1,249 matches
-
codice 38 și codice 35. Caracterele care devin de obicei devin metacaractere când sunt escapate sunt codice 40codice 41 și codice 42. Atunci când se introduc regexuri într-un limbaj de programare, ele pot fi reprezentate ca șiruri de caractere obișnuite, prin urmare, de obicei, între ghilimele; acest lucru este comun în C, Java, Python, de exemplu, unde regexul codice 43 este introdus ca codice 44. Cu toate acestea, ele sunt adesea scrise cu slash-uri ca , adică codice 45 reprezintă regexul codice 43. Aceasta provine din ed, unde codice 47 este comanda
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
le se pot folosi și în alte scopuri, de exemplu pentru a marca o denumire, un titlu, o ironie etc. Forma grafică a semnelor citării și regulile care le stabilesc uzul diferă de la o limbă la alta. Scopul principal al ghilimelelor în limba română este de a marca un citat. De exemplu, în piesa "O scrisoare pierdută", personajul Pristanda spune: ― "Nevasta zice, pardon: „Dezbracă-te, Ghiță, și te culcă.”" Un alt scop al ghilimelelor este acela de a marca folosirea ironică
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
o limbă la alta. Scopul principal al ghilimelelor în limba română este de a marca un citat. De exemplu, în piesa "O scrisoare pierdută", personajul Pristanda spune: ― "Nevasta zice, pardon: „Dezbracă-te, Ghiță, și te culcă.”" Un alt scop al ghilimelelor este acela de a marca folosirea ironică a unui cuvînt sau a unei expresii sau în general de a sublinia ideea că acestea se folosesc cu un alt sens decît cel obișnuit sau într-o manieră neconvențională: Ghilimelele se folosesc
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
scop al ghilimelelor este acela de a marca folosirea ironică a unui cuvînt sau a unei expresii sau în general de a sublinia ideea că acestea se folosesc cu un alt sens decît cel obișnuit sau într-o manieră neconvențională: Ghilimelele se folosesc pentru a menționa cuvinte (prin contrast cu a le folosi), mai ales în condițiile în care nu este posibilă aplicarea caracterelor cursive, preferate pentru astfel de cazuri: Tot ghilimelele se mai folosesc și pentru a marca titlul unei
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
sens decît cel obișnuit sau într-o manieră neconvențională: Ghilimelele se folosesc pentru a menționa cuvinte (prin contrast cu a le folosi), mai ales în condițiile în care nu este posibilă aplicarea caracterelor cursive, preferate pentru astfel de cazuri: Tot ghilimelele se mai folosesc și pentru a marca titlul unei opere literare, muzicale etc., în special cînd e vorba de o lucrare de dimensiuni reduse sau care e parte a unui ansamblu mai mare: Similar, ghilimelele marchează denumirea altor entități: "Festivalul
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
pentru astfel de cazuri: Tot ghilimelele se mai folosesc și pentru a marca titlul unei opere literare, muzicale etc., în special cînd e vorba de o lucrare de dimensiuni reduse sau care e parte a unui ansamblu mai mare: Similar, ghilimelele marchează denumirea altor entități: "Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”" De asemenea, ghilimelele se folosesc pentru a marca numele unor personalități atunci cînd acestea apar în denumirile unor instituții sau evenimente: Tot pentru citare se folosesc așa-numitele ghilimele franțuzești, «...». Acestea
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
marca titlul unei opere literare, muzicale etc., în special cînd e vorba de o lucrare de dimensiuni reduse sau care e parte a unui ansamblu mai mare: Similar, ghilimelele marchează denumirea altor entități: "Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”" De asemenea, ghilimelele se folosesc pentru a marca numele unor personalități atunci cînd acestea apar în denumirile unor instituții sau evenimente: Tot pentru citare se folosesc așa-numitele ghilimele franțuzești, «...». Acestea devin necesare atunci cînd un citat, marcat cu ghilimele românești, conține la
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
mare: Similar, ghilimelele marchează denumirea altor entități: "Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”" De asemenea, ghilimelele se folosesc pentru a marca numele unor personalități atunci cînd acestea apar în denumirile unor instituții sau evenimente: Tot pentru citare se folosesc așa-numitele ghilimele franțuzești, «...». Acestea devin necesare atunci cînd un citat, marcat cu ghilimele românești, conține la rîndul lui un alt citat sau un alt fragment care trebuie marcat cu ghilimele: Nu există forme standardizate pentru un al treilea nivel de citare. În
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
Aur”" De asemenea, ghilimelele se folosesc pentru a marca numele unor personalități atunci cînd acestea apar în denumirile unor instituții sau evenimente: Tot pentru citare se folosesc așa-numitele ghilimele franțuzești, «...». Acestea devin necesare atunci cînd un citat, marcat cu ghilimele românești, conține la rîndul lui un alt citat sau un alt fragment care trebuie marcat cu ghilimele: Nu există forme standardizate pentru un al treilea nivel de citare. În tipărituri și în materiale digitale apar diferite variante de ghilimele: Totuși
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
denumirile unor instituții sau evenimente: Tot pentru citare se folosesc așa-numitele ghilimele franțuzești, «...». Acestea devin necesare atunci cînd un citat, marcat cu ghilimele românești, conține la rîndul lui un alt citat sau un alt fragment care trebuie marcat cu ghilimele: Nu există forme standardizate pentru un al treilea nivel de citare. În tipărituri și în materiale digitale apar diferite variante de ghilimele: Totuși, în ciuda uzului variat, din 1995 forma standard a ghilimelelor folosite în limba română este „...” (99 jos, 99
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
cu ghilimele românești, conține la rîndul lui un alt citat sau un alt fragment care trebuie marcat cu ghilimele: Nu există forme standardizate pentru un al treilea nivel de citare. În tipărituri și în materiale digitale apar diferite variante de ghilimele: Totuși, în ciuda uzului variat, din 1995 forma standard a ghilimelelor folosite în limba română este „...” (99 jos, 99 sus) despre care Academia Română afirmă că este singura formă admisă. În tehnoredactarea românească, de regulă între ghilimele — atît cele românești cît și
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
sau un alt fragment care trebuie marcat cu ghilimele: Nu există forme standardizate pentru un al treilea nivel de citare. În tipărituri și în materiale digitale apar diferite variante de ghilimele: Totuși, în ciuda uzului variat, din 1995 forma standard a ghilimelelor folosite în limba română este „...” (99 jos, 99 sus) despre care Academia Română afirmă că este singura formă admisă. În tehnoredactarea românească, de regulă între ghilimele — atît cele românești cît și cele franțuzești — și textul inclus nu se lasă spațiu. În
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
digitale apar diferite variante de ghilimele: Totuși, în ciuda uzului variat, din 1995 forma standard a ghilimelelor folosite în limba română este „...” (99 jos, 99 sus) despre care Academia Română afirmă că este singura formă admisă. În tehnoredactarea românească, de regulă între ghilimele — atît cele românești cît și cele franțuzești — și textul inclus nu se lasă spațiu. În schimb se lasă spațiu în exteriorul ghilimelelor. În general, punctuația textului în raport cu ghilimelele urmează regula: dacă textul citat este o frază întreagă sau o secvență
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
jos, 99 sus) despre care Academia Română afirmă că este singura formă admisă. În tehnoredactarea românească, de regulă între ghilimele — atît cele românești cît și cele franțuzești — și textul inclus nu se lasă spațiu. În schimb se lasă spațiu în exteriorul ghilimelelor. În general, punctuația textului în raport cu ghilimelele urmează regula: dacă textul citat este o frază întreagă sau o secvență de fraze, semnul de punctuație final (punctul, semnul exclamării, al întrebării etc.) se pune în interiorul ghilimelelor. Altfel citatul se consideră a fi
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
afirmă că este singura formă admisă. În tehnoredactarea românească, de regulă între ghilimele — atît cele românești cît și cele franțuzești — și textul inclus nu se lasă spațiu. În schimb se lasă spațiu în exteriorul ghilimelelor. În general, punctuația textului în raport cu ghilimelele urmează regula: dacă textul citat este o frază întreagă sau o secvență de fraze, semnul de punctuație final (punctul, semnul exclamării, al întrebării etc.) se pune în interiorul ghilimelelor. Altfel citatul se consideră a fi un fragment din fraza exterioară, iar
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
schimb se lasă spațiu în exteriorul ghilimelelor. În general, punctuația textului în raport cu ghilimelele urmează regula: dacă textul citat este o frază întreagă sau o secvență de fraze, semnul de punctuație final (punctul, semnul exclamării, al întrebării etc.) se pune în interiorul ghilimelelor. Altfel citatul se consideră a fi un fragment din fraza exterioară, iar semnul de punctuație final se trece în exterior:
Ghilimele () [Corola-website/Science/316308_a_317637]
-
în secolul XVII. La sfârșitul secolului XIX, poetul francez Alcanter de Brahm, a propus simbolul () pentru a marca ironia și a indica propozițiile care trebuie înțelese la un nivel secund. Fiecare dintre aceste semne de punctuație, și în unele cazuri ghilimelele („”), sunt utilizate pentru a indica utilizarea ironiei sau sarcasmului.
Sarcasm () [Corola-website/Science/324238_a_325567]
-
pagini, este o lucrare foarte bună, în care se face o scurtă descriere. Eu în 410 pagini am plagiat 30 de pagini, e o performanță.” Tot Victor Ponta a mai declarat unui reporter că „reglementările privitor [sic!] la citarea în ghilimele sunt ulterioare anului 2003”; în realitate, citarea în ghilimele este o practică academică bine cunoscută, care datează de cel puțin 100 de ani. Mai târziu, Victor Ponta s-a repliat și a declarat că nu ar fi plagiat ci că
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
face o scurtă descriere. Eu în 410 pagini am plagiat 30 de pagini, e o performanță.” Tot Victor Ponta a mai declarat unui reporter că „reglementările privitor [sic!] la citarea în ghilimele sunt ulterioare anului 2003”; în realitate, citarea în ghilimele este o practică academică bine cunoscută, care datează de cel puțin 100 de ani. Mai târziu, Victor Ponta s-a repliat și a declarat că nu ar fi plagiat ci că „această chestiune a apărut după izbucnirea conflictului cu președintele
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
din Franța prin aceleași semne ca în română. Doar apostroful (’) este mult mai frecvent folosit decât în română. Acesta marchează elidarea (vezi Elidarea). Sunt totuși unele diferențe de amănunt în folosirea semnelor în franceză față de română. Pentru citare se folosesc ghilimelele « ... », cu spații între ele și citat, iar pentru citat în citat, în general ”...”, fără spații între ele și citat. Altă deosebire este că două puncte, punctul și virgula, semnul întrebării și semnul exclamării se folosesc cu spațiu înaintea lor. În
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
de un vorbitor instruit”. În cazul limbii germane, lingvista Renate Batsch distinge în cadrul limbii standard o limbă literară scrisă și un standard german vorbit, apropiat de limba literară, menționând că „varianta «superioară» a limbii standard este limba literară”. Pune în ghilimele „superioară”, dat fiind că nu emite judecăți de valoare în legătură cu diferitele variante ale limbii. După lingvistul maghiar Béla Kálmán, „varianta scrisă a variantei standard se obișnuiește a se numi și limbă literară”. Lingvista slovacă Jana Svobodová distinge mai net limba
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
câteodată, sentimentul - și nu numai eu, e un sentiment care este împărtășit de numeroși oameni din România - că ne întoarcem treptat la atmosfera de frică și de teroare care a domnit în perioada anilor '50 și '60, când justiția, în ghilimele, era înfăptuită de securitate și cu procuratură. Instanțele nu aveau decât un rol formal', a mai arătat președintele Senatului. Potrivit lui Călin Popescu Tăriceanu, la întrevederea cu Vera Jourova s-a discutat și despre administrație. Am ajuns să vedem administrația paralizată
Tăriceanu a criticat raportul MCV la întâlnirea cu Jourova () [Corola-website/Journalistic/103183_a_104475]
-
se înscrie, fără niciun dubiu, în grupa celor de de maximă gravitate în încălcarea bunelor practici de cercetare științifică". Mai mult, profesorul subliniază că "plagiatul din această teză este departe de a fi unul accidental, de greșală prin omisiunea unor ghilimele. Este vorba de un plagiat intenționat realizat în baza unei strategii clar structurate." Pe lângă aceste aspecte, profesorul Dumitru Sandu observă că în lucrare apar alte forme de plagiat, mai greu identificabile: "provine din surse fară specificarea anului de publicare de pe
Petre Tobă, devastat. Dovezi clare ale plagiatului. Confuzii care te fac să râzi by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103243_a_104535]
-
L-am contactat pentru a vedea dacă, până acum, a ieșit cineva, dintre guvernanți, să discute cu el în timpul protestelor. "Peste tot pe unde am protestat, nu a ieșit nimeni să discute cu noi. Singurul care a ieșit și - între ghilimele spun - și-a bătut joc de noi a fost viceprimarul Bădulescu, atunci când am protestat la Primăria Generală. Am fost acolo într-o zi, am parcat în fața instituției. Colegul nostru cu portavocea, Mircea, striga: "hoții", "demisia" etc, iar noi am afișat
Dide, celebru protestatar anti OUG 13, interviu: Este o situație gravă. Aceasta este singura soluție by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102448_a_103740]
-
listele unui partid mare? Pentru că aș fi o persoană mult prea necontrolabilă și aș dăuna într-o relație cu UDMR. Este singura mea explicație logică", ne-a mai povestit Dan Tănasă. Haideți să vă spun de ce sunt eu 'periculos', cu ghilimele. Pentru că toată munca mea a fost făcută din credință. Sunt genul de tâmpit care face o chestie nu din interes, ci din credință, din principiu", a subliniat jurnalistul. Dan Tănasă a spus că a ales Alianța Noastră România pentru a
Dan Tănasă candidează la alegeri. De ce este periculos: paradox politic PSD - PNL by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102737_a_104029]