1,318 matches
-
e răul absolut - bine, bine, nici bun nu este, evident, m-am plictisit și eu de ifosele lui -, iar virginele politicii, sulemenite corespunzător și echipate excitant, respectiv Crin, Geoană și Marko Bela, s-au unit Împotriva marinarului pentru a apăra glia străbună cotropită de invective și intemperii. Românul, vorba poetului, are șapte inimi În pieptul de aramă, dar politicienii noștri n-au nici mamă, n-au nici tată, nici rude, nici verticalitate. Da, ver-ti-ca-li-ta-tea lipsește cu desăvârșire, am fost bun la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ați adus la cașcaval numai șulfe, numai știfturi, numai hoți, numai lingăi, numai ciurucuri, numai nasoale și alte dandanale. Ați dus țara de râpă, iar eu nu iert asta! În mine strigă Bălcescu, se zbate Vladimirescu și urlă dorul de glie! Am făcut o cerere și am plecat cu fruntea sus. Am ieșit pe ușă demn, mă! Mai apar câteva batiste, iar unul care abia se mai ține pe picioare răcnește: Sandu Șpriț, om politic de viitor! Partidul lui Sandu Șpriț
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
trecut supărarea. Vedem noi pe unde scoatem cămășile când ajungem la neveste! Dar ne iartă ele, că suntem cei mai iubiți dintre pământenii cu verighete pe dește! 05.08.2010 16 ore Sandule, să dea criza asta cu mine de glia străbună rămasă În urmă cu fertilizarea și irigarea la hectar dacă nu mă simt cu vinovăția la purtător. Ho, nu te repezi, Îți explic eu ce vreau să spun, tu pune Tămâioasa În pahar și simte-te bine. Și noi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
grădinițe. Voi, Mircea, ați plecat chiar fără iluzii, cu o facultate gata demontată. Mi-am tot chinuit mintea în ’90 ce se va întâmpla cu aceste catedre din orașe neispititoare. Cine și de ce le-ar mai ocupa, o dată ce legarea de glie nu mai e politică de stat și absolvenții nu mai stau cu rigla lângă o hartă să socotească distanța între locul de repartiție și cea mai apropiată gară. Lipsa de soluție se vede deja, cum nu se poate mai clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu ea deodată, în viața ei, un om, Noi o purtăm în suflet adânc, fără‐a o ști, Cum poartă bucuria‐nfloririi lui un pom. În ea ni‐i începutul și patria ființii. Prinsese rădăcină în ea ca într‐o glie; Neștiutori pe urmă de chinul suferinții, Ca să rămânem singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
față de se oglindeau uneori stelele serii și cel mai ades luceafărul de dimineață. Împărătesele nu‐și plângeau soții și feciorii când se petreceau într‐o veșnică veșnicie, dar plângeau cu ură și răzbunare când le‐ ncălca și fura cineva din glie. Zâmbetul îl dăruiau cu multă înțelepciune, pentru prunci erau într‐una zâmbitoare și de se nimerea să râdă și ele câteodată se îmbrăcau toți pomii din livezi în floare. Mamele noastre sunt și astăzi împărătese. Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tuturor; Cred că morții au putere Mamă, iartă‐ne‐ n tăcere. Cineva strigă mereu și‐mi spune ca un ecou Că‐n curând vom fi cu toți În acel norod de morți. Când ne cheamă veșnicia Ne vom confunda cu glia; și rămân doar pe pământ, Faptele ce‐ am săvârșit ! 29.03.1992 POVESTEA MAMEI Așa‐ncepe povestea mamei de demult, Când s‐ a născut în codru în secolul trecut, și nașterea în mitrici atunci s‐a consemnat, Nimeni de a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vreme‐ mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acuma Întâia dată‐ncrucișate. Ostaș al sfintei munci depline, De‐ acum pământul te așteaptă, La judecata cea din urmă Tu vei găsi socoată dreaptă! Cinstită slugă credincioasă, Vor odihni a tale moaște, Doar glia neagră și mănoasă Atât de bine te cunoaște... Închișii ochi n‐or să mai știe, și nu s‐ or tulbura de jale Când cai străini vor paște iarba De pe movila gropii tale. Azi nu mai e îngust bordeiul Să‐ ncapă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
prohodi la groapă: O viață‐ntreag‐ am fost tovarăși, În ploi și‐ n arșiță de soare, 189 De truda palmei tale aspre Eu m‐ am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea și jalea care mă purta: M‐ ai frânt de glia tuturora, Dar n‐ am săpat moșia ta! RUGA MAMEI fragment Să‐mi plec genunchii iară, Să‐ ți spun iar ce mă doare, Preasfântă născătoare și pururea fecioară! Cu ochiul tău din ceruri, Atoatevăzătorul, Tu mi‐ai văzut feciorul, și mi
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
merit am eu pe tăcutul pământ Pribeagă-ntr-o lume, de mila-i plângând? Te caut în zori, dar te caut și-n-noapte Dincolo de cântec, cu jale în șoapte. În zâmbetul gingaș și-n ochi de copilă, În verdele ierbii din glia umilă. Te strig să te-ntorci, port in mine aminuri, În dangăt de clopot răsună suspinuri. Se-așteaptă din ceruri un strop de lumină Să curgă pe suflet, din raza-ți divină.. Hai, vino să-mi umpli cu haruri făptura
Strig?t by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83230_a_84555]
-
se-amâne, Ceasul dat spre-a se jertfi. De sămânța este bună, Nu se prinde-n galben lut; În zadar strunești o strună Când destinu-i surdo-mut. 14 martie 2004 REFLECȚII (CLIII) Am pornit adeseori Ca să caut mari comori, Nu în glie, ci în eu, Unde-i negură mereu. 26 martie 2004 Las manuscris În stil scorțos, Care e scris De-un tip osos. 29 martie 2004 AM FOST ȘI SUNTEM PRECUM IUDA Am fost și suntem precum Iuda Nu cu Iisus
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
și povești de dragoste. Nu am prins niciun război doar câteva cutremure care ne-au unit mai mult. Vezi? Tot pacea și armonia erau primordiale iar oamenii erau mai înțelepți și mai fideli. Semănătorul știa să semene sămânța, ținea la glia lui nu o trăda, la pâinea coaptă în cuptor pe vatră, a mielului sacrificat, nu se despărțea ca râul de albie atunci când grijile îl inundau. * Acum se simte albia deformată de apa timpului prezent. Ne scăldăm în vremuri tulburi, vânăm
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și forța ei de penetrare, precum și prin puterea de a se menține în timp, nealterată, ba chiar cu o ușoară accentuare a libido-ului spre bătrânețe, ca urmare fie a chemării străbunilor, fie a materializării proverbului Românul e una cu glia, ceea ce, desigur, nu-i de râs, dar nici de luat în seamă, pentru că dacă abordăm și altfel problema, atunci și pescarii nasc aprinderi stranii atunci când pescuiesc, mai ales lipovenii, nemaipunând la socoteală pe braconieri, ai căror kW izvorâți fie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Tineretul nostru În care ne punem nădejdea, hai sictir! O s-ajungă departe, că are cin-să-l Împingă, nași-su, generalu’, mă-sa, maioreasa, ta-su vitreg, colonelul, ta-su natural la Informațiile din armată! Nu ca mine, care-am venit de la glie, activist la tineret, intrat În armată când s-a făcut reforma la Siguranță, dân grad În grad, pân-am ajuns șef la Direcția de Securitate și Gardă, să bat cu Șefu’, și ălalalt, și ăsta, toate coclaurile, la vânători! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
veșnicie Prutul leagă și dezleagă, la un neam cu două țări ce îi este lui mai dragă: limba-aceleiași chemări să fim iarăși la o masă, în preasfântă unitate, în care frate cu frate să se simtă ca acasă. Locuind aceeași glie, să rămânem mai puternici noi, cu-a noastră veșnicie peste haita de nemernici care astăzi o sfâșie... Aiud, 1957 Drumul robilor te sperii cât de lung e și de lat spre adâncu-ntunecatelor Siberii cu oase moldovene presărat... Smulși de la vetre
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Pământ, suntem într-o continuă alarmă... Din Carpați, Nistru, Siberii, martirii ies din lut, și-s fără număr! Cu noi în rând, umăr la umăr ne pregătim de ceasul Învierii... Îl simt, e-aproape... Au un rost aceste oase de sub glie: a noastră-nsângerată Românie să fie iarăși cum a fost: rotundă ca o armonie, înaltă cum coloana lui Brâncuși, cu împrejur deschise uși oricărui om de omenie... Aiud, 1957 Soartă De-acum sunt ani de câd încerc să scriu subtilități
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cu dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
văzut bisericile, statuia eroilor, termocentralele și fabricile dintre care puteam să o aleg pe aceea unde, în mod firesc, aveam să lucrez și eu. Apoi sora m-a făcut să simt țara puternică, pașnică, se întindea dincolo de orizont. — Știi, dragă, glia țării e plină la tot pasul de cei morți. Ei sunt și sub pașii tăi. Chiar și aici, sub asfaltul neted. Toți sunt niște eroi cărora trebuie să le fim recunoscători pentru faptul că mașina aceasta ne poate purta atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
roua-ncet se lasă, În lunca ca un colț de rai Țăranii sunt de mult la coasă; Transformă-n șah covorul verde, Lăsând doar brazde-n lung și-n lat Iar silueta lor se pierde În orizontu-ndepărtat... La prânz, când glia e cuptor, Ei se retrag la umbra deasă Și printre țipet de cocor, Se-aud, pe rând, bătăi de coasă; Se-așează apoi, grăbiți, la masă, Întind mâncarea pe suman Și-n sărăcia lor din casă, Le place viața de
LA COAS? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83817_a_85142]
-
a ajuns cu bine la vârsta patriarhilor biblici, fostul ofițer în Armata regală română, Gheorghiță Savel, lasă cartea pe patul clătinător, își îndreaptă trupul mai arcuit al celor aproape 2 metri cât a avut în tinerețea plină de dragostea de glie și monarhie, de străbuni și de atâtea minuni câte l-au scăpat din capcanele morții, își trece palma pe fruntea dungată de tulburătoare interogații și ofuri lăuntrice și, parcă neavând suficient aer, deschide fereastra încăperii sale de la etajul casei ce
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de elev, intelectual în activă formare. Astăzi, știm că în anul 2001, papalitatea a sanctificat în piața San Pedro, în văzul lumii, peste 350 dintre victimele: preoți, monahi și monahii, ale războiului din Spania. Simțul patriotic accentuându-se, dragostea de glie cucerind cotele acoperite de lecțiile istoriei, îl fac să ajungă la Liceul Militar “Ferdinand I”, din Chișinău, pe care îl absolvă în 1939. Un an care fremăta de evenimente. Europa și planeta fierbeau de tensiuni. Lumea, de îngrijorări. România, de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
țara, după blestematul 23 august 1944 când România a intrat sub talpa iadului comunist din care nu-și mai revine și după două decenii și jumătate. Conștiința lui Savel de patriot (nu patriotard!), adică de trăitor profund a dragostei de glie și neam românesc, se îndreaptă spre tineretul care ar trebui să țină cu dinții de demnitatea creatoare de stimă, făcând din comportamentul lor o pildă și pentru străini, încât a fi Român să însemne a fi pilduitor în tot ce
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prezentul- document istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator și asasin: Carol II. “Un timp al erorilor, o epocă sfâșiată de aporii ireconciliabile...”(Acad Al. Zub) în care entuziastul ofițer, Gheorghiță Savel, făcându
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]