră repede pefața-i încă tânără, unindu-se sub bărbie cu bobițele de apă care se scurgeau de pe de pe gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
încleștată și două lacrimi mari se rostogoliră repede pefața-i încă tânără, unindu-se sub bărbie cu bobițele de apă care se scurgeau de pe de pe gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dar renunță, lăsându-și iar mâna moale pe genunchi. Vorbi cu capul în pământ mai mult parcă pentru sine: „Ce știi tu de locurile acestea, dacă în nopțile fără lună ai pune urechea la pământ ai auzi ca un scheunat gemetele polonezilor, al turcilor și altor lifte care au murit aici în pădurea aceasta, sau la câțiva kilometri mai încolo, la Podul Înalt. Stejarii aceștia au văzut multe. Uite chiar acesta care a fost aici, despre care se spunea că avea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pretind dreptate, echilibrează măsura tăcerii care îneacă adevărul. Cu cât mai profundă este teama, cu atât vocea din exil trebuie să fie mai sonoră. "Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei; ei ne înapoiau darul cuvintelor. Noi eram materia primă, geamătul, iar ei, prelucrarea lui. Ce terapie formidabilă a însemnat pentru noi prestația lor!"219, spune Liiceanu. Monica Lovinescu este conștientă de succesul pe care îl au cronicile, dar și de repercusiunile acestui succes. Asta însă nu o oprește să consemneze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ești bărbat adevărat. Dar cine e Cireșica și Mihăiță? Cireșica e sora mea. Mihăiță e fratele meu. Un șuierat dubios, produs de masele de aer în mișcare, care se frecau de anumite componente din partea exterioară a vagonului, asemănător cu un geamăt de durere a unei ființe muribunde, dar care se deosebea total de cel al locomotivei, îi făcu să întrerupă discuția. Toți erau atenți la ce va urma. Între timp, norii se adunaseră chiar deasupra trenului. Fulgerele, însoțite de trăsnete din ce în ce mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și a ochilor. Când începe să vorbească, copilul este învățat să folosească cuvinte pentru a exprima ceea ce exprimă și manifestările nonverbale ale stărilor subiective. Bunăoară să folosească expresia „mă doare“ pentru a exprima ceea ce exprimă și țipetele de durere sau gemetele. Referindu-se la modul cum învață o ființă omenească folosirea cuvântului „durere“, Wittgenstein scrie: „Iată o posibilitate: cuvintele vor fi legate cu expresia originară, naturală, a senzației și puse în locul ei. Un copil s-a lovit, el țipă; iar acum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
poate să fie vorba însă de nimic din toate acestea în cazul expresiilor despre ceea ce simțim. Expresiile verbale ale durerii nu se bazează mai mult pe introspecție, înțeleasă ca observație asupra a ceea ce este „lăuntric“, decât se bazează țipetele și gemetele de durere. Între toate aceste exprimări și durere, ca experiență subiectivă, relația nu este o relație exterioară, empirică, o relație de simultaneitate sau de succesiune între anumite evenimente, ci o relație conceptuală. Este incorect să se spună că durerea este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
toate aceste exprimări și durere, ca experiență subiectivă, relația nu este o relație exterioară, empirică, o relație de simultaneitate sau de succesiune între anumite evenimente, ci o relație conceptuală. Este incorect să se spună că durerea este cauza țipetelor și gemetelor de durere sau ale expresiilor verbale ale durerii și este corect să se spună că durerea este ceea ce conferă semnificație acestor exprimări sau manifestări.46 Multe din însemnările lui Wittgenstein sunt îndreptate împotriva reprezentării că distincția dintre durere și expresiile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întinzându-ne în luminiș ca să ne hodinim. Lăsam soarele amiezii să se joace pe fețele noastre, mângâindu-ne cu razele lui. Brusc, simțeam tensiunea aerului tăiat de șuieratul săgeții slobozite din coarda unui arc pentru a răpune vânatul. Urma imediat geamătul înfundat al căprioarei sau al mistrețului ascuns printr-un tufiș. În apropiere, urși și lupi pășeau cu grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cufundată până atunci în tăcere se umple dintr-odată de zgomote. Lenox va descrie furtuna care se dezlănțuise: Ce noapte rea! S-au prăbușit de vânt, Pe când dormeam, hogeagurile casei, Și vaiere-n văzduh s-au auzit Se zice, stranii gemete de moarte, Cumplite voci vestind pârjoluri crunte Și zile tulburi, proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și toată noaptea S-a tânguit întunecata cobe. Spun unii că pământul, prins de friguri, S-a fost cutremurat 1. Și o va face
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din Sarajevo, Încă fumegând În urma impactului unui obuz cu un mortier sârb. Cinci litri Înmulțiți cu cincizeci ori șaptezeci de trupuri care se goleau spuneau ceva: șiroaie, volute, linii Încrucișate, reflexe care Își pierdeau licărul, coagulate pe măsură ce minutele treceau și gemetele mureau. Copii privindu-și mamele și invers, trupuri piezișe, perpendiculare, paralele cu alte trupuri, iar pe dedesubt linii lichide de forme capricioase, prinzând totul Într-o imensă rețea roșie. Olvido avusese dreptate: era uimitoare cantitatea de sânge pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
află ascunsă În norul gnozei, În așa fel Încît Sabaot e În dreapta ei și Ialdabaot În stînga. Din nou invidios pe Sabaot, Ialdabaot zămislește Moartea androgină, care generează, la rîndul ei, șapte fii: Invidia, MÎnia, Plînsul, Suspinele, Jalea, Lamentațiile și Gemetele, Împreună cu partenerele lor feminine. Cele șapte perechi dau naștere la cîte șapte fii, numărul total al sizigiilor Morții ajungînd acum la patruzeci și nouă. Pentru a le contracara, Zoe creează șapte cupluri de puteri bune. Prima narațiune din HA155 ne
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
alinată; amintiri; angoasă; antrenament; apă; artist; ascunsă; ascuțit; avere; bătaie; bubă; de burtă; Cain; căldură; cărți; cicatrice; de cineva aproape; consecințe; copac; coșmar; cruntă; dar; dentară; depărtare; despărțire; dezgustător; dezvoltare; disperare; distrugere; doare; doleanță; dulce; examen; extaz; firesc; fizic; frica; geamăt; gol; gravă; grea; greoi; greu; greutate; greutate sufletească; gri; grijă; groază; iluzie; imobilizare; impuls; inconfortabil; în inimă; infecția; instabil; iubire; îndurerată; întristare; întruchipat; lapte; leac; leșin; leziune; libertate; lipsă de puteri; lovire; loviri; lovituri; mamă; mască; masochism; măsea de minte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a sufletului; bolnavi; chior; cîteodată; constantă; crîncenă; cruce; cuțit; Darius; de neuitat; de sine; declin; depășire; depresii, tristețe; dezamăgit; dezastru; dificil; din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere puternică; dureroasă; dureros; dușmănie; emoții; firesc; Florescu; franceză; frică; geamăt; gînduri; gri; groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și eu am turnat niște colegi... Gh. P. doi: (îi spune la ureche) Gh. P. unu:...da, și niște prieteni... Gh. P. doi:... (un fel de scîncet tot la ureche) Gh. P. unu:...da, și niște rude... Gh. P. doi: (geamăt, plîns)...eu... despre... niște... din străinătate. Gh. P. unu: (cu revoltă și rușine)...și eu..., că au fugit din țară... de silă... și ură... și disperare... și frică... Gh. P. doi: (țipînd)...și despre tine am... Gh. P. unu: (țipînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este un element important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea stărilor sufletești: verdele crud, rozul și albastrul sugerează starea de nevroză
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sexului cu durerea, mai ales dacă bărbatul insistă să facă sex atunci când partenera lui nu se simte bine. Pe lângă aceasta, numeroase boli inflamatorii ale aparatului genital pot duce la dispareunie, motiv pentru care trebuie să știi să faci diferența între gemetele de plăcere și cele de durere (v. Pragul durerii). Ceea ce știu mai puțini este că și bărbații pot suferi de dispareunie; penisul, uretra și testiculele sunt organe deosebit de vulnerabile în fața bolilor inflamatorii, care produc dureri locale total nepotrivite cu un
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]