1,259 matches
-
ghilimele iterative”, folosite În enumerări și tabele, pentru a evita repetarea aceluiași cuvânt de prea multe ori (Funeriu, 1995, p. 130): Volga 3 531 kilometri Dunărea 2 860 ” Ural 2 828 ” Nipru 2 201 ” În ceea ce privește ghilimelele finale, I. Funeriu precizează: Ghilimelele se pun fie după punctul final, fie Înainte de acesta, după cum cere fraza: când citatul reprezintă o propoziție sau o frază completă (Încheiată), ghilimelele stau după punct, iar când citatul este o propoziție sau o frază incompletă, acestea se pun Înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
531 kilometri Dunărea 2 860 ” Ural 2 828 ” Nipru 2 201 ” În ceea ce privește ghilimelele finale, I. Funeriu precizează: Ghilimelele se pun fie după punctul final, fie Înainte de acesta, după cum cere fraza: când citatul reprezintă o propoziție sau o frază completă (Încheiată), ghilimelele stau după punct, iar când citatul este o propoziție sau o frază incompletă, acestea se pun Înaintea punctului (Funeriu, 1995, p. 134). Nu se lasă blanc Între ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cere fraza: când citatul reprezintă o propoziție sau o frază completă (Încheiată), ghilimelele stau după punct, iar când citatul este o propoziție sau o frază incompletă, acestea se pun Înaintea punctului (Funeriu, 1995, p. 134). Nu se lasă blanc Între ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
punct, iar când citatul este o propoziție sau o frază incompletă, acestea se pun Înaintea punctului (Funeriu, 1995, p. 134). Nu se lasă blanc Între ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 134). Nu se lasă blanc Între ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește problema, din curiozitate sau din interes profesional, observă imediat realitatea că, de când au apărut programele computerizate, aproape fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ghilimele și cuvântul care urmează sau cel anterior. Un tehnoredactor bun trebuie să știe că ghilimelele inițiale nu au ce căuta niciodată la sfârșit de rând, după cum un rând nu poate Începe cu ghilimele finale. I. Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește problema, din curiozitate sau din interes profesional, observă imediat realitatea că, de când au apărut programele computerizate, aproape fiecare publicație folosește ghilimelele sale. Ba mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Funeriu, care a consacrat ghilimelelor un Întreg capitol În lucrarea sa Principii și norme de tehnoredactare computerizată, afirmă: Cine urmărește problema, din curiozitate sau din interes profesional, observă imediat realitatea că, de când au apărut programele computerizate, aproape fiecare publicație folosește ghilimelele sale. Ba mai mult, dacă revistele, ziarele sau editurile au angajați mai mulți operatori pe computer, se Întâmplă ca, În interiorul aceleiași publicații, să găsim inconstanțe grafice la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția asupra dispersiei dezarmante În folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sale. Ba mai mult, dacă revistele, ziarele sau editurile au angajați mai mulți operatori pe computer, se Întâmplă ca, În interiorul aceleiași publicații, să găsim inconstanțe grafice la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția asupra dispersiei dezarmante În folosirea ghilimelelor, I. Funeriu a realizat o interesantă „colecție” de ghilimele: FIGURA!!!!! (p. 128) Dispersie dezarmantă În folosirea ghilimelelor (apud I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 123) 5.8. Linia de dialog sau de pauză
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au angajați mai mulți operatori pe computer, se Întâmplă ca, În interiorul aceleiași publicații, să găsim inconstanțe grafice la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția asupra dispersiei dezarmante În folosirea ghilimelelor, I. Funeriu a realizat o interesantă „colecție” de ghilimele: FIGURA!!!!! (p. 128) Dispersie dezarmantă În folosirea ghilimelelor (apud I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 123) 5.8. Linia de dialog sau de pauză Același semn de punctuație - un fel de cratimă dublă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Întâmplă ca, În interiorul aceleiași publicații, să găsim inconstanțe grafice la tot pasul (p. 123). Pentru a atrage atenția asupra dispersiei dezarmante În folosirea ghilimelelor, I. Funeriu a realizat o interesantă „colecție” de ghilimele: FIGURA!!!!! (p. 128) Dispersie dezarmantă În folosirea ghilimelelor (apud I. Funeriu, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 123) 5.8. Linia de dialog sau de pauză Același semn de punctuație - un fel de cratimă dublă! - are două funcții diferite: - ca linie de dialog
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
general, niciun fel de dificultăți În folosire. Menționăm că, În ultima vreme, probabil din nevoia de a economisi spațiul tipografic sau de a urma modelul din alte literaturi (cea italiană, de exemplu), se renunță la folosirea liniei de dialog În favoarea ghilimelelor, cuvintele sau propozițiile aflate Între ghilimele nemaiîncepând cu alineat. Așa sunt scrise, de pildă, ultimele romane ale lui Augustin Buzura. Linia de pauză se folosește În interiorul unei propoziții sau fraze, pentru a delimita cuvinte și construcții intercalate, ea având aici
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
folosire. Menționăm că, În ultima vreme, probabil din nevoia de a economisi spațiul tipografic sau de a urma modelul din alte literaturi (cea italiană, de exemplu), se renunță la folosirea liniei de dialog În favoarea ghilimelelor, cuvintele sau propozițiile aflate Între ghilimele nemaiîncepând cu alineat. Așa sunt scrise, de pildă, ultimele romane ale lui Augustin Buzura. Linia de pauză se folosește În interiorul unei propoziții sau fraze, pentru a delimita cuvinte și construcții intercalate, ea având aici rolul parantezelor (motiv pentru care unii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
respectând ordinea alfabetică a autorului: Malcolm, Jan, 2005, „Why are we spending so much and getting relatively little”, prezentare pentru Citizens League, www.citizens-league.org/what/events/publicfinance/Malcom%20Power%20Point.ppt. 10. Articolele publicate În reviste sunt puse Între ghilimele, iar numele publicației este scris cu italice, fără utilizarea prepoziției În: Blalock, Ann Bonar, 1999, „Evaluation Research and Performance Management Movement - from Estrangement to Useful Integration?”, Evaluation, vol. 5, nr. 2, Sage Publications, Londra, pp. 117-149. VIII. Redactarea indicelui „Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între ghilimele și prezentată ca o scurtă proză visată de unul dintre personajele romanului, Sorin (pp. 204-212). Interpelat În legătură cu acest caz, Al. Florin Țene a răspuns că nu este vorba despre un plagiat, ci despre intertextualitate, un procedeu literar des folosit de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
silabe” (p. 217). În tradiția tipografică engleză, numărul despărțirilor În silabe de pe o pagină este limitat la trei (Ilovici, 1972, p. 129). 7.4. Evidențierile În text În general, citatele nu trebuie evidențiate de restul textului prin caractere speciale, fiindcă ghilimelele marchează oricum statutul de citat. Dacă avem citate mai mari, se poate conveni ca lățimea lor să fie mai mică decât a textului propriu-zis. Această practică este tot mai mult folosită de editurile românești, În efortul lor de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de titlu se găsesc la p. 280. Greșeli frecvente Atât pe copertă, cât și (sau mai ales) pe foaia de titlu, apar frecvent următoarele greșeli: a) dacă universitatea organizatoare are În denumire un nume propriu, acesta nu se pune Între ghilimele. Prin urmare, forma corectă este: Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Universitatea „Spiru Haret” București etc.; b) nu se respectă Întodeauna denumirea oficială, actuală a facultății respective: Facultatea de Litere (nu Facultatea de Filologie), Facultatea de Științe Politice
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1“45. Există bune argumente împotriva interpretării realiste a ontologiei Tractatus-ului. Asemenea argumente au fost formulate de autori ca Heidé Ishiguro, Rush Rhees, Brian McGuiness și Cora Diamond. Ei cred că expresia „ontologia Tractatus-ului“ trebuie să fie pusă întotdeauna între ghilimele pentru a se atrage atenția că nu va trebui înțeleasă în sensul ei curent, adică drept o descriere a lumii la nivelul structurilor ei fundamentale, inaccesibile experienței. Atunci când Wittgenstein vorbește despre o „formă logică a lumii“, cititorul va trebui să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
statisticii prezentate. Afirmând că "Studiile recente arată că...." nu vom comunica nimic folositor unor receptori de calitate. 3. Declarații (afirmații, mărturii) sunt un mijloc de susținere a opiniilor cu comentarii ale unor autorități recunoscute. Ele pot lua forma directă cu ghilimele sau parafrazate. Recomandată este forma directă cu ghilimele care are mai mare greutate pentru ascultători și cititori. 4. Comparația și contrastul sunt elemente cu trăsături similare. Folosim comparația ca să subliniem similitudinile dintre două situații sau obiecte și utilizăm contrastul ca să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu vom comunica nimic folositor unor receptori de calitate. 3. Declarații (afirmații, mărturii) sunt un mijloc de susținere a opiniilor cu comentarii ale unor autorități recunoscute. Ele pot lua forma directă cu ghilimele sau parafrazate. Recomandată este forma directă cu ghilimele care are mai mare greutate pentru ascultători și cititori. 4. Comparația și contrastul sunt elemente cu trăsături similare. Folosim comparația ca să subliniem similitudinile dintre două situații sau obiecte și utilizăm contrastul ca să accentuăm diferențele. 5. Explicația poate fi folosită în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a acesteia, la procesul prin care o poietică (acțiunea prin care este instaurată opera) devine o poetică (spunere despre acțiunea prin care este instaurată opera)". Definind poietica și poetica, crede îndreptățit să adauge un al treilea termen, "poietica" (pus în ghilimele), care este diferit de primul termen și prin care virtualitățile operei capătă corp în cursul lecturii, cum spune Blanchot, în lume și pentru lume. Se atașează posibilului cititor un rol auctorial simetric, dar nu identic, ci în proximitatea creatorului: "Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
D-sa nu cunoaște aceste semne, ca făcînd parte din punctuație, decît numai în sens ironic, cînd ia peste picior pe: ..."oamenii de știință", "știință", "seriozitate științifică"... Desigur, că vorbind despre lucrarea d-lui G. Călinescu, "seriozitatea științifică" pusă între ghilimele ori nu, interesează mai puțin decît ceea ce am spus mai înainte: criza morală". Monografia călinesciană e văzută ca o compilație în marginea plagiatului. E o acuză, credem noi, cam exagerată. Călinescu, în edițiile următoare va ține, tacit, cont de observațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că a existat un program de un an al Primăriei numit "IAȘI-600"). Aceste observații, de bun-simț, au fost, după obicei, împachetate într-un titlu vandabil "Iașul nu are șanse reale nici argumente pentru a deveni Capitală Culturală Europeană", în care ghilimelele din titlu sugerau că această afirmație ar fi fost un citat din Gabriel Liiceanu. Cum însă ea nu se regăsește ca atare în corpul articolului ca text citat între ghilimele, e foarte posibil ca afirmația să fie totuși o concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nici argumente pentru a deveni Capitală Culturală Europeană", în care ghilimelele din titlu sugerau că această afirmație ar fi fost un citat din Gabriel Liiceanu. Cum însă ea nu se regăsește ca atare în corpul articolului ca text citat între ghilimele, e foarte posibil ca afirmația să fie totuși o concluzie a autoarei articolului, Victoria Cantir, și nu o formulare ca atare a domnului Liiceanu. Pentru că de aici a pornit totul. Dacă observațiile generale critice ale oricui sunt perfect legitime, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Concepția educativă, stilul de muncă și metodele adaptate - fie și spontane - dar practicate zilnic de către părinți, sub forma cerințelor și a atitudinilor față de el, joacă un rol însemnat în formarea personalității acestuia. În pedagogia familiei sunt și metode „educative” (în ghilimele) dăunătoare, prin consecințele lor (bătaia, dojana cu scop de complexare, compararea cu elemente nerealizate etc.). Cei doi părinți, deși sunt la fel de implicați, dețin roluri diferite: mama asigură „căldura afectivă” indispensabilă dezvoltării, tatăl reprezintă în primul rând autoritatea și universul social
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sigur greșește" [Sorescu, 1997: 18]. Putem spera, cel mult, ca apelul permanent la înțelepciunea sfinților părinți și la acela al tuturor slujitorilor bisericii care au dovedit harul interpretării textelor religioase să diminueze în măsura posibilului această greșeală. 21 Plasarea în ghilimele a sintagmei "teorie generală" rezultă din convingerea că o atare teorie nu este nici posibil de construit, dată fiind amploarea domeniilor în care minciuna se implică (identificîndu-se, în ultimă instanță, cu istoria omenirii însăși), și nici dezirabil de elaborat, întrucît
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]