2,459 matches
-
la pământ cu un glas blând și amăgitor, ca pentru a-i încânta sufletul înainte de a-l răpune...” <footnote *** (1992), Omul de la fereastră - proză romanșă, Editura Univers, București, pp. 307-309. footnote> . În comuna Prundu, județul Argeș, la sfârșitul secolului XIX, gospodarul încă își amenința cu un topor pomii fructiferi, fiecărui copac spunându-i: „dacă nu dai roade anul acesta, te tai”, iar în balada Miorița se redă o conversație om-animal etc., toate acestea dovedind interacțiunea om-natură realizată în timp istoric, în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
poate fi găsit fie din rândul foștilor emigranți, fie dintre pensionarii din localitate, care au lucrat în industria socialistă; - organizarea acestui proces nou, de mare anvergură pentru localitate și locuitorii săi, se situează într-o zonă critică, dată fiind rezistența gospodarilor la noțiunea de cooperație completată cu procesul de îmbătrânire a populației și depopularea mediului rural; - investițiile în procesarea produselor agricole, pentru a deveni viabile economic, mai au nevoie de încă două condiții: desfășurarea unui spațiu pentru activitatea de procesare și
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
că limba este nesigură, În nici o strofă nu se vede neliniștea față de imperfecțiunile expresiei. Poeticul (cum zice cel de al doilea fiu, Nicolae) scrie pentru el și pentru alții În situațiile cele mai bizare. Dintr-o notă a lui Nicolae, gospodarul familiei, aflăm că poezia care Începe cu versul „Foarte multă văz plăcere” a fost compusă Într-o dulce pustietate, Într-o dimineață de mai, preț de un ceas, În urma unei dispute asupra vorbirii. Altele care au În acrostih numele Lucsandrei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu inima Înfrîntă și cu duh slobod... Ah, ramură a trunchiului celui obișnuit În slavă și laudă.” Nicolae are, nu mai Încape vorbă, firea unui moralist, rîndurile de mai sus sînt admirabile, fraza acoperă bine gîndul iute și profund. Este gospodarul unei familii risipitoare, cel care-i apără reputația și-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele pline, de laptele care susură În șiștare, de aerul serii care vibrează de geamătul greu al taurilor. Imaginația se deschide, bucuroasă, spre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conțescu ș.a.) sunt, majoritatea, tot intelectuali, dar atrași mai mult de bunurile materiale decât de valorile spiritului. Pentru averi și poziții sociale, ei sunt în stare de orice. Benedictin al științei, Ermil Conțescu are, pe de altă parte, mentalitatea unui gospodar omnipotent; în înțelegerea lui, catedra și disciplina profesată sunt un fel de proprietate personală; lumea universitară a devenit pentru el "un sat cu rubedenii". Rudele lui nu împînzesc, de altfel, doar universitatea, ci și ministere, instituții. Profesorul își are reprezentanți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numesc Atanasie și Constantin Grabovschi. Cel puțin 50 de familii macedoromâne se văd interesându - se de dezvoltarea culturei românești. [4 iulie 1876] ["BĂTRÎNII NOȘTRI ERAU PRACTICI... Bătrânii noștri erau practici și pricepeau administrație, finanțe și economie politică, așa precum un gospodari bun pricepe administrarea moșiei sale. Iar franțujii noștri, cari de la 1848 încoace au luat avânt, sunt preste tot târzii la minte, cu toată învățătura teoretică și fineța advocățească pe cari și-a câștigat - o frizându - se doi trei ani prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rubens, A. W. Babo, Berard, O. Siemens, Willemoz, I. Nessler, R. Noack, H. Jaeger ș. a. ), totuși e ferită de stilul greoi și abstract pe care-l întrebuințează mai cu samă autorii germani. Cartea se ține prin limba la nivelul oricărui gospodari român cu oarecare cultură și este lesne de înțeles. Pentru a vedea ce scop urmărește autorul în scrierea sa, vom reproduce câteva pasage din prefață: Prin cultura pomilor se poate folosi aproape fiecare petec de pământ, mănos sau sterp, uscat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
11 septembrie 1877] CALENDAR PE ANUL 1878 Escelentul calendari al d-lor Comșa și Eug. Brote au avut anul său întîi (1877) două ediții. Anul al doilea (1878) credem că va avea acelaș succes. îl recomandăm mai cu samă tuturor gospodarilor, cari vor găsi în el o mulțime de învățături folositoare în ramura lor de activitate. La noi în România, unde calendarele se editau odată de oameni ca Alexandri, Cogălniceanu, Asaki ș. a., au ajuns astăzi o speculă curată și conțin, unele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor nemișcătoare. Nici nu le venea în minte că ei pot și testa ogorul, precum nu le-a venit în minte că au a se îngriji și de copiii lor; ei trăiau în rătăcirea că feciorii, când s-or face gospodari, or căpăta de la stat pământ, precum în trecut au fost căpătând ogoară de la proprietari sau de la comună. Proprietarii și agenții lor jidovi îi întăreau și mai mult pe mojici în această credință deșartă, și astfel s-au făcut că proprietarii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele religioase etc. Astfel, boierul Gavril Conachi ni se înfățișează prin aceste însemnări ca fiind un om harnic, bun gospodar, doritor de a agonisi avere, ca și nepotul său de frate de la Țigănești, marele logofăt și cavaler al Ordinului Vladimir, Costache Conachi, cu care îl aflăm în strânse relații, nu numai de rudenie, ci și gospodărești. De mare interes sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii, cât și la datorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenilor”, o expresie păstrată și folosită de părinții noștri când ei ne îndemnau spre îndeletniciri și fapte de așa natură încât să poți fi considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității. De pildă, la alcătuirea catagrafiei din 1831, cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității. De pildă, la alcătuirea catagrafiei din 1831, cei care sunt arătați că răspund de exactitatea datelor înregistrate pentru toate satele umbrăreștene sunt menționați astfel: Evident că cei trei gospodari desemnați ca „pacinici ai satului” reprezentau cele trei straturi sociale. În acest sens iată un alt exemplu documentar, din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e o omisiune deliberată ori o scăpare din vedere, ci o stare de fapt, în sensul că, în perioadele anterioare, nu se distingea categoria acelora care se pricepeau să prelucreze și să confecționeze obiecte din lemn. Cu alte cuvinte, orice gospodar trebuia și putea să fie în stare a-și construi din lemn cele trebuitoare în gospodărie și nu erau puține acestea, fără să apeleze la un specialist. Care să fie explicația acestei situații ? E ușor de găsit și ea rezidă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mari, Ilie, Gheorghe și Dumitrache Bosoi. Dacă luăm în seamă că aceștia fuseseră înzestrați cu câte ceva și cu ocazia căsătoriilor lor, ne dăm seama că și respectivul testator avea o frumoasă gospodărie, așa cum o vor avea și feciorii săi. Tot gospodari de mijloc credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de ei, așa numitele haturi. Unul dintre locuitori, ajutat de alți câțiva, ținea și consemna într-o condică evidența pe fiecare proprietar, cu precizarea mărimii și a punctelor stăpânirii cuvenite. În cele din urmă, suprafețele s-au fixat pe fiecare gospodar, putând fi vândute. La Torcești a fost același sistem de înfăptuire a reformei, diferența constând în suprafața totală, numărul locuitorilor și fixarea pe teren. Astfel, lor li s-a atribuit un teritoriu ce pleca tot din malul de est al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal la comunele (cătunele) Condrea și Umbrăreștii din acest districat, plasa Bârladului [...], eu, subscrisul, Domnule Prefect, vin subordonat a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comerțul local sau de la orașe. Așa se face că, de pildă, astăzi nu se mai poartă dimia 1 tradițională, nu se mai cresc viermi de mătase pentru țesăturile din borangic și sunt pe cale de dispariție și alte preocupări tradiționale ale gospodarilor și gospodinelor satului. Dintre acestea, aș aminti doar fabricarea pâinii. Și ce pâine făceau mamele și bunicile noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, ca să le meargă bine peste an. Pentru toți, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur pentru treburile mărunte. Deoarece se credea că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelșugat în această zi, oamenii nu munceau, ci doar făceau curățenie prin case. SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ De 1 Martie se poartă un șnur din alb și roșu, șnur care mai este numit și „funia anului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
venite din alte sate, pe cunoscuți și pe străini. Atunci când gazdele purtau numele de botez ale patronului bisericii lor, petrecerea lua o mai mare amploare, fiind sărbătorită și ziua onomastică. Cu această ocazie, locuitorii din alte zone sosesc pe la casele gospodarilor și în special pe la cei ce-și „făceau patronul”. Petrecerile cu lăutari aveau loc seara când flăcăii organizau în cămine culturale și școli unde în schimbul unei taxe de intrare putea să participe oricine. Balurile intime se organizau în casele localnicilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu covrigi, nuci, colaci. Potrivit tradiției
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]