4,959 matches
-
un rol atât de important în matematica modernă. Există, bineînțeles, multe și diferite feluri de frumusețe în matematică. În teoria numerelor, cea mai de seamă pare a fi frumusețea detaliului aproape infinit; în algebra abstractă, frumusețea este, în principal, în generalitate. Diverse domenii ale matematicii au astfel un standard de estetică diferit. Istoria cea mai timpurie a matematicii trebuie să fi fost, bineînțeles, speculație, atât timp cât acum nu există, și nici nu pare să fi existat vreodată, vreo dovadă convingătoare. Se pare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lor. Așa încât ar trebui să încerc un anume fel de analiză; și ar trebui să fie posibil să fac una care, deși neadecvată, să fie cât de cât solidă și inteligibilă. În orice caz, două lucruri par esențiale: o anume generalitate și o anume adâncime; dar niciuna din aceste calități nu e ușor de definit cu toată precizia. O idee matematică semnificativă, o teoremă serioasă ar trebui să fie "generală" într-un sens ca acesta. Ideea ar trebui să fie una
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
învecinate dintre care convenim să-l distingem, doar atunci când veți fi făcut să apară diferența și veți fi adăugat în mod explicit: pentru acest motiv am enunțat definiția și am spus asta sau asta. Dar este timpul să ieșim din generalități și să examinăm cum principiile puțin mai abstracte pe care tocmai vi le-am expus pot fi aplicate în aritmetică, în geometrie, în analiză și în mecanică. Comentarii Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, grație eforturilor unor mari matematicieni cum
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pertinentă a culturii trebuie să pornească de la studierea în amănunt a fiecărui element al culturii, de vreme ce specificitatea acesteia e dată de modul în care acestea funcționează și se intercondiționează. Ne opunem acelor abordări ale culturii care pornesc direct în planul generalității și abstracțiunii, care privesc cultura în sine, ca un produs autonom și compact, fără să simtă nevoia unei cercetări științifice amănunțite a limbii, normelor sociale, sancțiunilor și valorilor unei culturi. Franz Boas, care este părintele antropologiei americane, a susținut, încă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau chiar pe durata întregii vieți, tinerii devenind autonomi din punct de vedere economic față de familia de origine foarte greu sau deloc. 5.3. Interdependența valorilor și normelor sociale Valorile sunt legate de normele unei culturi, dar sunt caracterizate de generalitate și abstracțiune și nu specifică exact ce fel de comportament este indicat sau trebuie urmat. Normele, așa cum am arătat, exprimă reguli care ghidează comportamentul uman, valorile, însă, nu pot face în mod direct același lucru, pentru că o valoare poate sta
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ce este important pentru o societate și pentru membrii ei caută să afli care sunt valorile acestora și vei găsi poate cea mai rapidă cale pentru a-i înțelege. Valorile sunt legate de normele unei culturi, dar sunt caracterizate de generalitate și abstracțiune și nu specifică exact ce fel de comportament este indicat sau trebuie urmat. Normele exprimă reguli care ghidează comportamentul uman, valorile, însă, nu pot face în mod direct același lucru, pentru că o valoare poate sta la baza a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atmosfera toată te îndemna la mască ieftină și vulgaritate.)”- p.87; ,,( Te rog să mă ierți, dar nu vreau să-ți ascund nici o nuanță din vulgaritatea mea prețioasă.)” - p.90. Lipsesc din povestirea lui Hasnaș acele fraze cu nuanță de generalitate. Orice concluzie eventuală desprinsă în urma rememorării nu reușește să se despartă de concretețea întâmplărilor. Există totuși două sau trei încercări de momente meditative, lipsite însă de consistența observațiilor lui Mavrodin: Dacă te preocupă foarte mult un lucru, cred că nici
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
reprezentările suportă modificări esențiale, atât în ceea ce privește sfera și conținutul care se lărgesc, se îmbogățesc și se diversifică, căt și în ceea ce privește modul de a se produce și de a funcționa. Reprezentarea capătă în cursul micii școlarități noi caracteristici: claritate, coerență, mobilitate, generalitate. Școlarul mic reușește să descompună reprezentarea în părți componente, în elemente și caracteristici cu care el poate opera, independent de contextul situației, trece de la reprezentări separate la grupuri de reprezentări. Astfel, reprezentarea va servi la realizarea proceselor imaginației, gândirii și
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
trecându-se de la centrarea pe obiective, la centrarea pe competențe. Astfel, În structura noilor programe școlare se vor regăsi: * Competențele generale: se definesc pe obiect de studiu și se formeză pe durata Învățământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului. 1. Integrarea cunoștințelor și a tehnicilor specifice educației fizice În acțiuni de optimizare a dezvoltării fizice și a capacității motrice proprii 2. Valorificarea cunoștințelor și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acesta le desemnează ca fiind genurile "primare" ale discursului, prezente atât în genurile literare (genuri "secundare" prin excelență), cât și în enunțurile preluate din cotidian. Ipoteza bahtiană a "genurilor discursului", anterioare ca și limba literaturii, pe care o depășesc prin generalitate, are meritul de a construi complexitatea formelor mai elaborate, pe baza unui număr de forme elementare pe care trebuie, probabil, să le considerăm ca fiind prototipice. Cu alte cuvinte, tipurile relativ stabile de enunțuri de bază pot genera infinite combinații
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrucât consideră că toate calitățile sunt relative la subiect, "a cărui percepție este în mod spontan ideație: ideea este lucrul perceput în spirit. Separată de imaginea interioară, întotdeauna particulară (...), ideea nu mai este decât un cuvânt, numele care constituie o generalitate abstractă"89. Motivul pentru care filosoful englez respinge excesiva generalizare a conceptelor este legat de faptul că el consideră că natura reală a lucrurilor stă în expresia sensibilă, susținând că, în absența simțurilor, individul nu ar putea să gândească, iar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
domeniul imaginarului. Din acest punct de vedere, alteritatea nu este legată de încercarea de a-l înțelege pe celălalt, de a-l accepta sau respinge, ci este proiectarea unui eu ideal, o identitate dorită. Situația nu are un grad de generalitate, fiind întâlnită doar în cazul în care celălalt este înzestrat prin intermediul procesului reprezentațional cu capacitatea de a rezolva problemele eului sau de a ajunge la stări și dimensiuni care rămân închise pentru eu. De fapt, este vorba despre mecanismul prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult, și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri (...) Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate (...) Postulăm, parcă, un scenariu prestabilit, cu roluri până la capăt prescrise, în care nu ne rămâne decât să rostim replici gata confecționate de către un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fapt obiectivele stadiale ale formării profesionale tehnice, concretizate În capacități. Strategia asigurării dezvoltării profesionale prevede structurarea competențelor În generale și specifice. Pentru elaborarea programelor școlare s-au definit competențele geerale și competențele specifice. Competențele generale au un grad ridicat de generalitate și complexitate. Ele se definesc pe obiect de studiu și se formează pe toată durata Învățământului. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, fiind etape
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ne referim aici, considera că tradiția retorică a Antichității și-a creat o rezervă de "locuri comune" (loci communis) care servesc oratorilor, juriștilor și retorilor. Prin locus înțelegem sursa tematică de argumente necesare subiectului. Cît despre atributul communis, el înseamnă generalitatea, universalitatea, așadar perenitatea acestor argumente. Permanentizarea locurilor comune a favorizat crearea trăsăturilor de topică care la rîndul lor au permis, prin operații de transfer, aplicarea acestor argumente-tip la cazuri particulare. Schematizarea, permanentizarea și aplicabilitatea, acestea erau condițiile îndeplinite pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să uimească ochiul și spiritul" (p. 246). Categoriile (e) și (f) ale lui P. Fontanier apar detaliate după Etopee. Pe lîngă Portret, E. Lefranc adaugă Caracterul: "Portretul diferă de caracter (în latină notatio). Primul zugrăvește un individ, al doilea o generalitate. Unul se potrivește mai degrabă istoricului, celălalt este singurul care poate fi preluat de către scriitorul de satire și comedii, atunci cînd vrea să rămînă în limitele decenței. Oratorul poate, pe rînd, să realizeze portrete sau să traseze caractere, în funcție de ceea ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe elev să nu rămână fără conținut. Noile programe școlare cuprind : o notă de prezentare, obiectivecadru, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi ale învățării și standarde curriculare de performanță. Obiectivele cadru sunt obiective cu grad sporit de generalitate și complexitate. Obiectele de referință indică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul. Acest mod de a concepe obiectivele menționate în programă are
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
variațiile interindividuale pot fi doar constatate, dar nu și explicate deplin. În mod real, variațiile concrete rezultă din gradații și particularități de organizare ale elementelor și structurilor ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter teoretic sau aplicativ, trebuie să se bazeze
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai ușor, mai repede, mai profund și trainic, iar un altul învață mai greu, într-un timp mai mare, dar pentru o perioadă mai scurtă, superficial și cu eforturi peste măsură? Se pot contura, la un nivel de mai mare generalitate, enunțuri valide cu caracter cvasiaplicabil pentru toți subiecții aflați sub tensiunea învățării? Răspunsurile privind legitățile/principiile învățării umane se focalizează esențial pe acțiunea următoarelor regularități (legități) necesare: a) Legea motivației. Învățarea este o activitate esențial motivată și orientată spre cunoaștere
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
economică și socială de astăzi. Pentru acest capitol precizăm că am cerut fiecăruia săși prezinte activitatea și de aici istorisiri la persoana I. Am reprodus (aproximativ) textele primite care nu se repetă, dar fiecare element autobiografic are mare grad de generalitate. Cititorul percepe un colaj cu oameni situațiitimp într-un mediu și un moment istoric, în devenirea acestui sat ca părticică a teritoriului românesc. O istorie a unui sat, prin oamenii săi, un eșantion din devenirea istorică a României, răstimp de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pur etnografică, pur mitologică, pur religioasă (ritualistică, superstițioasă), pur literară, așa cum a încercat să arate fiecare, operînd pe parcela lui proprie. De fapt, nici nu mi se pare că faptul ar fi decisiv pentru cunoașterea problemei în esența și în generalitatea ei. 3. Probabil că”primul” text le purta pe toate celelalte în forme latente. Dacă pe parcurs s-a ivit un element nou, dar prefigurat în germene, el a putut să coexiste cu altul „mai vechi”. Și într-o parte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mare cumpănă. Fapt demn de reținut și semnificativ, totodată, este că cercetarea mioritică mai nouă se bucură de sprijinul specialiștilor de primă competență, aceiași care au observat fenomenele la fața locului și au încercat, fără prejudecată, să le situeze în generalitatea umanului. În această direcție se înscrie cu fermitate Miorița la dacoromâni și aromâni, lucrare asumată de Nicolae Saramandu și Emilia Șt. Milicescu („Minerva”, București, 1992), care dovedește extinderea „spațiului mioritic”, acoperind toate granițele naturale ale limbii române; sau Miorița și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
si a lor de către străini. Așa cum arată cronicarul italian Antonio Bonfmi "Românii s-au luptat În așa fel, Încât par a se fi războit mai mult pentru păstrarea limbii decât pentru viață " Unitatea, libertatea, independența națională idei cu caracter de generalitate se formează În decursul studiului istoriei. Textele literare cu conținut istoric, cuprinse În noile manuale alternative de citire se caracterizează prin apartenența lor la genul epic, cuprinzând În tematica lor surse educative cu o mare Încărcătură afectivă pentru elevi, În
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
menirea de a sesiza și reproduce pe un plan conceptual superior totalitatea complexă printr-o mișcare verticală, de la simplu la complex, de la concret la abstract, de la date, noțiuni și reguli, la legi, principii, teorii și categorii de diferite grade de generalitate și printr-un proces de integrare a rezultatelor investigației epistemologice. LECȚIA DE ISTORIE cadru organizat de Însușire a tehnicilor de muncă intelectuală Lecția de istorie nu mai este de concepută fără izvoare documentare și mijloace audio-vizuale care să furnizeze elevilor
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
gândire, în procesul creației artistice și al însușirii estetice. Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]