6,593 matches
-
ea să fugă și acum caută, să afle cine. Au avut bănuieli și contra lui și a feței ,care se ocupă cu servitul la petrecere. Imaginează-ți ce vor pați, daca nemernicul acela de Nicola bănuie, că au salvato din ghearele lor . În ciuda riscului nu au părăsito până nu au știuto în siguranță. Față aceea, Anca, a însoțito până acasă, acordându-i primul ajutor, căci era în stare de șoc. Către dimineață, m-a sunat Deșire, fiind îngrijorată pentru noi și
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
actual. Victima era o tânără emigranta din est, pe care o salvase că prin miracol, de la o moarte sigură. Față i-a denunțat convinsă de doctor, că va fi ajutată. Astfel a colaborat din dorința de a se salva din ghearele mafioților, care o drogau și o foloseau că momeală, să compromită persoane cu o bună situație materială, pe care apoi îi șantajau, în vederea obținerii de sume importante. Marele nenoroc al acelei tinere ucrainence constituit și faptul, că era de o
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
hoți și trădători i-a agățat. Exemplul lor noi astăzi să îl urmăm Căci clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună s-o curățăm Să-avem un viitor și-un trai tihnit. Ca pasărea Phoenix,noi vom renaște Țara din ghearele lor o vom lua, Iar pruncilor noștri ce se vor naște, Țară frumoasă,zestre le-om lăsa! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
zadarnic ca în fiecare an, de undeva din înaltul cerului apărură niște cotane. Acestea erau niște păsări mari și colorate ca papagalii vorbitori, cu un cioc mare și coroiat. Aveau niște aripi lungi și în zborul lor păreau niște evantaie. Ghearele lor erau foarte mari, păroase ca și aripile, încât nu se vedeau și aveai impresia că nu au așa ceva. Însă erau mai ascuțite ca lama de cuțit și deși erau bine ascunse, în clipa în care le foloseau, aceastea ieșeau
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
Si să nu o văd pe vreuna dintre voi că stă! Ne-am înțeles? - Da, stăpână! aprobară cotanele în cor. Și zburând în jurul coliviei de câteva ori, se agățară de ea și o cuprinseră cu aripile strâns. Apoi își scoaseră ghearele ca un briceag și începură să zgârâie zăbrelele și lacătele. Imensa colivie începu să se clatine și moșii se speriară din nou, dar tăceau din gură. Se bucurau că în sfârșit vor ieși de acolo și că se vor duce
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
să se clatine și moșii se speriară din nou, dar tăceau din gură. Se bucurau că în sfârșit vor ieși de acolo și că se vor duce la Moș Crăciun, pentru a-i zădărnici misiunea sa sfântă. Păsările râcâiră cu ghearele și cu ciocurile o perioadă de timp, până când, în sfârșit lacătele se sparseră și ușa coliviei se deschise. Văzând că reușiseră să desfacă acele lacăte pe care ei nu ar fi reușit nicidată și că ușa se deschisese până la urmă
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
de graba lor de a ieși, moșii și uriașele păsări se ciocniră unii de alții, doborând colivia în urlete și în cotăneli. Gălăgia era un vacarm de nedescris și până să se desprindă unii de alții, moșii fură atacați de ghearele cotanelor și se aleseseră cu niște răni ușoare. Dar când scăpară de păsările uriașe și se văzură liberi, moșul care mai vorbise înainte, spuse: - Vă mulțumim, dragele noastre! În sfârșit suntem liberi, datorită vouă. Acum noi vom pleca și voi
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
pădurea toată: Zmeul vine din plimbare, Prin zăpadă parcă-noată. Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
la suprafață și-a schimbat blana din imperiu în ‘republică socialistă’(măcar de ar fi fost), deoarece tot timpul a fost animat de dorința de a stăpâni și subjuga țările din jur, dar nu numai... Acest monstru și-a întins ghearele în mod neașteptat pe tot globul, acolo unde au apărut așa zisele ‘state socialiste’, ‘’totalitarismul’’ arhicunoscut fiind în fapt o bagatelă de fațadă... La noi chipurile veneau rușii, precum îți vine un amic în casa ta, însă... luau gazdele cu
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
gură Ca după o lungă boală. Ochii lui sunt morți de frică, Prințul iară îl înșfacă, Peste umeri îl ridică Și-l aruncă parcă-n joacă. Zmeul cade-a doua oară Și încearcă-a se retrage, Prințul, iute, dintr-o gheară Inelușul scump i-l trage. Doar atâta mai apucă, Apoi îi mai dă o brâncă, Doar așa, cât să se ducă În prăpastia adâncă. Înspre cal încet se duce Gândurile să-și adune, Mulțumit își face cruce, Murmurând o rugăciune
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
gonește. Când a auzit asta, lui Călin i s-a muiat sufletul și a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara-n lațele tele și mătur drumul cu tine! Au început bufniturile... Pocnete, țipete... Ce mai, a fost o hărmălae... Până la urmă, a veche a plecat, săraca, pentru că a nouă a fost mai înfiptă, mai leșinată. Și Călin ținea cu ea
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să se arunce în golul tranziției de la o societate la alta. Numai că, aici intervine inteligența de necontestat
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
luat vulturii și le-au dus în cuibul lor de pe Piscul Argintiu. Nu puteți ajunge acolo fără ajutorul meu. Un vultur cu ochi de sticlă stă de pază mereu să anunțe dacă se apropie străin de cuib, alt vultur, cu gheare de oțel e gata să îi scoată ochii oricui se apropie, iar altul cu cioc de aur e gata să îl sfâșie pe cel care scapă de ceilalți vulturi. - Cine ești și de ce vrei să ne ajuți? - Of, prințule, eu
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
un corn de sticlă strălucitor și o stea în frunte. - Mulțumesc, strigă unicornul, nu voi uita ajutorul! Uimiți, cei trei porniră mai departe, către cuibul de pe Piscul de Argint. Nu trecu mult și, spre ei, se aruncă un vultur cu gheare de oțel, mai mare și mai periculos decât primul. Pasărea cu pene cenușii porni din nou la luptă. Penele zburau în jur și sângele țâșnea din rănile pe care și le făceau cele două păsări. Pe când era gata-gata ca vulturul
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
transformară în gândaci care o luară la fugă care-încotro. Nu mică fu mirarea Prințului Negru când, de dimineață, îi găsi pe prințesă și pe prinț teferi și nevătămați. - Aduceți câinii, strigă oștenilor săi! Câinii aceștia semănau cu niște urși cu ghearele ca niște pumnale și colții ca niște săbii, iar când lătrau, tot palatul se cutremura din temelii. - Am să vin la prânz să văd ce a mai rămas din voi! Nu apucă să iasă bine din pivniță Prințul Negru și
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Văzând că și de această dată cei doi prizonieri au scăpat, porunci să fie adus Monstrul Adâncurilor. Acesta era o creatură uriașă, cu șapte rânduri de dinți, o coadă otrăvită în formă de suliță și șapte rânduri de labe cu gheare de fier. - La noapte am să curăț ce mai rămâne din voi, rânji Prințul Negru. Acum nu mai aveți nici o scăpare! Nu știa însă că, îndată ce se făcu nevăzut, un inorog auriu apăru în pivniță și, înainte ca monstrul să
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
tandrețea care Mă-nvăluia plăpând cu-a ei visare, Și modelându-mi trupul, rug de floare, Mi-l savura. Ce dulce delectare!... Mi-e teamă de crepusculul iubirii, Aș vrea cumva să lupt cu legea firii, Să nu cădem în gheara adormirii, Să câștigăm la lozul nemuririi! Referință Bibliografică: TĂCEREA DINTRE NOI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1618, Anul V, 06 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TĂCEREA DINTRE NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372425_a_373754]
-
Moș Crăciun venea cu daruri, pentru că am fost cuminți. Aceste sărbători de iarnă sunt prilejuite de nașterea Domnului, ceea ce înseamnă o mare bucurie pentru întreg Pământul, pentru că nașterea Domnului a avut loc tocmai pentru mântuirea noastră, pentru scăparea omenirii din ghearele răului. Este un prilej de bucurie și trebuie să încercăm cu toții să fim mai buni, mai cinstiți și să iertăm. Așa cum copiii se joacă între ei, se supără și apoi se iartă... să ne iertăm și noi, să fim mai
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ROMÂNEŞTI A FOST CREATĂ LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372426_a_373755]
-
Chiar și în zilele palidei și degeneratei democrații de azi s-a solidarizat cu oponenții dictaturii, nu cu mult timp înainte de a cădea, participând la un miting la care a vorbit de la tribună, scurt, întrucâtva cu o intonație slăbită de ghearele bolii ce poate că săpa la inima lui încă de pe atunci, sau de mai demult. Principiile după care s-a călăuzit întreaga sa viață actorul Emil Hossu au fost sădite în inima sa, nu culese, ori copiate, iar toate experiențele
EMIL HOSSU ...AŞTEPTAT ŞI PRIMIT DE POSTERITATE, DEŞI PREA CURÂND… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372466_a_373795]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ROMÂNIE MARTIRĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Gânduri hrănite cu suspine o lume fără înțeles povară agățată cu ghearele de umeri îți pare crucea grea mai rece martiră-i viața o trăim din toate cele doar praful s-a ales și-a rămas cenușa firii iar noi sclavi ai amăgirii ninge cu secunde ce nu poți să le numeri
ROMÂNIE MARTIRĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372504_a_373833]
-
dintre ei a venit cu cea mai bună găselniță; să-i lege pisicii un clopoțel de coadă ca ei să o audă când vine. A fost o mare bucurie și ușurare printre șoareci, până ce unul mai bătrân, ce trecuse prin ghearele pisici și scăpase ca prin minune, întrebă: cine va lega clopoțelul de coada pisicii ? Înțelegi, nu se întâmplă așa ceva, așa și cu ăl cu șapcă, toți îl înjură și drăcuie, dar de împușcat, îl împușcă doar cu gura, cu degetul
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
numărul cel mai mare primesc anumite premii. Banii adevărați în asemenea condiții sunt efectiv excluși, nu sunt în niciun fel implicați pe parcursul derulării jocurilor respective. Sunt anumite jocuri de noroc care nu se joacă în cazinouri cum ar fi bingo, gheara mortului, loteriile, jocurile organizate de guvern sau de agențiile caritabile. Profiturile jocurilor de noroc au explodat în Las Vegas în perioada anilor 2006-2008, paradoxal criza mondială care a lovit puternic Statele Unite ar putea revigora jocurile de noroc online de pe întreg
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
împărțeam și cu alte femei. Tu împrăștii iubire, împrăștii dragoste, fiecare femeie te simte înăuntrul ei măcar pentru o vreme. Iubitule, niciodată nu te-am avut întreg. Vânător de inimi în țara femeilor, uiți că și îngerii uneori pot avea gheare. Ești când prea copil, când prea bărbat. Îmi place iubirea, iepure sălbatic, să ți-o scot în bătaia puștii. Uneori mă visez în trupul tău pește, alteori pe umărul tău - vultur, alteori cer, alteori câmpuri în floare, Dar, în cele
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
să fie un mare împărat peste tot Israelul, care va dezrobi poporul și îl va face liber, redându-i demnitatea de odinioară. I s-a mai spus regelui că acesta va fi trimisul Domnului care va răscumpăra pe om din ghearele lui Mamona, șarpele cel vechi care înșelase odinioară pe om în Eden. Pe Irod Idumeul nu-l interesau însă subterfugiile și conotațiile religioase ale iudeilor. El și-a văzut amenințată coroana dată de Augustus Imperator ca semn al stăpânirii sale
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
n-avem, iubito, nicio vină. Sau poate suntem mieii de osândă, Imaculați și fără nicio pată, Printre jivinele ce stau la pândă Și vor sentința să ne-o dea pe dată. Dar nu te teme, draga mea, de colții Și ghearele ce vor să ne sfășie, Pe tot cuprinsu-ntunecat al bolții Doar steaua noastră arde-ntruna, vie. Și chiar de-am înroși cu stropi de sânge Zăpada iernii ce-a căzut devreme, Iubito, doar atât te rog, nu plânge Și
SENTINȚA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373003_a_374332]