2,232 matches
-
să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta -, ginerele leagă în sînul soacră-sii un franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
persoana căreia îl dai va naște băiat. Un copil, cînd începe să vorbească întîi și zice tată, mă-sa va mai face un băiat; iar de va zice mamă, va mai face o fată. Mireasa cînd pleacă de la părinți la ginere este bine să stea pe un butoi acoperit cu pantaloni de-ai ginerelui, că va naște întîi copil. Buricul ce cade la copilul mic se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîi și zice tată, mă-sa va mai face un băiat; iar de va zice mamă, va mai face o fată. Mireasa cînd pleacă de la părinți la ginere este bine să stea pe un butoi acoperit cu pantaloni de-ai ginerelui, că va naște întîi copil. Buricul ce cade la copilul mic se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să îngroape locul în care s-a zămislit copilul în că ciula bărbatului, cu trei grăunțe de usturoi, și toate apoi îngropate la un loc curat. Mireasa cînd e încălțată cu pantofi ori ghete noi ce i se aduc de la ginere odată cu nunta, în ziua nunții să pună două grăunțe de usturoi în ghete, ca să facă doi copii numai. Muierea cînd își face moliftă după primul copil, să șază jos de trei ori pe drumul bisericii, ca copiii următori să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei s-o ia și să se ducă la biserică, se uită de-afară pe fereastra casei la mireasă, și mireasa din casă la el printr-o salbă, ca să facă copii frumoși. Cînd vine mireasa de la biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o nuntă, caii plîng cu trei zile înainte. Cînd se cunună ginerele și mireasa și dau ocol de trei ori pe la icoane, o femeie ia din tava luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oglindă și miere de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să aibă în cizmă un cuțit și usturoi, iar mireasa să aibă o păpușă în sîn, că e bună de cuțit. Mireasa gătită de nuntă se pune să șadă pe o perină, crezîndu-se că apoi în viața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să aibă în cizmă un cuțit și usturoi, iar mireasa să aibă o păpușă în sîn, că e bună de cuțit. Mireasa gătită de nuntă se pune să șadă pe o perină, crezîndu-se că apoi în viața ei conjugală va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
averea nemaiconstituind o primă condiție. După 1990, formarea familiei s-a făcut În funcție de sentimente, dar uneori și de avere. Astfel, după Înțelegere, nunta fie că se face la băiat, fie la fată, fie la un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda miresei. Încep discuțiile Între nuntașii mirelui și ai miresei cu privire la scopul venirii celor dintîi. Fiind terminate discuțiile, Într-o deplină Înțelegere, porțile sunt deschise și nuntașii ginerelui intră În curte, unde sînt Întîmpinați de mireasă, fiind stropiți cu apă dintr-un pahar În care se află un fir de busuioc. İmediat nașa intră În camera de nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul mesei se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
strigă darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul simbolizează Îmblînzirea și Îndepărtarea spiritelor rele, din cele patru colțuri ale lumii. Dacă ginerele Își are locuința În alt sat, despărțirea miresei de cei dragi, se face cu multă duioșie, cu lacrimi și Îmbrățișări. Apoi se duc la biserică unde are loc cununia religioasă. În timpul cununiei religioase, unii nuntași mai bine dispuși Îi șoptesc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Îi șoptesc mirelui: ,, Vezi să nu te calce mireasa pe picior. Există credința că dacă mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mireasa pe picior. Există credința că dacă mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de așezare În noua locuință. Luni, la prînz
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de așezare În noua locuință. Luni, la prînz, vor merge În cuscrii cei de la casa ginerelui, la părinții miresei unde se Încinge o nouă petrecere. După terminarea petrecerii, pentru tinerii căsătoriți Începe o viață nouă. Am parcurs firul vieții omului prin botez, am trecut prin căsătorie și ajungem la moarte. Această creează frică, repulsie, fiind Înfățișată
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ei. Vestea îl făcuse fericit pe Iordache, care murmura: "a băgat-o în sfârșit la jăratic pe matracuca", și a ținut un discurs moralizator despre puterea diavolului, care "te spurcă" și "știe el unde te duce". Socrul îl lasă pe ginere să înțeleagă faptul că în tinerețe și el avusese o aventură amoroasă, dar a reușit să-și întemeieze o familie, ca orice bun creștin. Motivul călătoriei din planul real este un mijloc al cunoașterii miturilor și credințelor străvechi. Fiind o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
piersica" și "ochi albaștri ca cerul de primăvară". Ana era o fire slabă, ușor de manevrat în mâinile flăcăului interesat numai de zestre. Ea este răbdătoare, suportă viața chinuită, refuzând căsătoria plănuită de părinți. Vasile Baciu l-ar fi vrut ginere pe George Bulbuc, flăcău bogat. Umilită, lovită și atunci când era însărcinată, Ana nu iese din cuvântul lui Ion, este lipsită de dragostea părintească și "sufletul ei trist căuta o dragoste sfioasă și adâncă". Suferind din cauza lipsei de afecțiune a lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se concretizează uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc cadrul restrâns al familiei. Disputele între socri și gineri, între soacre și nurori se adaugă conflictelor economice. Recuperarea zestrei duce la izbucnirea altor scandaluri oferite spre mediere justiției. Reclamarea dreptății îi împinge pe acești actori să facă apel la justiție. Astfel, un fapt cotidian care ar fi murit cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
partenerilor cu toate celelalte elemente de identificare, plus gradul de implicare al familiilor în constituirea alianței. De asemenea, analiza poate fi completată cu procesele din jurul livrării zestrei sau cu cele din jurul recuperării zestrei; partenerii de discuție fiind în acest caz ginerele și părinții fetei; se oferă detalii cu privire la condițiile în care s-a făcut căsătoria, cine a ales, despre consimțământul celor doi tineri, despre sentimentele din viața unui cuplu. Totodată, informațiile provenite din cronicile vremii sau din cronicile familia le ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Histoire de la famille sau din micile studii monografice aplecate asupra unor provincii. Aceeași ten din ță apare și la țăranul român din secolul al XVIII-lea care, atunci când este vorba de un Mariaj en do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și sociale îl îndeamă să aleagă astfel. Mica proprietate cedată fiicei ca zestre face parte din mo șia satului, ea va fi reunită cu cea a ginerelui, dându-i-seacestuia posibilitatea de a o exploata
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și sociale îl îndeamă să aleagă astfel. Mica proprietate cedată fiicei ca zestre face parte din mo șia satului, ea va fi reunită cu cea a ginerelui, dându-i-seacestuia posibilitatea de a o exploata mai bine. Totodată, relațiile de vecinătate sunt în tă ri te printr-o alianță de rudenie, cele două familii formând împreună o rețea de solidaritate necesară și importantă în derularea existenței cotidiene. Această politică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dorința părinților de a cunoaște omul în mâinile căruia își încredințează fiica. Este adevărat că mariajul are o importantă componentă economică, dar după cum vom vedea în capitolele următoare, părinților nu le este indiferentă viețuirea copiilor. Dacă totuși își alege ca ginere un necunoscut și lucrurile nu merg, tatăl însuși face recurs la putere, afir mând că fiind străin „nu l-a cunoscut de este om bun sau rău“. Dacă alegerea este limitată din cauza numărului mic de familii, țăranii se orientează spre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]