2,818 matches
-
III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia unul dintre faptele determinante este invazia masivă a grupurilor germanice. Invaziile. Instalați încă de la începutul Imperiului pe granițele de la Rin, germanii sînt o amenințare permanentă, oprită cu greu de fortificațiile *limesului. Sosirea unor noi elemente accentuează această presiune. La est, goții și vandalii sînt cei care devastează Orientul roman; la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Chiar dacă sursele au tendința de a întuneca tabloul, rar s-a întîmplat ca Galia să cunoască o situație atît de catastrofală. Ce se putea face împotriva acestei amenințări? Imperiul Galilor (260-274). Împărații încearcă în mai multe rînduri să sfărîme asaltul germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui Postumus, pustiește orașul Autun. În cele din urmă, împăratul Aurelian îl bate pe ultimul împărat galic, Tetricus, în 274 și reintegrează Galia în Imperiu. Sarcina de a opri în 277 ultima mare invazie germanică din această epocă îi revine împăratului Probus. Galia la sfîrșitul secolului al III-lea. Prima impresie care rămîne despre această perioadă este ruinarea țării. Astfel, în regiunea orașului Autun (document 1 p.80), viile sînt în paragină, canalele de drenare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vilelor. Pe de altă parte, barbarii învinși sau foști prizonieri galo-romani, recuperați de la germani, au fost instalați sub numele de "letes" pe pămînturile provinciilor în calitate de coloniști, implantare care putea să aibă consecințe importante, întrucît facilita prezența unei populații de origine germanică în interiorul Imperiului. Dar trebuie să fim prudenți în legătură cu starea reală a devastărilor, iar tendința este de a relativiza efectele acestora. Nu toate regiunile au fost atinse în mod egal de invazii: în afară de Autun, nu s-a găsit numele celor 60
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al II-lea, dar clerul galic își reface unitatea sub oblăduirea episcopului de Poitiers. În 360, revenirea lui Hilaire și conciliul de la Paris consacră succesul acțiunii contra arienilor. Totuși, astfel de conflicte slăbesc imperiul într-un moment în care invaziile germanice se reiau cu vigoare. Prăbușirea Galiei. După o serie de incursiuni între 306 și 324, pe care Constantin reușește să le oprească, calmul pare să fi revenit la granițele galice, reorganizate începînd cu noua capitală de la Trèves. Dar anul 352
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vigoare. Prăbușirea Galiei. După o serie de incursiuni între 306 și 324, pe care Constantin reușește să le oprească, calmul pare să fi revenit la granițele galice, reorganizate începînd cu noua capitală de la Trèves. Dar anul 352 vede reluate invaziile germanice în Galia, suscitate în parte chiar de puterea imperială. Într-adevăr, Galia este sub controlul unui uzurpator, Magnențiu, încă din 350. Pentru a-i veni de hac, împăratul Constanțiu al II-lea face apel la alamani, care profită și invadează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în două grupuri: francii renani sau ripueri, în jurul orașului Colonia, francii salieni în jurul orașului Tournai, în Belgia de azi. În același timp, Peninsula Armorica îi vede sosind pe primii bretoni alungați din insula lor (Anglia de azi) de alte popoare germanice, anglii și saxonii. Regatele barbare. Geografia politică a Galiei către anii 476-480, în momentul dispariției Imperiului Roman de Apus și în ajunul domniei lui Clovis, este foarte confuză, dar importantă pentru viitor. Din blocurile care s-au format atunci, care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
epocă începuseră împărțirile între urmașii lui Clovis. Ei pun problema naturii lui regnum Francorum și a puterii șefilor săi, străini cu instituții romane. Regele, care aparține unei familii de excepție Merovingienii, de la numele bunicului lui Clovis, Meroveu, descinde din zei germanici și se distinge prin părul său lung. El este de asemenea șeful războinicilor care se ridică pe *scut și îi jură fidelitate. El trăiește înconjurat de o mulțime de servitori, atît casnici cît și publici palatul , care se deplasează cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Neustria, de la Somme pînă la Loara, unde francii salieni, pornind de la capitalele lor situate în valea Senei și a Oisei, tratează cu ușurință cu populațiile galo-romane; la est, Austrasia francilor renani, centrată pe văile Meusei, Mosellei și Rinului, unde aspectele germanice se întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit, Burgundia, care se situează pe linia regatului burgund. Acest cadru triplu este locul unde se dezvoltă ultimul obstacol, amenințarea decisivă pentru regalitatea merovingiană: ridicarea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
apar o societate și o cvilizație noi ale căror contururi se desenează net în secolul al VII-lea. Elementele de fuziune Romani și barbari. Fuziunea care s-a operat lent în timpul acestor trei secole pornind de la fondul galo-roman, de la contribuțiile germanice și ale creștinismului, este foarte complexă. Ea s-a lovit de obiceiurile și de tradițiile popoarelor existente și, în special, de un obstacol juridic considerabil, principiul personalității legilor. Dacă în epoca imperială dreptul roman scris îi guverna pe toți cei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
față de civilizația galo-romană și pentru că anunță trăsăturile caracteristice ale civilizației medievale. Societatea merovingiană. Este vorba mai întîi despre o societate pe cale de ruralizare. Populația acestor secole suferă o slăbire constantă pe care nu au compensat-o în nici un fel aporturile germanice și pe care o agravează o suită de epidemii de ciumă apărută în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Declinul orașelor pare iremediabil. Desigur, cadrul roman al cetății rămîne cadrul administrativ în care se exercită autoritatea religioasă a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și ele un jurămînt reciproc. În sfîrșit, și mai ales, aceste texte ne oferă în mijlocul secolului al IX-lea, primele mărturii cunoscute despre limba romană strămoș al francezei și despre limba germană veche, strămoș al germanei. Ludovic, în fruntea trupelor germanice, face jurămînt în limba romană pentru a fi înțeles de soldații fratelui său; pentru același motiv, Carol, în fruntea trupelor france, face jurămînt în limba germană veche. După aceea, războinicii fiecărei armate fac jurămînt în propria lor limbă. Cît despre
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de pace în secolul al XI-lea; Capețienii au știut să accepte în Franța reforma gregoriană și i-au susținut pe papii angajați atunci într-un mare conflict Cearta Investiturilor și, mai tîrziu, lupta dintre Sacerdoțiu și Imperiu cu împărații germanici, ostili reformei și dornici să controleze Italia. Strînsa alianță dintre rege și Biserică apare în timpul lui Ludovic al VI-lea, al lui Ludovic al VII-lea și al lui Suger. Abate de Saint-Denis din 1122 pînă în 1151, prieten și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III-lea (1198-1216), al împăratului germanic Frederic al II-lea (1212-1250) și al regelui Franței, Ludovic cel Sfînt (1226-1270), este și cel al catedralelor și al universităților. Și, în aprope toate domeniile, regatul lui Filip August, al lui Ludovic cel Sfînt și al lui Filip cel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de către predecesorul său încă din 1617, înțelege să transforme într-un vast stat centralizat, german și catolic, ansamblul posesiunilor sale, adică nu numai domeniile sale ereditare (Austria, ducatele alpine, Alsacia Superioară) și regatele elective (Boemia, Ungaria), ci și statele Imperiului Germanic. Astfel, în afara cehilor și ungurilor, preocupați să-și păstreze autonomia, toți prinții imperiului se simt amenințați, iar prinții protestanți de două ori pe-atît. Mai mult, acest proiect pe care îl aprobă și îl sprijină habsburgul de la Madrid, adică regele Spaniei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se învîrtesc caii și carele. Cîmpiile Decumate. Teritorii între Rin și Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succede artei romane în sec. al XII-lea. Hală. Construcție tipică funcției economice a orașului medieval: hală de pînză, hală de grîu... Acolo își impunea orașul marca, garantînd astfel că produsele vîndute erau conforme legilor sale. Hansă. Termen de origine germanică care desemnează, în Evul Mediu, o asociație de negustori. Herculean (drum). Drum protoistoric care lega peninsula Iberică de Galia de Sud. Existența sa era atribuită eroului grec Heracles (Hercule) care ar fi deschis aceeastă cale pentru a aduce din Spania
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care a întărit perceperea acestei dări. Funcționarii care se achitau de acest drept anual, egal cu a șaizecea parte din prețul funcției lor, o puteau transmite moștenitorului lor. Se consacra astfel ereditatea funcțiilor. Pavăză. Scut pe care era ridicat regele germanic cu ocazia ceremoniei de urcare pe tron. Pecetluită (ceramică). Desemnează fabricarea de obiecte din pămînt ars prin turmarea realizată în atelierele unor olari care imprimau numele firmei lor pe fundul vasului cu ajutorul unui sigiliu, (lat. sigillium). Peregrin (statut). Statut al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transalpină, 36 Primele jaloane, 36 Intervenția romană, 37 Organizare provincială și evoluție, 38 Cezar și Galia pletoasă, 39 Ofensiva din 58 î.I.C., 40 Galia încercuită, 40 Vercingetorix, 41 Terminarea cuceririi și ultimele revolte, 42 Trofeele lui Augustus, 43 Obstacolul germanic, 43 Revoltele nobilimii galice, 43 Eșecul unui imperiu al galilor, 44 Documente: 1. Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei, 45 2. Predarea lui Vercingetorix, 46 4. Noile puteri (secolul I. î. I. C. secolul I d.I.C.), 48 Sistemul provincial, 48 Condiții generale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ieșirea dintr-un asemenea impas teoretic se poate considera Faust, capodopera lui Goethe, clădită pe un mit sau pe o legendă medievală. Dar soluția cea mai amplă e arta complexă a lui Richard Wagner, crescută din arborescenta fantastică a mitologiei germanice și din „mitologia” creștină a Evului Mediu. Într adevăr, Tetralogia lui e tăiată din substanța eposului germanic al Nibelungilor. Wagner e astăzi venerat ca un erou național întrucât, prin arta lui, neamul german apare transfigurat pe planul walhallic al zeilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau pe o legendă medievală. Dar soluția cea mai amplă e arta complexă a lui Richard Wagner, crescută din arborescenta fantastică a mitologiei germanice și din „mitologia” creștină a Evului Mediu. Într adevăr, Tetralogia lui e tăiată din substanța eposului germanic al Nibelungilor. Wagner e astăzi venerat ca un erou național întrucât, prin arta lui, neamul german apare transfigurat pe planul walhallic al zeilor. Cât despre eelelalte drame muzicale, Olandezul zburător, Lohengrin, Tannhăuser, Tristan și Isolda, sfârșind cu imensa liturghie care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
superstițioși își atârnau ramuri de palnte deasupra ușilor, în scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sonorități. Pe lîngă unitatea spirituală, adaug și una fonetică". Uvedenrode este poema pe care o consideră ilustrativă pentru direcția sa lirică, obsesie a unei clarități iraționale, ce sugerează la început, cu o limpezime în proximitatea silogismelor, un Oedip translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă de care-ți vorbeam. Poezia pentru Ion Barbu rămîne o atitudine de vis și extaz firească la un fervent al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
catedrală, d? na?tere unor divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o reabiliteaz? ?i o celebreaz?, uneori �ntr-un spirit na?io-nalist. crea?ie a geniului germanic p�n? la lucr?rile lui Franz Mertens (1841) care stabilesc origi-nea acestei arhitecturi �n �le-de-France, mai exact la corul aba?iei de la Saint-Denis (1140-1143). �ntr-adev?r, ?eful de lucrare al acestei biserici, abatele Suger, inspirat de neoplatonism, elaboreaz? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]