2,903 matches
-
încă multe de făcut. Trebuie perseverență și fler pentru depistarea surselor. Cu alt prilej vă voi spune ce lucruri frumoase am găsit, în peregrinările mele bucureștene. Am stat de vorbă cu farmacistul Schnittel 300. Mobilierul a fost realizat în stil gotic de un meșter vienez la începutul secolului, cu bani 296 Afia Apetroaie a funcționat în satul Moișa Boroaia, retrăgându-se la bătrânețe lângă fiul său din Fălticeni, inginer agronom. 297 Colecția de artă „Ion Irimescu” și Secția de artă plastică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
naturală spre șmecherie, spre nemuncă, de care vorbea Cioran, s-a întors împotriva lor. Am putea spune că așa suntem noi, e în psihologia românului, și ar fi bine să calculăm distanța dintre stepa cu mesteceni și pădurea de catedrale gotice. Vom vedea că nu suntem la mijloc, între Occident și Orient, suntem mult mai aproape de stepă, periculos de aproape, geografic și sentimental. La un an sau doi după revoluția din 1989 am găsit într-o școală ă cazul e real
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
este favorabil, doream să adaug ceva cunoștințelor mele lingvistice. M-am apropiat sufletește de părintele Iacob Pojar; bucuros, mi-a oferit bagajul de cultură teologică, în limba germană. Știam, atât cât poți învăța pe apucate, să citesc și în alfabetul gotic. Când am început lecțiile, domnul Rozin i-a zis părintelui: Nu mai învață ăsta nemțește, cum nu sunt eu popă! După o lună de zile de muncă asiduă, învățând ziua și noaptea, domnul Rozin uimit, nu mai înțelegea ce discut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
smalt roșu, încărcată de o trincleta foliata de aur. Semnificația elementelor însumate Stema județului Sibiu este o stemă civică a entității teritorial-administrative. Ea cuprinde semne de patronaj istoric, fiind totuși o asumpțiune. Din punct de vedere stilistic este o stemă gotica. ● Mobilă LEU - smaltul auriu a fost ales ��n complement cu smaltul roșu al scutului, împreună cu cele două smalturi fiind cele tradiționale ale Transilvaniei. Ca simbol consacrat: blândețe, frumusețe, noblețe și bună-credință. Încărcată pe figură cap, simbolizând tradițional vigilenta, puterea și
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
atunci, adevărate bijuterii ale județului Vaslui. Concentrând tot ce a fost mai frumos și mai reprezentativ în construcții țărănești, modestele noastre bisericuțe de lemn sunt, din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și valori care au fost, priza directă exaltă un sentiment. La Nesseber, privește amplu dinspre larg și prim-planul este dominat de albastrul mării. Casele se ordonează ca o piramidă urbană, pitorească și luxuriantă. Alteori, privirea se scurge printre arcurile gotice ale unor portaluri monumentale și sfîrșește pe fațada unei biserici ortodoxe. Ascensionalul ocolește peste dalele de piatră tocită de pasul omului, dar și de imaginare furtuni, și sfîrșește în imensitatea de azur a cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
uite așa Topârceanu a scăpat de șo! șo! șo ! la ureche. „Timpul întărește prieteniileʺ, spunea Sadoveanu. „Dar slăbește dragosteaʺ, îl completa Topârceanu, omul măsu rilor im ediate. Pe când se afla odată la Fălticeni, i am arătat lui Topârceanu niște inscripții gotice dezgropate la Bunești, semn că pe la Fălticeni au trăit goții. — Așadar, coane Artur, a zis el, suntem acasă la goți ? Mein Gott ! Noroc că nu-s bigot ! Și nici bigam, l-a completat cu înțeles Sadoveanu. — Lasă, coane Mihai, vine
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sfântul Marcu în Toscana, în mod special, la Lu‑ cca și la Pisa și chiar la Bruxelles. Tot în această perioadă a răspândirii ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure de o însemnată favoare pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care repre‑ 99 f. C. atti, Antiche icone dei musei sovietici, Milano 1984, 17. 100 Mihail Vladimirovich
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
aveau un fundament solid, de aceea se poate vorbi de o viziune rudimentară și foarte simplificată a șirului real de evenimente. Se știe de asemenea, că după haosul din Evul Mediu timpuriu, reînnoirea artelor s‑a produs gradat, iar perioada gotică reprezintă un episod esențial în cadrul acestei reînnoiri, așa încât noutățile lui Giotto au fost pentru ei cu atât mai senzaționale. Ca urmare, pentru italienii din secolul al XIV‑lea arta, știința și erudiția, înfloriseră în perioada clasică, dar apoi au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lea un grup de artiști tineri nu au vrut să mai țină cont de ideile trecute și au creat o artă nouă22. Maestrul lor a fost un ar‑ hitect, Filippo Brunelleschi, care lucra la catedrala din Florența, catedrală în stil gotic în care erau puse în practică invențiile tehnice proprii tradiției aces‑ tui stil. Descoperirile noi făcute de artiștii italieni și flamanzi, la începutul secolului al XV‑lea, au generat ecouri în întreaga Europă, iar ideea că arta nu 20 Ibidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
numeroase panouri care se află în Gand. Ce intenționa van Eyck? În dorința sa de a reface imaginea exactă a reali‑ tății, ca și Masaccio, era într‑un fel obligat să renunțe la motivele plăcute și curbele flexibile ale stilului gotic internațional; de aceea, aceste figuri pot chiar să apară stângace și rigide, însă nu putem trece cu vederea că peste tot în Europa artiștii din această generație care căutau adevărul s‑au opus vechi‑ lor idei despre frumusețe, șocând o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
doi alcătuiesc un adevărat spectacol al con‑ trastelor, deși arta lui Dürer se baza în mare parte pe surse clasice ale Renașterii italiene, în vreme ce Grünewald a rămas mai atașat de influențele care veneau din nordul Euro‑ pei și din tradițiile gotice. Lucrarea care îl reprezintă pe artist - altarul din Isenheim - se numără printre cele mai influente din is‑ toria artei occi dentale și a avut un ecou care a depășit cu mult epoca lui, inspirând ex‑ presionismul german din secolul al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 122 Astfel de elogii, aduse unui monument de sute de ani fac parte dintr‑un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu se ConCluzie 149 putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Sfântul Marcu în Toscana, în mod special, la Lu‑ cca și la Pisa și chiar la Bruxelles. Tot în această perioadă a răspândirii ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure de o însemnată favoare pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care repre‑ 99 f. C. atti, Antiche icone dei musei sovietici, Milano 1984, 17. 100 Mihail Vladimirovich
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aveau un fundament solid, de aceea se poate vorbi de o viziune rudimentară și foarte simplificată a șirului real de evenimente. Se știe de asemenea, că după haosul din Evul Mediu timpuriu, reînnoirea artelor s‑a produs gradat, iar perioada gotică reprezintă un episod esențial în cadrul acestei reînnoiri, așa încât noutățile lui Giotto au fost pentru ei cu atât mai senzaționale. Ca urmare, pentru italienii din secolul al XIV‑lea arta, știința și erudiția, înfloriseră în perioada clasică, dar apoi au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lea un grup de artiști tineri nu au vrut să mai țină cont de ideile trecute și au creat o artă nouă22. Maestrul lor a fost un ar‑ hitect, Filippo Brunelleschi, care lucra la catedrala din Florența, catedrală în stil gotic în care erau puse în practică invențiile tehnice proprii tradiției aces‑ tui stil. Descoperirile noi făcute de artiștii italieni și flamanzi, la începutul secolului al XV‑lea, au generat ecouri în întreaga Europă, iar ideea că arta nu 20 Ibidem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numeroase panouri care se află în Gand. Ce intenționa van Eyck? În dorința sa de a reface imaginea exactă a reali‑ tății, ca și Masaccio, era într‑un fel obligat să renunțe la motivele plăcute și curbele flexibile ale stilului gotic internațional; de aceea, aceste figuri pot chiar să apară stângace și rigide, însă nu putem trece cu vederea că peste tot în Europa artiștii din această generație care căutau adevărul s‑au opus vechi‑ lor idei despre frumusețe, șocând o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
doi alcătuiesc un adevărat spectacol al con‑ trastelor, deși arta lui Dürer se baza în mare parte pe surse clasice ale Renașterii italiene, în vreme ce Grünewald a rămas mai atașat de influențele care veneau din nordul Euro‑ pei și din tradițiile gotice. Lucrarea care îl reprezintă pe artist - altarul din Isenheim - se numără printre cele mai influente din is‑ toria artei occi dentale și a avut un ecou care a depășit cu mult epoca lui, inspirând ex‑ presionismul german din secolul al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier - pionier în studiile teoretice dedicându‑se găsirii de soluții pentru îmbu‑ nătățirea condițiilor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 122 Astfel de elogii, aduse unui monument de sute de ani fac parte dintr‑un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de echiva‑ lent clasic al fațadei goticului venețian. Pentru pictorii venețieni culoarea nu reprezenta doar un accesoriu supli‑ mentar ci dimpotrivă ea făcea diferența cum este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu se ConCluzie 149 putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]