2,285 matches
-
Nagasaki, ci drept instrumente de război ar însemna distrugerea tuturor beligeranților ca societăți viabile. Armele nucleare utilizate - în contrast cu cele convenționale - nu ar fi un mijloc rațional pentru un scop rațional al politicii externe, ci instrumente disperate, echivalând cu sinuciderea și genocidul. Aceasta este a doua dilemă fundamentală de care s-a izbit Carter. Caracterul anarhic al sistemului internațional l-a forțat, conform unei convenții vechi de când lumea, să privească recursul la violență fizică ca pe un ultim factor în soluționarea chestiunilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
considerare alte aspecte ale relației cu alte națiuni, care pot fi mai importante decât cele legate de drepturile omului. Un aspect suplimentar al rolului drepturilor omului în politica externă privește noțiunea de responsabilitate pentru încălcările drepturilor omului săvârșite de către alții. Genocidul din Cambodgia, înfăptuit de către Khmerii Roșii la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80, a ridicat această întrebare cu o forță deosebită. Lanțul evenimentelor care au culminat cu distrugerea societății cambodgiene a început cu extinderea americană a războiului din Vietnam
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Profesor de sociologie la Universitatea liberă din Bruxelles (ULB) BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multiplele persecuții din Evul Mediu, din timpul Inchiziției sau al nazismului german. O mare varietate de fenomene Marile crize economice, exodurile, foametea (Sahel, Sudan), epurările etnice succesive și reciproce (Europa balcanică a anilor ’90), expulzările (mexicanii din Statele Unite, În 1954), genocidurile (evreii, armenii, ruandezii În secolul XX), războaiele de cuceriri teritoriale, interetnice, politice ori religioase sau, În termeni mai generali, trecutul dramatic se află la originea dispersării a numeroase popoare. Departe de teritoriile lor istorice, acestea Învață, din nevoia de comunicare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de generațiile În cauză, o nouă comunitate transnațională și omogenă, cu un puternic sentiment de apartenență și cu un proiect de viitor pe plan politic, social și cultural. Exemplul diasporei armene este elocvent În acest sens. Victimă a primului mare genocid din istoria modernă, perfect integrată (deși nu neapărat asimilată), aceasta s-a organizat ca grup de presiune pentru a obține, printr-o recunoaștere internațională, o reparație istorică și pentru a i se face dreptate În fața Turciei contemporane. Însă această postură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diasporas, Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe and America, Urbana și Chicago, University of Illinois Press (prima ediție În trei volume: 1918-1920). Φ Aculturație, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, GENOCID, MONDIALIZARE, SIONISM, STRĂIN Diferență (dreptul la Î)tc " DiferenȚĂ (dreptul la ~)" Deși tema contemporană a „dreptului la diferență” și-a făcut apariția În discursul politic francez, atât În cel al stângii „antirasiste”, cât și În cel al „noii drepte”, abia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție americană: 1948). JAULIN Robert (texte reunite de) (1974), La Décivilisation. Politique et pratique, Paris, Complexe/PUF. LEVI-STRAUSS Claude (1961), Race et histoire, Paris, Gonthier (prima ediție: 1952). Φ Atitudine, Discriminare, DIVERSITATE, PREJUDECATĂ, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Etnocidtc "Etnocid" Dacă genocidul este eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori sub pretextul modernizării sau al progresului. ν Genocidul și etnocidul țin de o voință sistematică de a suprima oamenii sau modul lor de viață și are ca motivație o ideologie politică sau religioasă ori o aviditate economică. Ecocidul, cum a fost cel săvârșit În Vietnam cu ajutorul defolianților de către
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este considerată inferioară. O structură statală foarte centralizatoare suportă cu greu ca populațiile supuse sau imigrate să-și păstreze personalitatea culturală și atunci caută să-și impună propria ideologie și modul propriu de viață. Etnocidul poate să se transforme În genocid, așa cum s-a Întâmplat În Amazonia, În perioada acaparării pământurilor care aparținuseră inițial indienilor. În Tasmania, ultimul băștinaș a fost ucis la sfârșitul secolului al XIX-lea. Etnocentrismul celor aflați În poziție dominantă duce uneori la eliminarea unor țapi ispășitori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN Robert (1970), La Paix blanche: introduction à l’ethnicité, Paris, Seuil. Φ ALTERITATE, Discriminare, DOMINAȚIE, Etnie, Etnocentrism, GENOCID, VIOLENȚĂ Excepție culturalătc "Excepție culturală" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Excluderetc "Excludere" De mai bine de zece ani, concepțiile referitoare la excludere au evoluat cu repeziciune. În perioada de puternică creștere economică ce a urmat sfârșitului celui de-al doilea război
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
juridice când Încercăm să utilizăm termenul. Riscând să cădem În formalism și În derizoriu, este fără Îndoială imposibil să ne limităm strict la o definiție care nu ar ține seama decât de eradicarea fizică și intenționată a unei „etnii”. Introducerea genocidului În dreptul internațional După preluarea puterii de către naziști În 1933, Raphael Lemkin, jurist american de origine poloneză, Încearcă să obțină calificarea și condamnarea printr-o convenție internațională a antisemitismului hitlerist și, dincolo de acest caz particular, a tuturor Încercărilor de distrugere a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
convenție internațională a antisemitismului hitlerist și, dincolo de acest caz particular, a tuturor Încercărilor de distrugere a unor grupuri etnice, religioase sau de altă natură. Într-o lucrare publicată În 1944 (Axis Rule in Occupied Europe), el a creat termenul de „genocid” (titlul capitolului IX al cărții) pentru a califica „soluția finală” adusă problemei evreiești de către naziști. După al doilea război mondial, tribunalul internațional de la Nürnberg, care și-a desfășurat lucrările Între noiembrie 1945 și octombrie 1946, a avut de-a face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mondial, tribunalul internațional de la Nürnberg, care și-a desfășurat lucrările Între noiembrie 1945 și octombrie 1946, a avut de-a face În special cu „crime Împotriva umanității”. Dintre acestea din urmă, mai multe rechizitorii au reținut-o pe cea denumită „genocid”, cuvânt preluat de majoritatea limbilor occidentale din engleza americană și care, de atunci, figurează pe lista unor asemenea crime. În continuare, termenul s-a regăsit În procesele mai multor criminali de război naziști. La 11 decembrie 1946, Adunarea Generală a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lista unor asemenea crime. În continuare, termenul s-a regăsit În procesele mai multor criminali de război naziști. La 11 decembrie 1946, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția 96 (I), În care se dădea o definiție destul de vagă: „Genocidul este refuzul de a recunoaște dreptul la existență al unor grupuri Întregi de oameni, la fel cum omuciderea este refuzul de a recunoaște dreptul la existență al unui individ”. La 9 decembrie 1948, aceeași adunare adopta În unanimitate o „convenție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și exemplele de punere În aplicare au evidențiat reticențe, dacă nu chiar opoziții, ale unor state ce nu doreau să ofere dreptului internațional un instrument care să legitimeze eventuale intervenții În treburile lor interne. Așa se face că referința la genocidul armenilor a trebuit ștearsă la cererea anumitor state membre, În vreme ce alte state, printre care și URSS, obțineau excluderea dintre beneficiarii convenției a „grupurilor politice”, concept adesea vag ce a permis excluderea mai multor tipuri de grupuri. Au fost excluse, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca Pieter Drost, au propus definiții mai cuprinzătoare, care să țină seama de „distrugerea deliberată a unor ființe umane luate individual din cauza apartenenței lor la o colectivitate umană ca atare, oricare ar fi aceasta”. Atitudini discriminatorii și comportamente genocidare Adesea, genocidurile sunt pregătite cu mult timp Înainte Într-un climat favorabil dezvoltării atitudinilor discriminatorii, așa cum s-a Întâmplat În Ruanda sau Burundi, unde tragedia din ultimii ani Își găsește originile În comportamente și atitudini semnalate, În zadar, de decenii Întregi (Veenhoven
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
câte persoane cunosc importanța masacrelor survenite În Nigeria Între 1967 și 1969, care au făcut peste un milion de victime? Câți știu că, În Ruanda și În Burundi, conflictele sunt responsabile, până În 1990 (deci cu multă vreme Înainte ca acest genocid să fie recunoscut În mod oficial), de dispariția a peste 700000 de persoane? Iar cele câteva cazuri cunoscute, măcar În parte, de publicul larg fac uitate nenumărate alte situații, cum este cea a indienilor Aché din Paraguay (Veenhoven și Ewing
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar și atunci când ecranele televizoarelor ne aduc În fața ochilor, zi după zi, Îngrozitoare masacre de bărbați, femei și copii. Astfel de atitudini pot fi etnocidare sau genocidare, conform terminologiei propuse de Robert Jaulin, care Înlocuiește În mod salutar opoziția dintre „genocid fizic” și „genocid intelectual” pe care doreau să o instituie unii (Jaulin, 1970). Indiferent dacă se bazează pe considerații etnice, lingvistice, culturale sau religioase, toate pornesc de la o percepție ierarhizată asupra diferențelor. Aceste percepții pot fi Însoțite de un sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ecranele televizoarelor ne aduc În fața ochilor, zi după zi, Îngrozitoare masacre de bărbați, femei și copii. Astfel de atitudini pot fi etnocidare sau genocidare, conform terminologiei propuse de Robert Jaulin, care Înlocuiește În mod salutar opoziția dintre „genocid fizic” și „genocid intelectual” pe care doreau să o instituie unii (Jaulin, 1970). Indiferent dacă se bazează pe considerații etnice, lingvistice, culturale sau religioase, toate pornesc de la o percepție ierarhizată asupra diferențelor. Aceste percepții pot fi Însoțite de un sentiment de pericol sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau religioase, toate pornesc de la o percepție ierarhizată asupra diferențelor. Aceste percepții pot fi Însoțite de un sentiment de pericol sau de contaminare la contactul cu Celălalt și de dorința de a-l face să dispară fizic, ca În cazul genocidului, sau de a-l expulza și de a ne apăra, ca În cazul xenofobiei; de sentimentul unei posibile „ameliorări” a Celuilalt, care ar trebui ridicat așadar la nivelul nostru, sau, dimpotrivă, de convingerea că Celălalt este incapabil de progres și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pericol, ba chiar de orice contact, se exprimă pozitiv printr-o dorință de omogenitate, imaginară, dar reprezentată ca reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat rapid de la sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar apoi În lagăre, la selecții care precedau exterminarea. Aceeași concepție se regăsește În expresia cât se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar apoi În lagăre, la selecții care precedau exterminarea. Aceeași concepție se regăsește În expresia cât se poate de actuală de „curățare” sau „purificare etnică” preluată din sârbo-croată. „Căile negative” ale etnopoliticii Genocidul survine În principal atunci când sunt reunite o serie de condiții generale care duc la apariția xenofobiei și condiții instituționale specifice, conducînd fie la regimuri puternic centralizate și totalitare (hipertrofie), fie, dimpotrivă, la regimuri slabe și În descompunere (hipotrofie a controlului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
avut drept consecințe Îndepărtate exterminările și atrocitățile comise În cele două conflicte imbricate, din Croația (1991-1992) și din Bosnia (1992), dar de data aceasta În detrimentul populațiilor croate și bosniace musulmane. Pentru a fi preciși, trebuie să facem o distincție Între genocid și deplasările de populații. Astfel, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, aproape douăsprezece milioane de refugiați au sosit În Germania și Austria. Majoritatea erau germani care fugeau din fața Armatei Roșii sau care făceau parte din minoritățile expulzate din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]