1,442 matches
-
sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul școalei Române 1905-1906 Calendarul școalei Române 1905-1906 * Calendarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T. Sireteanu; „Deale lui Nastratin Hogea” culegeri de Emil Boca; „Cea mai bună vacă de lapte din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
era redactată de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, adus de la TribunaSibiu și de Vasile Marco - redactor responsabil. Sau tipărit 8 numere, la intervale diferite de timp, foaia fiind destinată sătenilor și avea o problematică diversă: rubrici cu povețe economice, mărunțișuri și ghicitori, Calendarul perioadei, Literatură cultă și populară - parte din ea selectată din periodicele transilvaniene, de la Iași sau de la București. Erau prezenți autorii: Ion Creangă, I. Slavici, N. Gane, I.Pop Reteganul, George Coșbuc, D. Stăncescu, Th.D. Speranția, dar venea și C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
minți chiar în față ! Jur pe ce-am mai sfânt că nu știu ce Dumnezeu era ieri scris pe pereții de la Grand... — Ce putea să scrie, nu e greu de ghicit oricum, ia folosește-ți mintea. — Zi- mi, omule, ce scria, facem ghicitori ? Și calmează-te, lasă-mă să-ți iau un vin, să te mai domolești. N-am nevoie, n-auzi ? — Ce scria, domnule, așa important ? — Păi, ce putea să scrie ? Mare, frumos, cu vopsea roșie, că aici se cântă melodii de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cam stat „sub vremi”, a plasat cel mult niște „bombițe” artistice în poemele și în cântecele sale, ceea ce, să recunoaștem, ține de o anvergură mai joasă... Strada Starîi Arbat e în renovare, dar e la fel de aglomerată. Pictori ambulanți, portretiști, chiromanți, ghicitoare... Interpreți de muzică clasică, rapperi, dansatori. Sunt și reprezentanți ai boemei declasate - îmbrăcați sumar, urlă sau declamă texte ca în biserică. Pentru fiecare, se găsește un mic grup de gură-cască. La fereastra unei case, înclinate peste pervaz, stau trei fete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tânărul la ființa pentru care parcurge traseul mitic: „Strânse frâul, ’ntinse arcul,/ Că-mi sări de-un stânjen calul./ Păsărica de-l vedea,/ Din guriță mi-i grăia:/ «Stai, Andreiaș, nu mai da,/ C-am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară/ Și e soața dumitale»” (Moldoveni - Ialomița). Decodarea ipostazei solare („păsărică gălbioară”) echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la ființa pentru care parcurge traseul mitic: „Strânse frâul, ’ntinse arcul,/ Că-mi sări de-un stânjen calul./ Păsărica de-l vedea,/ Din guriță mi-i grăia:/ «Stai, Andreiaș, nu mai da,/ C-am să-ți spun de-o ghicitoare,/ Ghicitoare, vorbă mare:/ C-acolo-i o fată mare/ Cu cosița pe spinare/ Și la față rumeoară/ Și e soața dumitale»” (Moldoveni - Ialomița). Decodarea ipostazei solare („păsărică gălbioară”) echivalează cu ieșirea din etapa liminară inițiatică, fiindcă traduce simbolurile sacre în registru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și învinge zmeii. Arian este adevăratul mire, dobândit printr-o coborâre forțată a prințesei în Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă fata după el. Cine nu sare groapa, îi ia gâtu” (Fărcașele - Olt). Săritul peste groapă constituie, la nivel simbolic, o dovadă a capacității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordine intonând cântecul “Bună dimineață” de T.Munteanu și se vor așeza pe scaunele. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Educatoarea prezintă copiilor “Zână primăvară” și o întreabă ce bucurie va aduce pe pamant? Aceasta răspunde printr-o ghicitoare: „Zăpadă s-a topit, Ghiocelul a răsărit, Pomul a înmugurit. Ce anotimp a sosit?” (ARAVAMIRP) Exercițiu Orală 3. Anunțarea temei și desfășurarea activității -Astăzi la activitatea muzicală vom repeta cântecul “Primăvară” și în partea a II-a a activității vom
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
timp, întreaga presă, televiziunea și toate „Mediile” de informare ne inundă cu reportaje și amănunte despre divorțul Doamnei Columbeanu și divorțul cântărețului Pepe (și al total neimportantei Oana Zăvoranu), cu un potop de amănunte scabroase despre soacrele lor, despre amante, ghicitoare și vrăjitoare, ajutați de avocați necinstiți și funcționari cumpărați. Orice prostie rostită de Monica Columbeanu e preluată ca titlu în prima pagină a marilor cotidiene. Partea sinistră este însă că masa de cetățeni se lasă invadată și acaparată de avalanșa
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
alți turco-balcanici din zonă. Mai târziu, în timpul dansului latino, s-au așezat toți în cerc și au început să danseze cam ca pe la horile de acasă, dând puțină coeziune și culoare acestei triste adunări, punctată de distracții impuse de gazde: ghicitoare în cafea și cărți, bucătărie japoneză live (un concept foarte la modă, se pare). Alcoolul mai mult decât măsurat: am avut la dispoziție doar trei bonuri, echivalentul a două băuturi tari și un trabuc sau a trei beri mici. Lumea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
itinerant. Circul cu clovni care ademeneau lumea, barăci cu tot felul de curio zități - femeia cu barbă, cel mai înalt om, cel mai pitic pitic -, tarabe de tras la țintă unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
răspunsul meu era ușor de ghicit. Ce merge dimineața În patru picioare, la amiază În două și seara În trei? Omul, am zis, gîndindu-mă la copilăria, la bărbăția și la bătrînețea noastră. Dar aici nu era vorba de dezlegat o ghicitoare. Eu am răspuns cu credința mea. Și vreau din toată ființa să mai trec o dată pe la porțile cetății unde am fost rege și unde am aflat adevărul. Vreau să aud Încă o dată Întrebarea și să răspund, de o sută de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și balade (1966) - ediția a II-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973), Antologia celor mai frumoase basme românești (Praga, 1980). În semn de recunoaștere a meritelor incontestabile în domeniul specialității sale, foarte tânăr fiind, a fost solicitat să contribuie la realizarea a două lucrări de bază pentru cultura română prin elaborarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
calea ei. — Intră, spun repede. Intră și bucură-te de petrecere. Te-am fi invitat... — Becky, nu te obosi, știu foarte bine ce faci. — Mă mărit! zic, sforțându-mă să-mi iau un ton cât mai lejer. Nu e o ghicitoare cu premiu! Se vede din elicopter. Știu foarte bine ce faci. Am prieteni în Surrey. Care m-au informat. Îmi întâlnește privirea cu o expresie victorioasă în ochi și simt că mă ia cu fiori pe șira spinării. Nu. Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
id="(410, p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine un spațiu al păcatului, un templu demonic În care Îngerul nu poate pătrunde. Cum spune o ghicitoare românească, cârciuma este „Casa Dracului, În mijlocul satului” <endnote id="(162, p. 165 ; 639, p. 126)"/>. La Începutul secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oferă experiențe șamanice, opțional, ca distracție turistică. Evident, un sâmbure de șamanism adevărat există dar foarte probabil „șamanii” s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, răspunzând și ei la cererea pieței. Ce, parcă la noi nu există tot felul de ghicitori în bobi sau în tot felul de alte minuni? Își construiește fiecare traiul așa cum poate și cum Cuzco geme de turiști naivi, de ce să nu faci un ban cinstit ?! Argentina Restul călătoriei mă las din nou pradă microbului turismului. Nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
prin care trecuse pe parcursul războiului. Despre mine ce aș putea să spun? Creșteam, ca orice copil de vârsta mea, dar eram dificil ca sănătate. În vecini, era o femeie care ghicea în bobi de fasole. Mama a apelat la această ghicitoare care, învârtind bobii în legea ei, i-a spus răspicat: „Dracul aista de copchil, să-l bați și cu chetre și tot nu moare!” și iată că n-am murit atunci și am ajuns la vârsta la care sunt. Tata
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se desfășura în incinta Universității. Eram îmbrăcat în costum național, speram să nu mă fac de rușine, și cum eram un pic îndrăgostit, purtam asupra mea o narcisă albă. Înaintea plecării nu știu cum s-a făcut că am ajuns la o ghicitoare în cafea, care, probabil, fiind o bună psiholoagă, a observat starea mea sufletească, încât îmi spune răspicat: „Ce-i cu dumneata tinere? Mergi la un drum lung, într-o adunare aleasă și numeroasă și vei avea o reușită cum n-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ruinele Sarmizegetuzei, fosta capitală a marelui Decebal. Își poate cineva închipui câtă bucurie am adunat în inima mea de tânăr cu ochii larg deschiși spre viitor? Nu-mi venea să cred că eram eroul acelor extraordinare întâmplări! Se adeveriseră spusele ghicitoarei din Bârlad, această reușită fiind încoronarea tuturor eforturilor mele din timpul celor opt ani de școală normală, fiind și rodul muncii minunaților profesori ai școlii cu renume, în care am avut norocul să învăț. Cu o dispoziție sufletească de nedescris
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
gât, Franco vociferează: „Ma non è possibile. Vreau spațiu, nu pot să cânt acuta dacă te apropii de mine“. „Dar, Franco, ai răbdare. N-o să te strâng de gât. Îți cad la picioare imediat cum aflu că tu ai ghicit ghicitoarea!“ „Dar e momentul meu favorit. Toată presa a scris laudativ! Non mi piacce, anzi, mi dispiacce completamente.“ Pe moment, Franco a avut câștig de cauză, din teama generală să nu fim iar În pericol să ne pierdem tenorul. Dar, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]