3,149 matches
-
proiectarea schimbărilor sufletești ale adolescenței pe fundalul unei ambianțe citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni lirice, cum se întâmpla în La Medeleni de Ionel Teodoreanu, și tocmai prin aceasta liric la modul sobru, interior, pătruns de o poezie a vârstei critice, a schimbării, a așteptării, având
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este atmosfera din nuvela Pe Mărgineanca (1912). Logofătul
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic. 5. Aspectele patice ale vieții Aceste aspecte, deși frecvente, nu sunt clasificate de nosologia psihiatrică. Întrucât tulbură, însă, adaptarea și starea de echilibru sufletesc și au implicații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale vieții, punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazul „fraților Karamazov” ai lui Dostoievski; ura dintre surori are la baza ei vanitatea și amorul propriu; ea este expresia dorinței fiecăreia de „a fi” mai mult sau altceva decât sora sa; cauzele le regăsim în neînțelegeri, în sentimentul de gelozie etc.; ura dintre frați și surori are la bază gelozia, rănirea amorului propriu, vanitatea; ideea de superioritate a fratelui asupra surorii sale poate declanșa sentimentul tandru de protecție, dar și revolta acesteia de a fi supusă; impresia că unul sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la baza ei vanitatea și amorul propriu; ea este expresia dorinței fiecăreia de „a fi” mai mult sau altceva decât sora sa; cauzele le regăsim în neînțelegeri, în sentimentul de gelozie etc.; ura dintre frați și surori are la bază gelozia, rănirea amorului propriu, vanitatea; ideea de superioritate a fratelui asupra surorii sale poate declanșa sentimentul tandru de protecție, dar și revolta acesteia de a fi supusă; impresia că unul sau una sunt mai avantajați de părinți sau neglijați etc.; ura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie un obiectiv de interes major pentru igiena mintală. Relațiile dintre partenerii familiei sunt: pozitive, de atracție și înțelegere, sau negative, de neînțelegere și conflictuale; de respingere sau de apropiere; sentimente reciproce de iubire sau de ură; de suspiciune sau gelozie; toleranță reciprocă; cointeresare sau interese divergente; legate de atitudinea față de copii și modul de educare a acestora; relații cu rudele; legate de atitudinea și relațiile cu alte persoane din afara grupului familial. 2. Psihoigiena familiei Așa cum am menționat, sănătatea mintală este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familial îndeplinește o serie de funcții, și anume: biologică, de procreare; socială; economico-materială; cultural-educativă și morală. Atmosfera vieții de familie implică, la rândul ei, mai multe aspecte: - latura psihologică, legată de înțelegere, acord, concesiuni reciproce sau, dimpotrivă, conflicte, separații, divorț, gelozie, ură, agresivitate între parteneri; - latura biologică, legată în principal de viața sexuală a membrilor cuplului marital, care implică următoarele: fidelitate/infidelitate, obișnuință/noutate, devianțe sau tulburări de dinamică sexuală (impotență, frigiditate etc.); - latura psihiatrică, presupunând existența în cadrul familiei a unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
membrilor cuplului marital, care implică următoarele: fidelitate/infidelitate, obișnuință/noutate, devianțe sau tulburări de dinamică sexuală (impotență, frigiditate etc.); - latura psihiatrică, presupunând existența în cadrul familiei a unor stări de tensiune psihică, conflicte, acte de violență între parteneri, infidelitate urmată de gelozie, existența unor boli psihice sau cazuri de suicid. Un rol important în ce privește starea de sănătate mintală revine celibatului. Acesta are repercusiuni atât asupra personalității bărbatului, cât și asupra femeii necăsătorite: diferențe de adaptare, existența unor stări complexuale, frustrări afective sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a infecțiilor; un regim de viață ordonat, evitarea toxicelor, alimentația adecvată; evitarea consumului de alcool, cafea, a abuzului de medicamente; deturnarea activității către preocupări practice, utile, plăcute, relaxante; prevenirea sau tratarea unor afecțiuni psihice concomitente (culpabilitate, damnație, ruină, izolare, persecuție, gelozie, crize pitiatice, tulburări afective, stări ipohondriace) prin crearea unei ambianțe plăcute, calme, protectoare și antrenante, cu caracter securizant, plimbări și călătorii. Criza de involuție la bărbat este mai puțin dramatică decât la femei și nu este localizată în jurul unei vârste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și se dezvoltă treptat în familie ca urmare a unor situații tensionale și conflictuale, de regulă între membrii cuplului marital, soț și soție, violența nevrotică este declanșată de situații conflictuale, de contrarietăți, dar la baza acesteia stau complexele de inferioritate, gelozie, rivalitate între soți, relațiile extraconjugale, confuzia sau interferența statuturilor și a rolurilor etc.; în aceste situații comportamentul violent trebuie considerat un simptom al „nevrozei conjugale”; acest aspect deosebește violența nevrotică de celelalte forme de violență în familie, mai sus menționate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber de propria persoană; actul violului are un caracter sadic-agresiv; criminalitatea sau omuciderea este actul de provocare a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia, ura, pasiuni diferite), nevoile utilitare (câștig, furt, obstacole) sau sociale (răzbunări, revoluții etc.); când crima are un caracter de masacru în masă, ea îmbracă forma genocidului. 3. Tipurile de conduite deviante Referitor la formele de conduite deviante s-au purtat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie), fie datorită unor stări emoționale puternice (mânie, ură, răzbunare), fie dintr-un anumit fel de a înțelege sentimentul de onoare; tot în această categorie sunt incluși indivizii cu anumite forme de sentimente psihosociale influențate de ideologii, care pot comite crime
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modalități ale tratării temei. Realitatea coșmarescă dobândește dimensiunile unei viziuni apocaliptice. Marin Oprea, ordonanța lui Dinu Bordea, un „pocăit” (adventist), profetizează venirea lumii celor drepți. Așa cum Marin Oprea prefigurează personajele lui Cezar Petrescu, Dinu Bordea traversează stări de îndoială și gelozie asemănătoare celor ale lui Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu. Dintre scenele de front câteva sunt memorabile. Una din ele, remarcată pentru „oarecare realism dinamic capabil de simbol” (E. Lovinescu), evocă trecerea Dunării înot, în retragere, după înfrângerea de la Turtucaia
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
mai moare”. Cuprinzând câteva zeci de poeme de dragoste, versurile din Epistole vieneze (1979), par supuse aceleiași energii combinatorii, de la extazele preromantice („În fața voastră, oh, femei divine / de când mă știu mă pierd ca un copil”, poetul se zbate „sub golgota geloziei”, gustă „ambrozii din olimpul sfânt” ș.a.m.d.) la senzațiile și imaginile de sursă simbolistă. Dar T. și-a adjudecat o notorietate inalienabilă ca autor al unui discurs poetic aliniat programului naționalist oficial din anii ’80 ai secolului trecut. Și
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet, dezgustat de patetismul abject al existenței, se metamorfozase. Celelalte schițe stau sub semnul goticului poesc, coagulându-se într-un inventar de „cazuri”. În Zvonuri, de pildă, gelozia lui Stan Gurău, prelungită dincolo de moarte, poartă scheletul sinucigașului din dragoste până la fereastra casei unde fosta-i nevastă, adormită lângă ibovnic, tresare în somn și alungă cu gesturi inconștiente fantomele trecutului. Ema din Talionul, înșelată de amant, hotărăște să se
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
trei sute de moschei ale sale, în fine despre bucătăria yemenită și despre obiceiurile specifice locurilor vizitate. Romanul Iunia (1981) transpune o poveste de dragoste, cu o radiografie a iubirii, în toate manifestările ei, de la primele simptome, pline de promisiuni, la gelozie, tensiune și dezamăgire. Dana Dumitriu a văzut în Iunia „un roman scris cu finețe analitică, cu o participare afectivă care îi oferă căldură și senzorialitate, o mică piesă de cameră, limpede, atașantă”. Un roman polițist, Agent pentru probleme speciale (1993
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
cazul consumului de ketamine cu alcoool pot apărea dificultăți În funcționarea motorie, probleme respiratorii potențial fatale, convulsii și delir. Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice semnificative datorate perturbării sistemului endocrin, consumatorii pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie datorită infantilismului afectiv. Comunicarea spre deosebire de alte categorii de deficienți, mongoloidienii sunt foarte comunicativi, au inițiativă în stabilirea comunicării verbale sau a comunicării paraverbale. Limbajul se dezvoltă târziu (după 3 ani) și foarte lacunar. Pe toată perioada dezvoltării sale, latura semantică
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fiziologice în raport cu pubertatea și adolescența, modificări precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de tip pasional (politic, religios, erotic, reformator etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt stări reacționate care răspund unor situații pur psihice, intim legate de conținutul gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă post-infecțioase sau post-traumatice. Ca manifestări clinice se notează următoarele: onicofagia, coșmaruri nocturne, tulburări de somn, tulburări afective asociate cu tulburări de caracter (neascultare, obrăznicie, încăpățânare, iritabilitate, gelozie, violență, emotivitate, sugestibilitate, capricii etc.). 4) Sindromul anxios Anxietatea este o stare de neliniște psihopatologică care se poate defini în trei moduri: a) Ca sentiment al unui pericol iminent, nedeterminat obiectual, a unui pericol neprecizat care ar urma să se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
debut al disociației schizofrenice (variații ale dispoziției afective, lene, tendință la izolare etc.). c) La adulți, tulburările de comportament, pot fi semnul unui acces periodic iminent (maniacal sau depresiv-melancoliform), el poate anunța organizarea unor stări de tip delirant (ostilitate, neîncredere, gelozie). Se mai notează modificări patologice de comportament în fazele de debut ale PGP, la alcoolicii cronici și toxicomani. d) La persoanele în vârstă, schimbarea comportamentului este legată de slăbirea generală a proceselor intelectuale, de dificultățile de adaptare etc. În ceea ce privește tipurile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
angoasă, mânie, stare de iritabilitate. Din punct de vedere clinic au valoare în primul rând tristețea, frica și starea de angoasă. Reacțiile conflictuale interne corespund cu „reacțiile personalității” descrise de E. Kreischmer și ele sunt reprezentate prin următoarele: reacții de gelozie, reacții depresive grave, reacții psihotice. La clasificările anterior prezentate ale lui K. Schneider și E. Kreischmer, A. Porot adaugă o clasificare a stărilor reactive în două grupe principale și anume: A. Reacții individuale, proprii unei singure persoane și care pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]