4,128 matches
-
-i întemnițat de-acum În celula neputinței și așteaptă-un anotimp Cu Lumină de la îngeri rătăciți pe-un tainic drum Unde ruga se înalță înspre cer din timp în timp... Clopotele strigă mute, desenând pe albe clipe Zboruri frânte-n gerul iernii...lacrimile stau să țipe... Referință Bibliografică: Cuvinte frânte-n albul zăpezii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
LA ROMÂNI-MĂRȚIȘORUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului 1 Martie-Ziua Mărțișorului Zi de bucurie în tradiția românească, mărțișorul simbolizează venirea primăverii care aduce bucurie, prospețime, speranță, reînnoire, entuziasm, victoria soarelui asupra gerului iernii. În această zi specială, femeile și fetele primesc mărțișoare considerate talismane aducătoare de noroc, dar și purtătoare de iubire. Șnurul mărțișorului este format din două fire de mătase, alb și roșu, împletite asemenea ADN-ului, reprezentând Spirala vieții, a
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
de frumos și înfloritor va fi și cel care l-a purtat. An de an, de 1 martie, ne recăpătăm speranța, optimismul, credința în mai bine și sporul în toate... chiar și în bunătatea personală, în actele de binefacere. Acum, gerul se împletește cu razele soarelui, lumina cu întunericul, ca într-o tandră îmbrățișare din care se naște Primăvara, acest triumf al renașterii și regenerării totale. Există o legendă frumoasă legată de mărțișor. Se spune că, în prima zi a lunii
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de ... Citește mai mult Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de ... IV. OVIDIU CREANGĂ PREZINTĂ: REMEMBER BUCUREȘTI 4 MARTIE 1977, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 431 din 06 martie 2012. INSTRUCȚIUNI ÎN CAZ DE CUTREMUR Extras din articolul lui Doug Copp despre „Triunghiul vieții" Citiți și transmiteți mai
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Citește mai mult Să nu credeți cumva că glumesc sau la 90 de ani sunt vre-un boșorog care se face de băcănie cu purtarea lui ce nu „cadrează” cu părul alb pe care-l poartă de
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
și să mă uit cum mișcă mămică sacadat piciorul drept pe grătarul de sub mașină. Adormeam cu sunetul acela minunat, căci știam că sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. ... IX. BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 96 din 06 aprilie 2011. Mosul asta, Moș Poveste Barbălungă, e incredibil. Săptămâna trecută, într-o noapte cam pe la cântatul cocoșilor, m-am trezit
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
altele, din ceea ce au fost vechii daci, nu ne sunt cunoscute până acum. Este lesne de înțeles că această manifestare, la vechii daci, era sărbătorită într-o perioadă de maximă fertilitate, când munca câmpului sau păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
ce vin: De ce, unde, cum și cine hotărăște să răzbune Albul florilor din ceruri cu nectarul de pelin? Ning atâtea negre gânduri peste fruntea mea de cer O voi pierde-nmărmurită în amurguri violete; Doamne-ascunde-mă-ntr-o floare de ninsoare și de ger Și primește-mi rugăciunea printre scâncete discrete! Referință Bibliografică: Scâncete discrete / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SCÂNCETE DISCRETE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352035_a_353364]
-
noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă, neică, pălăria! Neică, schimb-o cât ai timp N-aștepta să intri-n iarnă! Vine gerul, iar pe câmp... Când zăpada o să cadă, Nici-o frunză nu găsești; Ai să-ngheți. Căciulă caldă Nu primești de la orbeți... Le-a mai zis asinu-n coastă, Sufletul când și-l trăgea: - Alegerea ta fu proastă... Iar mai vrei o cacialma
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PIATRA UNGHIULARĂ AȘTEAPTĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului pentru că gerul nu lovește el pătrunde gândul trupul a ales să fie șorț de gală trăirilor s-a ridicat s-a târât a lăsat pașii să umple golurile dintre file cu victorii facile a adormit într-un țurțure prelung tocmai când tu
PIATRA UNGHIULARĂ AȘTEAPTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352326_a_353655]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul stând încătușate
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352332_a_353661]
-
aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El le zâmbește, dar apoi apune Și-n urmă iar, cătușele se strâng. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Brâuri de ger / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352332_a_353661]
-
Acasa > Poeme > Antologie > RUGĂCIUNE LA GER Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Focul s-a stins demult în sobă Doar stelele mai ard în cer; Sângele meu, bătând o tobă, Cheamă la nuntă flori de ger. Nu
RUGĂCIUNE LA GER de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352425_a_353754]
-
LA GER Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Focul s-a stins demult în sobă Doar stelele mai ard în cer; Sângele meu, bătând o tobă, Cheamă la nuntă flori de ger. Nu vă mirați, la nunta mea, Tocmită cum ce somnul vine, Din cer mireasa va cădea Topindu-se la piept la mine. Gerule, gerașul meu, Dacă-L vezi pe Dumnezeu, Spune-I că la nunta mea S-a topit un
RUGĂCIUNE LA GER de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352425_a_353754]
-
sobă Doar stelele mai ard în cer; Sângele meu, bătând o tobă, Cheamă la nuntă flori de ger. Nu vă mirați, la nunta mea, Tocmită cum ce somnul vine, Din cer mireasa va cădea Topindu-se la piept la mine. Gerule, gerașul meu, Dacă-L vezi pe Dumnezeu, Spune-I că la nunta mea S-a topit un fulg de nea; Semn că primăvara vine Și că nu mai cred în tine, Semn că vara nu-i departe Și că nu
RUGĂCIUNE LA GER de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352425_a_353754]
-
nu mai cred în tine, Semn că vara nu-i departe Și că nu mai cred în moarte. 15 ianuarie 2004, noaptea Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE LA GER / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RUGĂCIUNE LA GER de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352425_a_353754]
-
Deși azi femeile în ziua nunții pot purta și rochii de alte culori. La mine e iarnă. Iarna albă ca rochia unei tinere de abia cununate ce jură iubire în fața altarului și a soțului ei. E zăpadă din belșug și ger. Dar nu iarna mă afectează. Nimic nu mă mai afectează. Poate ochii mă dor de strălucirea zăpezii, acea trenă lungă a acelei tinere din închipuire. Nici măcar ochii ascunși ca niște ghiare ale morții nu mă sperie. Moartea ce mă pândește
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
care nu seamănă cu alta? Din anul 2002, anul numirii noastre aici, Biserica „Sf. Treime” Vaduri, este pusă sub Semnul Stejarului din Mamvri, fiind primitoarea călătorilor, a pribegilor, a flămânzilor și însetaților acestei lumi, a celor arși de arșița și gerul „mării sărate a acestei vieți”. Precum odinioară Avraam patriarhul, împreună cu soția sa Sarra au primit cu pâine și carne pe cei trei îngeri călători la stejarul din Mamvri și care preînchipuiau persoanele Preasfintei Treimi, la fel fiecare dintre noi încercăm
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > BRUNO ȘTEFAN - PĂRINTELE VICHENTIE Autor: Bruno Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Gerul năpraznic și zilele mohorâte de la jumătatea lunii ianuarie îi țineau pe cei mai mulți oameni în casele lor. Gheața de pe trotuare nu fusese îndepărtată de angajații primăriei și devenise periculoasă din cauza mormanelor de zăpadă aruncate de pe străzi, care îngustau circulația pietonilor. Părintele
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
a băut niciodată mai mult de jumătate de pahar de vin, dar acum băuse în fiecare seară câte 3-4 pahare. Tot povestind despre minunile athonite, despre întâmplările din Ucraina, despre oamenii lângă care a stat, a uitat măsura băuturii, iar gerul de afară parcă-l îndemna să mai bea. Pentru prima dată de când s-a călugărit a lipsit de la Sfânta Liturghie de duminică. Dimineață s-a trezit cu capul greu, mahmur și cu un puternic sentiment de vinovăție. A plecat din
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
a ajunge la mitropolie. Căra cu el câteva sticle de vin athonit de împărtășanie și icoane pictate de prietenii lui care reproduceau marile icoane făcătoare de minuni ale Muntelui. La statuia lui Eminescu s-a oprit să-și tragă sufletul. Gerul de-afară îl trezise definitiv și-i alungase mahmureala, dar parcă nu-și găsea cuvintele pentru discuțiile pe care urma să le aibă cu superiorii Bisericii. Ceva în interiorul lui îi spunea să se-ntoarcă din drum și să meargă mai
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
vulturul reazemă pe penele lui văzduhul, unde lumea e pierdută în cer și cerul ia lumea în brațe, unde viața nu se continuă a doua zi, ci în întâia eternitate, unde urcă genialii, unde nu e niciodată nici toamnă, nici ger, ci numai văzduh, artistul Benone Sinulescu iată, a urcat an cu an! Și a ajuns la argintul anilor, în număr de șaptezeci și șapte! Frumoasă rodnică și lăudabilă scară a vârstei! Imensă a fost puterea dragostei care a primit-o
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
lui printre copii și a realizat cu ei emisiuni neimaginat de tandre. Copiii au o bunătate plină de avânt și actorul știe să le-o expună. Copiii nu știu de împărțeala moștenirii, de luptele politice, de vântul din buzunar și gerul din suflet, copiii au ușile ochilor deschise din geană în geană, pentru lumină, căile sufletului fără capete, pentru voioșie, zapise albe neînsemnate cu păcate... Copiii întruchipează ceea ce-ar trebui să fie omul la sfârșit, nu la început... dar n-
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]
-
nostru. Istoria acestei sărbători începe cu primii coloniști englezi care s-au stabilit în America de Nord, în anul 1620. Ei au sosit la bordul unui vas, a urmat o iarnă geroasă și jumătate din ei - se spune - au supraviețuit foametei și gerului. În anul următor au avut parte de un timp prielnic, o recoltă bogată, ceea ce a prilejuit sărbătorirea, ca semn al recunoștinței. Thanksgiving Day a fost proclamată sărbătoarea națională a Americii de către Abraham Lincoln (1809-1865), cel de al 16-lea Președinte
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]