4,147 matches
-
făcea sa zâmbesc. Am intrat repede în vorbă și, primind răspuns afirmativ, mi-am permis s-o însoțesc într-o scurtă plimbare. A fost frumoasă plimbarea prin ninsoare... Ne-am dat pe gheață, ne-am amenințat cu câțiva bulgari, am glumit si, evident, ne-am analizat pe ascuns, fiecare folosindu-se de tertipurile sale, mai mult sau mai puțin voalate, potrivit experienței proprii de viață. Era divorțată de câțiva ani buni, mai mulți decât ai mei ca văduv, astfel că era
ŞI... CÂT O AI DE MARE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348011_a_349340]
-
spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-o
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
privirile admirative ale calorlalți; era o pereche de vis, amândoi de-o frumusețe demonică, eleganți ca un prinț și o prințesă care se visaseră unul pe altul o viață și acum li se împlinise acest vis. -Am sosit, domnul meu! - glumi Veronica, dându-i mâna să se urce în cupeu. Veronica spuse o adresă, birjarul cunoștea locurile, era vorba de castelul de lângă Oberdobling cu pădurea aceea veche care-i străjuia aripile lui de vis, prelungite prin luminile ferestrelor. Castelul își avea
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
o rochiță albă de borangic și fugea ca un îngeraș printre lăstăriși. „Maicăăă, o striga mama Ana, să nu te rătăcești că pe-aici sunt căpcăuni!” „Și cum sunt căpcăunii, mamă?” - întreba ea plină de naivitate. „Nici oameni, nici fiare!” - glumea mama Ana. Dar Veronicăi nu-i era frică, a luat-o prin pădure, culegând florile ei îndrăgite și cântând: Albăstrele, viorele / Precum lacrimile mele, / Udându-mi cărările, / Deschizându-mi zările... / Albăstrele, viorele/ Să mă-npodobesc cu ele... Sărea într-un picior
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
social planetar și va băga șapte miliare de oameni în Iad. Avertizez că, cu un popor ca Israelul cu un stat înființat abia din 1947, dar care a suferit un salt cuantic prin “homozigotare și puritate genetică”, nu-i de glumit. Ei nu sunt ca legionarii romani și etrusci care au fost ușor asimilați osmotic și genetic în războaiele dintre daci și romani; israeliții sunt oamenii “însemnați” cu o marcă genetică unică și de aceea sunt total rupți de realitate politică
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
transportul containerelor cu lichid până la maximum 100 de mililitri. Vă rog să-l aruncați la gunoi... în cutia aceasta...”. Ce pot să zic!? Pe aeroport nu se face scandal și nu se aduc argumente. Altfel poți să fii arestat! Nu glumesc de loc! Greșeala este a mea! Știam regulile, dar dintr-o neatenție, în camera de hotel, trecusem recipientul din valiza de cală în cea de mână. În prima puteam să trasport cât lichid doream. Numai să nu fie inflamabil! Mi-
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
ar scrie astfel: LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES - (BULES) PRÄSIDENT ! Am făcut glume toată viața, dar gluma asta cu 80 de ani nu am făcut-o eu, așa că trebuie să mă iau în serios. Eu nu mai glumesc; am declarat încă de anul trecut, tot în această pagină, că nu mai glumesc atâta vreme cât mai sunt ticăloșii la putere, așa că aștept cu nerăbdare să mai trecă o săptămână să scap prin referendum de rușinea națională. Dacă vreți să mă
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
făcut glume toată viața, dar gluma asta cu 80 de ani nu am făcut-o eu, așa că trebuie să mă iau în serios. Eu nu mai glumesc; am declarat încă de anul trecut, tot în această pagină, că nu mai glumesc atâta vreme cât mai sunt ticăloșii la putere, așa că aștept cu nerăbdare să mai trecă o săptămână să scap prin referendum de rușinea națională. Dacă vreți să mă felicitați, mai bine felicitați-mă atunci. Așa că mă păstrez grav și mulțumesc tuturor pentru
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
trec greu și apăsător - și mă înspăimântă, ca o ruletă rusească a destinului. Aș vrea să fiu din nou tânăr, să pot râde, să pot iubi, să mă frec pe față cu zăpadă în aerul rece al iernii. Să pot glumi, să simt că trăiesc. Să pot privi către Infinit. În loc de asta, stau singur într-o încăpere prăfuită, oripilat de lumea în care nu eu am ales să trăiesc, temându-mă chiar ca totul să nu devină mai rău în curând
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
cu glas mieros. Măgulită de cuvintele lui frumoase, mai mult decât din convingere, Alma-i răspunse, într-un târziu: - Bine, dar cu o condiție. Să pui mâna să înveți. - Orice, Alma, îți mulțumesc zeiță. M-ai salvat din gura balaurului fioros, glumi el vesel. Ești singura armă care mă apără de furia lui. - Da, da... zise amuzată fata. Pe când tărășenia? - Ai mei trebuie să sosească în maximum două - trei zile. Dar nu facem repetiții? - Dragă! Ești deja obraznic, nu crezi?! Îi aruncă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
-te-n aia a mă-tii de bou! a exclamat Mișu, înfuriat. Vino, boule, să te șterg cu cearșaful plin de sânge la gură! Hai, mergi cu mine acasă să-l vezi! - Du-te bă în puța mea, că am glumit. Hai, spune mai departe, nervosule! Ce să mai spun? A fost ca lumea. Greu, la început, ca la orice virgină, dar am luat-o sistematic, puțin câte puțin. N-a țipat. A dat puțină apă la șoareci, s-a zvârcolit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
care au înțeles să sprijine demersul artistic, pentru că ceea ce inaugurăm azi aici e doar un prim pas. Mulți dintre voi știți că eu sunt un mare specialist în garduri. Și dorim să compensăm un gard cu un alt gard", a glumit Cherecheș, făcând aluzie la gardul Coloniei Pictorilor, care va fi refăcut după un proiect modern, respectiv la gardul controversat de lângă blocurile sociale de pe str. Horea. Totodată a avut loc și vernisajul primei expoziții găzduite în spațiul proaspăt amenajat: „Am avut
BAIA MARE CULTURALĂ (ŞTIRI) de ANCA GOJA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362095_a_363424]
-
încă mai cunosc câțiva oameni pe acolo, este un mediu familiar. Dacă televiziunea publică nu vă pune astăzi în valoare, cine sau ce o face? Eu încă mai sper, n-au trecut decât 15 ani de la ultimul meu festival Mamaia! Glumesc, desigur. Aș spune că mă pun eu în valoare, atât cât pot, răspunzând invitațiilor tuturor posturilor TV, cu condiția să nu fie emisiuni discutabile sau de un gust îndoielnic. Din 1990 sunteți redactor la „Actualitatea Muzicală”. Este vorba despre arta
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
parte. Nu trebuie, atunci când va veni timpul, să suportăm și reversul medaliei? Am aflat că profesorul universitar Ion Tătaru, care ieșise la pensie de mai multă vreme este bolnav și m-am întristat pentru că tare am ținut la el. Spunea glumind că are o pensie egală cu a unei femei de serviciu de la Operă. Continua să muncească, multe, foarte multe ore pe zi, nu fuma, băutura nu se lipise de dânsul și arăta mult mai tânăr decât cei aproape optzeci de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365818_a_367147]
-
spune cineva că Smarandache e prost, el crede imediat... mi s-a explicat. Aceste bețe-n roate mă-ntărâtă, mă-nfierbântă ca pe-un oltean înrăit... Mă avânt să creez mai mult, mai tare... MM este „oltean prin adopție” [așa glumim noi, dar el își zice mai sofisticat: „Oltean de rangul II, adică, prin alianță - du-pă muiere”!], fiind originar din Dobrogea și stabilit din 1979 în Râmnicu Vâlcea. „Neparticulele” - dovada „nemateriei”! Prima-mi prezentare: „Legătura dintre neparticulă și nematerie” (prima parte
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015 Toate Articolele Autorului MĂCIEȘUL Măcieșul cel ghimpos, Azi, și-a pus mărgele Și le-arată bucuros, Deși-s mărunțele. Vrăbiile îl privesc Și vorbesc, se-nfoaie, Se amuză și glumesc, Țopăind pe-o claie. - Ia uitați-vă, băieți, Ce mărgele are, Intră-n vorbă trei sticleți, Sărind pe cărare! Cucul cântă-n pădureț Altă melodie, - Vai de mine, ce glumeț! Zice-o ciocârlie. Măcieșul cel ghimpos Are-n rămurele, Și
MĂCIEŞUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365903_a_367232]
-
despre alții, ba din răutate, ba din lipsă de respect, sau din invidie și aduc vătămare onoarei altora. Și dacă îi întrebi cu ce drept face atac la persoană, cu un un rânjet diabolic la colțul gurii motivează că au glumit și că ești o persoană „acră” fără simțul umorului. Numai că, la o glumă bună râd toți și nu unii de alții. Asta este una din modalitățile de hărțuire morală prin care se poate pune pe cineva la oprobriul public
DESPRE IMAGINE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365931_a_367260]
-
tăi O rază de lumină Să pot fi fericită, Să văd cum sufletul se zbate De dorul tău în miez de noapte! Mai dă-mi o șansă, numai una, Îți cer prea mult, Sau ție îți e totuna? Eu nu glumesc, de ce-aș glumi Când, fără tine, știu decât atât. Nu pot trăi. Mai dă-mi o șansă, dragul meu, Că viața e așa de scurtă...! Sărutul tău să fie-al meu, Eu viața ta tumultă... Nu-ți fie teamă
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
lumină Să pot fi fericită, Să văd cum sufletul se zbate De dorul tău în miez de noapte! Mai dă-mi o șansă, numai una, Îți cer prea mult, Sau ție îți e totuna? Eu nu glumesc, de ce-aș glumi Când, fără tine, știu decât atât. Nu pot trăi. Mai dă-mi o șansă, dragul meu, Că viața e așa de scurtă...! Sărutul tău să fie-al meu, Eu viața ta tumultă... Nu-ți fie teamă, n-ai să-l
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
asupra acestei noi măsuri prevăzute de regulamentul de pază a frontierei. Este somată să se predea împreună cu tot grupul de infractori. Focul de avertisment, sau în realitate chiar o rafală de gloanțe pe deasupra capetelor, îi convinge că nu este de glumit cu acest vajnic erou. Totul se sfârșește cu decorarea grănicerului care a trăit coșmarul vieții lui dar și momentul lui de glorie. Civilii prinși cât și fostul grănicer, cum și pe unde or fi trăind acum?!.... Grănicerul Bert se întreabă
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
Șoseaua Viilor. Noua îndeletnicire de la locul de muncă îi crease o cu totul altă stare reușind să preschimbe suferința neîmplinirilor într-o întristare ce putea fi estompată de cotidian. Numai că, chiar și cotidianul este uneori imprevizibil. * - Râdem noi și glumim dar scroafa este moartă în coteț! Femeia este surprinsă de cele spuse de către acest tânăr necopt. Își permisese să îl ia un pic în derâdere încurajată de diferența de vârstă știind și ce rost are prezența lui aici la etaj
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
fuseseră implicate și chiar le fusese peste mână să părăsească banda de lucru. Cu vorbele lui, băietanul ăsta, pusese degetul pe rană. Pe fața destinsă de până atunci i-au apărut cute. Albert a dres-o repede: - Dacă nu am glumi, viața ar fi greu de trăit! - Nici nu știi câtă dreptate ai; câte zac pe sufletul meu! Era un bun ascultător, femeia a realizat aceasta, așa că a continuat: - Mi-a murit soțul. Acum patru ani. M-a lăsat cu un
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Mi-a murit soțul. Acum patru ani. M-a lăsat cu un copil, un băiat. Ce era să fac?! Dacă rămâneam singură și îmi vedeam de ale mele, dacă îmi creșteam singură băiatul, așa cum aș fi dorit, ori de câte ori aș fi glumit sau doar să fi stat de vorbă cu un bărbat lumea ar fi zis că sunt curvă. Cu timpul chiar și băiatul meu ar fi ajuns să creadă așa ceva despre mine. Ce era să fac?! M-am recăsătorit. Băiatul nu
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]