4,554 matches
-
Petre Botezatu, referindu-se la timpul kantian este acela care permite lui Kant să treacă din domeniul logico-metafizic al transcendentalului în câmpul logico-psihologic al cunoașterii reale, menținându-se totuși într-un plan spiritual"170. Kant nu este interesat de problema genezei timpului, ci de funcțiile acestuia pentru cunoaștere, în sensul întemeierii posibilității cunoașterii științifice ca necesară și universală. C. Rădulescu-Motru contestă tocmai inadecvarea timpului, în înțeles kantian, la rezultatele științelor, îndeosebi ale psihologiei, din perioada postkantiană. "Filosoful român credea că progresele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor din conținutul intuiției destinului nu ocupă un loc de importanță deosebită în lucrarea lui C. Rădulescu-Motru. Dar din perspectiva justificării formale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înțelegem funcțiunea originalității în special, atunci cultura adevărată nu poate să vină decât în urma unei civilizații"208. Cultura reprezintă totalitatea condițiilor sufletești care asigură continuitatea vieții spirituale a poporului. În termenii acestei interpretări, ea pune alături condiționatul natural, fiind, prin geneza sa, expresia energiilor naturii, și Necondiționatul, conținutul ei alcă-tuindu-se din creații ce urmează modelul idealului de personalizare, adică unei logici culturale supusă ea însăși ordinii de finalitate. Întrucât aceste două determinări se schimbă, cultura capătă o desfășurare istorică, iar locul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așezare a sa în ordinea existenței-ca-energie stricta determinarea naturală. Numai pe acest temei omul capătă un nou relief existențial. Dacă l-ar fi izolat, dacă ar fi făcut din el o apariție spontană și miraculoasă, care să nu aibă în geneza sa nici o condiționare naturală, atunci umanizarea ar fi fost un accident de felul unui diluvium, al unei calamități, care ar fi schimbat forțat ordinea naturii. Legată fiind însă de natură, existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
autonomia omului în lume, restrângerea valabilității determinismului prin cauzalitate și, apoi, extinderea asupra naturii a finalității, "refacerea" unității lumii; pe temeiul acestei extinderi, personalitatea energetică apare ca un "ideal" ce se naște din "energie" (din realitatea originară), însă printr-o geneză continuă, în orizontul personalizării (al culturii și civilizației) și în sensul îmbogățirii formelor personalizate ale energiei înseși. Personalitatea energetică este chiar structura idealului prezent ca atare în alcătuirea vocației; prin urmare, ea este prezentă, prin vocație, în toate momentele anterioare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și se finalizează cu modelul teoretic al vocației. Prima sa schiță o aflăm în Puterea sufletească (Partea a V-a, II 3-6), acolo unde C. Rădulescu-Motru vorbește despre "oamenii excepționali" ("oamenii mari"), despre geneza, rolul social, categoriile lor etc. Oamenii mari se definesc prin activitatea socială: ei "anticipă prin ideile și faptele lor, idei și fapte de care are nevoie societatea în viitor"222. Apariția lor nu este întâmplătoare, ci determinată printr-o finalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea rolului trans-economic al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în scopul evoluției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și destin, desfășurat prin formele istorice ale personalității, determinismul prin finalitate capătă, prin vocație, confirmare deplină. Vocația este dovada totală a de-limitării unui specific existențial alcătuit astfel încât să deschidă un orizont non-natural, dar este și dovada unității lumii, pentru că geneza sa este legată de evoluția energiei și de fondul sufletesc (energetic). Fapta vocației mărturisește deplin desprinderea omului de natură, înscrierea sa pe linia unui destin propriu; dar prin ea este refăcută unitatea lumii. Formele istorice ale personalității fiecare la timpul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici de refacerea ordinii universale potrivit finalității. A treia prezentare a acestui concept din lucrarea omonimă desăvârșește modelul său semantic. În cadrul acestuia, înfățișarea sensurilor vocației este argumentată, iar unitatea semantică a conceptului este justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte concepte: profesie, creație, noroc, ideal, mesianism; educarea vocației; referiri la vocația românilor. În cele ce urmează, vom porni de la această enumerare, fără a reface in extenso argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile (caracterului). Ea este semnul unei chemări căreia individualitatea îi este "patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile (caracterului). Ea este semnul unei chemări căreia individualitatea îi este "patul germinativ"; iar activarea condițiilor de geneză este posibilă prin muncă. În geneza vocației sunt necesare dispozițiile sufletești individuale, aflate sub condiționare naturală; dar ea apare numai dacă aceste dispoziții sufletești răspund unei finalități sociale. Într-o unitate personalizată coexistă însușiri sufletești și idealuri ale culturii. Nu orice fel de însușiri sufletești, desigur
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi negată fără a anula vocația însăși. Dispozițiile sufletești ale individualității posibile prin cele ale poporului se transformă în energii atunci când formează o unitate cu idealul cultural. Unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru valorizează peste măsură elementul natural al genezei vocației, fiindcă aceasta "este cerută de rațiuni mai adânci chiar decât cele sociale, rezidând în determinisml specific al naturii"231. Acceptarea unei singure surse pentru personalitatea vocațională face ininteligibil întregul model al acesteia. C. Rădulescu-Motru, referindu-se la creație ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii, dar numai pentru că natura și-a servit propria finalitate prin personalizarea energiei. Prin urmare, nu este îndreptățită ideea unei finalități naturale primare, natura nefiind, prin "natura" sa, ordonată prin finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitate. Unitatea natură-cultură, determinismul prin finalitate au desăvârșită semnificație pentru geneza și structura vocației. "Omul de vocație este o personalitate și tocmai de aceea este "automatism fiziologic" și "deprindere sufletească", natură și cultură, "biologie" și "totalitate de viață sufletească""232. Geneza vocației consemnează, pe de o parte, negarea prezenței exclusive a naturii, iar pe de altă parte, afirmarea dublei determinări naturale și culturale a vocației, plasarea acesteia într-o ordine de finalitate; ea îngăduie o existență culturală, dar neagă idealitatea pură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din structura vocației ce cuprinde toate aceste operații într-o unitate pe care C. Rădulescu-Motru o desfășoară și o înfășoară pentru a o arăta în originalitatea sa este recunoașterea-de-sine. Structura vocației împărtășește dubla dimensionare, prin natură și cultură, întemeiată în geneza sa. Aptitudinile vin din dispozițiile sufletești; ele alcătuiesc o parte a sa. Spiritul creator este idealul cultural, lucrător în personalitate prin exercițiul aptitudinilor; el alcătuiește cealaltă parte a sa. Funcțiile vocației sunt exprimate, desigur, într-un plan natural-cultural. Recunoașterea-de-sine este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie ele talentate, nu sunt, toate, vocații. Pentru a distinge omul de vocație în mulțimea de oameni ai unui timp istoric trebuie să avem o bună descriere a sa și o formulare satisfăcătoare a criteriilor de diferențiere față de omul obișnuit. Geneza, structura, funcțiile și tipurile vocației sunt suficiente pentru o bună descriere a sa, iar criteriile diferenței sale față de personalitatea omului obișnuit pot fi cunoscute prin dezvăluirea legăturilor dintre conceptul vocației și alte concepte: creație, noroc, profesie, ideal, mesianism. Creația vocațională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
au o vocație funcțională în dublu regim: universal și particular, înțelegem din fragmentul citat. Dar, dat fiind faptul că vocația se constituie numai prin participarea a două rânduri de fapte, naturale și culturale, adică natural-dispoziționale și ideal-culturale, nimic nu garantează geneza și funcțiunea vocațiilor la români în afara interesului însuși pentru vocație, manifestat sistematic chiar de către români. Pot exista premise pentru constituirea unei vocații, dar dacă acestea nu sunt activate corespunzător pentru a se realiza unitatea dintre cele două categorii de fapte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trâmbițare de noi valori"243. Conceptul personalist energetic al vocației are o semantică circumscrisă ontologiei umanului, așa cum am arătat și justificat în părțile anterioare ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche și vocația lui C. Rădulescu-Motru. Cel dintâi reformează umanul, celălalt doar asigură o evoluție socială normală. Dar în absența actului lor (valorizator pentru filosof, "economic" pentru vocație; creator pentru ambii), viitorul omului ar fi nesigur, dacă nu imposibil. Oricum, geneza flosofului este închisă într-un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un orizont cultural: apariția lui își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al vieții omenești: evaluarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul postulat de personalismul energetic există de pe acum în condițiile evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scoaterea în afară a adevăratelor temeiuri ale "moralei celor mulți" și dezvăluirea diferenței față de morala "sănătoasă" a nobililor vestesc supraomul. Acesta se definește printr-un act în afara sa reevaluarea tuturor valorilor -, nu prin recunoaștere de sine. Totuși, spațiul așteptatei sale geneze este umanul, mai bine-zis, interioritatea umană, cum consideră Ernst Bertram. "Această idee (ideea eternei reîntoarceri n. C.) care, prin puterea sa transformatoare, urma să sfâșie istoria omenirii în două, idee care urma să devină misterul oamenilor superiori și care, prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără a fi problematizat într-un mod nemijlocit temeiul metafizicii. Și tot la fel se întâmplă cu alte "personalisme", filosofii care au în comun cu filosofia lui C. Rădulescu-Motru, între altele, conceptul central al persoanei umane. Așadar, deși își are geneza într-un gest al "despărțirii" de Kant, personalismul energetic poate fi privit și dinspre actul de refundamentare a metafizicii (act propriu "criticii" kantiene), atât cât să dezvăluim sensul său ca reconstrucție a umanului. C. Rădulescu-Motru reconstruiește umanul într-o formă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
homme et l'histoire, Aubier Éditions Montaigne, Paris, 1955. SCHELER, M., Le formalisme en éthique et éthique matériale des valeurs, Gallimard, Paris, 1955. SCHELER, M., Poziția omului în cosmos, traducere de Vasile Muscă, Editura Paralela 45, Pitești, 1995. SCHIFIRNEȚ, Constantin, Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate românească, Editura Albatros, București, 2001. SCHOPENHAUER, A., Fundamentale moralei, traducere de Tudor Reu, Editura Antet, 1994. SCHRÖDINGER, E., Ce este viața? și Spirit și materie, traducere de V. Efimov, Editura Politică, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]