KorAP: Find »[drukola/base=graham & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...48 49 50 ...54 >

1,348 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

o întâlnire de afaceri, presupun... — Într-un fel, spuse Louis. Aparțineam amândoi unei anumite organizații: un fel de club exclusivist. E legat de chestii tehnice. Ne întâlnim regulat să discutăm probleme de siguranță în fabricarea și distribuirea sistemelor de armament. Graham știa la ce organizație se referea: AESAR, Asociația Europeană pentru Siguranța Armelor și Rachetelor. Dar era surpins să afle că Mark făcea parte din ea. N-ar fi crezut că are timp pentru asemenea preocupări. — Oricum, spuse Louis, nu cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
crezut că are timp pentru asemenea preocupări. — Oricum, spuse Louis, nu cred că se va discuta prea mult despre afaceri astă-seară. Va fi mai mult o ocazie mondenă. Trebuie să veniți și dumnevoastră, domnule Packard. Veți fi cu adevărat bine-venit. Graham acceptă. O mică încăpere intimă fusese rezervată în spatele unui restaurant foarte liniștit și scump în centrul Bagdadului. Erau doar cinci invitați: Mark, Louis, Graham, un olandez sever și un neamț gălăgios. Mâncarea era franțuzească (condamnau toți cu vehemență bucătăria din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
mult o ocazie mondenă. Trebuie să veniți și dumnevoastră, domnule Packard. Veți fi cu adevărat bine-venit. Graham acceptă. O mică încăpere intimă fusese rezervată în spatele unui restaurant foarte liniștit și scump în centrul Bagdadului. Erau doar cinci invitați: Mark, Louis, Graham, un olandez sever și un neamț gălăgios. Mâncarea era franțuzească (condamnau toți cu vehemență bucătăria din orientul mijlociu); șampania era excepțională (Roederer Cristal ’77) și din belșug. Fiecare invitat beneficia de atențiile unei micuțe chelnerițe filipineze, care chicotea și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
și din belșug. Fiecare invitat beneficia de atențiile unei micuțe chelnerițe filipineze, care chicotea și se prefăcea încântată când o mână i se strecura pe sub minijupă sau sânii îi erau frământați grosolan în timp ce încerca să servească mâncarea. Pe chelnerița lui Graham o chema Lucila: din câte-și dădea seama, celorlalte nu li s-a cerut niciodată să spună cum le cheamă. Ședea între Louis și Mark, care părea mai puțin rezervat și reținut decât în ocaziile anterioare. Sporovăia liber despre munca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
le cheamă. Ședea între Louis și Mark, care părea mai puțin rezervat și reținut decât în ocaziile anterioare. Sporovăia liber despre munca lui și Târgul din Bagdad și ce dezvăluia el despre ambițiile lui Saddam cui avea ochi să vadă. Graham înregistra conversația pe un casetofon cu bandă subțire din buzunarul interior al sacoului: asta însemna că trebuia să fie atent la trecerea timpului, pentru că trebuia să se ducă la toaletă ori de câte ori banda trebuia întoarsă (își adusese cu el două C90

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
care a dispărut sus cu chelnerița lui între primul și al doilea fel. Au lipsit aproape o jumătate de oră. După ce s-au întors, a fost rândul olandezului. În timp ce se întâmplau toate astea, reușiseră să se consume, după socoteala lui Graham, opt sticle de șampanie. Simțea nedumerirea Lucilei față de faptul că nu se purta cu ea la fel cum ar fi făcut tovarășii lui. Nu era la fel de atrăgătoare în sensul convențional precum celelalte: piele era ușor pătată și ciupită de vărsat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
făcut tovarășii lui. Nu era la fel de atrăgătoare în sensul convențional precum celelalte: piele era ușor pătată și ciupită de vărsat și nu știa să-și ascundă tristețea în spatele unei măști vesele. Era nervoasă și uneori vărsa mâncarea când o servea. Graham știa că dacă s-ar fi relaxat mai mult, ar fi ajutat-o să se simtă mai la largul ei, dar era dificil pentru că încerca să se mențină treaz. Exact când urma să fie servit felul principal - spată de vită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
se întoarse spre el și spuse: — Sper să nu ne consideri nepoliticoși, domnule Parckard, dar avem de discutat câteva afaceri personale. Cred că ar sosit momentul să vă retrageți. — Să mă retrag? Mark arătă spre Lucila și făcu cu ochiul. Graham dădu din cap și plecă de la masă. Au urcat la etaj într-un mic dormitor incomod, în care patul era nefăcut și recent folosit. Camera era curată, dar slab luminată și neelegantă. Pe covor erau pete de sânge, care păreau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
patul era nefăcut și recent folosit. Camera era curată, dar slab luminată și neelegantă. Pe covor erau pete de sânge, care păreau a fi acolo de mult timp. De îndată ce se închise ușa, Lucila începu să se dezbrace. Păru uimită când Graham îi ceru să înceteze. Îi spuse că nu voia să facă dragoste cu ea pentru că era căsătorit și nu i se părea corect ca femeile să se culce cu bărbați aproape necunoscuți. Dădu din cap și se așeză pe pat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
îi ceru să înceteze. Îi spuse că nu voia să facă dragoste cu ea pentru că era căsătorit și nu i se părea corect ca femeile să se culce cu bărbați aproape necunoscuți. Dădu din cap și se așeză pe pat. Graham se așeză lângă ea și își zâmbiră. Observă că era în același timp ușurată și jignită. Încercă s-o întrebe de unde era și ce făcea în Irak, dar vorbea prost engleza și, în plus, păreau s-o deranjeze asemenea întrebări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
cărți. Nici unul nu știa un joc de cărți propriu-zis, așa că jucară câteva mâini de Snap. Mai era niște șampanie într-o sticlă de pe noptieră și în scurt timp chicoteau amândoi necontrolat. După toate strategemele, pânda, tensiunea permanentă din ultimele zile, Graham se simțea dintr-o dată eliberat: nu exista nimic pe lumea asta mai plăcut decât să joace acest joc stupid de cărți cu o femeie tânără, frumoasă și amețită într-o cameră necunoscută și dintr-odată simți un val de dorință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
lui certându-se gălăgioși, dar tachinându-se în timp ce desenau cercuri cu creionul pe șervețele și pe fața de masă. Fiecare cerc era împărțit în patru segmente inegale, având scrise în interior literele GB, D, NL și B. Cu puțin efort, Graham a reușit să scoată o explicație de la Louis, care se îmbătase: mai târziu, detaliile vor fi confirmate de proprii lui cercetări. AESAR n-avea absolut nici o legătură cu cercetarea măsurilor de securitate. Era un cartel neoficial al negustorilor europeni de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
în mod echitabil între fabricile lor. — Am hotărât că acestea sunt cifrele, spuse Louis întinzându-i un șervețel și arătând spre un cerc segmentat, care reprezintă comenzile noastre. Comenzile noastre pentru anul următor. — Dar nu fac sută al sută, spuse Graham. Louis izbucni în râs. — Astea nu-s procente, spuse el cu ochii strălucind. Sunt milioane de dolari. Râse și mai tare văzând uimirea nedeghizată a lui Graham și tot corpul i se zgudui când își întinse brațul într-un gest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
noastre. Comenzile noastre pentru anul următor. — Dar nu fac sută al sută, spuse Graham. Louis izbucni în râs. — Astea nu-s procente, spuse el cu ochii strălucind. Sunt milioane de dolari. Râse și mai tare văzând uimirea nedeghizată a lui Graham și tot corpul i se zgudui când își întinse brațul într-un gest amplu care cuprinse camera, chelernerițele, cei trei prieteni și carcasa de vită devorată de pe platoul de argint. Ce hăcuială, ehe, domnule Packard! Ce hăcuială! În următoarea jumătate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
într-un gest amplu care cuprinse camera, chelernerițele, cei trei prieteni și carcasa de vită devorată de pe platoul de argint. Ce hăcuială, ehe, domnule Packard! Ce hăcuială! În următoarea jumătate de oră, atmosfera de la masă deveni tot mai veselă și Graham își dădu seama că începuse să se simtă tot mai nelalocul lui. — Văd după buzele tale că dezaprobi, observă Mark Winshaw la un moment dat. Nu înțeleg de ce. Tocmai am asigurat compania dumitale de partea leului pe piața irakiană pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
simtă tot mai nelalocul lui. — Văd după buzele tale că dezaprobi, observă Mark Winshaw la un moment dat. Nu înțeleg de ce. Tocmai am asigurat compania dumitale de partea leului pe piața irakiană pentru viitorul previzibil. — Sunt doar cam obosit, spuse Graham. A fost cam prea de tot. — Sau poate, ca și mine, ți se pare această orgie de sărbătorire cam stridentă și vulgară. — Poate. — Și totuși am înțeles că erai un tânăr rebel în colegiu, domnule Packard. Graham se opri din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
cam obosit, spuse Graham. A fost cam prea de tot. — Sau poate, ca și mine, ți se pare această orgie de sărbătorire cam stridentă și vulgară. — Poate. — Și totuși am înțeles că erai un tânăr rebel în colegiu, domnule Packard. Graham se opri din sorbitul cafelei. — Cine v-a spus asta? Am făcut câteva investigații de rutină, cum ar face orice om de afaceri. Se pare că te-ai maturizat mult în ultimii ani. În ce sens? — În sens politic. Ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
rutină, cum ar face orice om de afaceri. Se pare că te-ai maturizat mult în ultimii ani. În ce sens? — În sens politic. Ia să ne amintim: au beneficiat de serviciile tale de tezorier muncitorii socialiști sau comuniștii revoluționari? Graham zâmbi cu îndrăzneală chiar în timp ce simțea că-l lasă curajul. —Muncitorii socialiști. E drum lung, deci, de la revoluția aceea ratată și acest restaurant din Bagdad? După cum spuneți, răspunse Graham, m-am maturizat mult. — Sper, domnule Packard. La urma urmelor, jucăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
beneficiat de serviciile tale de tezorier muncitorii socialiști sau comuniștii revoluționari? Graham zâmbi cu îndrăzneală chiar în timp ce simțea că-l lasă curajul. —Muncitorii socialiști. E drum lung, deci, de la revoluția aceea ratată și acest restaurant din Bagdad? După cum spuneți, răspunse Graham, m-am maturizat mult. — Sper, domnule Packard. La urma urmelor, jucăm pe mize mari aici. Mi-ar plăcea să cred ești un om în care pot avea încredere: un om, care-și păstrează calmul într-o situație dificilă. — Cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Sper, domnule Packard. La urma urmelor, jucăm pe mize mari aici. Mi-ar plăcea să cred ești un om în care pot avea încredere: un om, care-și păstrează calmul într-o situație dificilă. — Cred că pot face asta, spuse Graham. Cred că am dovedit deja. Mark o înșfăcă pe una din chelnerițe de tivul minijupei și o trase spre el. — Mere, spuse el. Avem nevoie de câteva mere. — Imediat, domnule. Le doriți coapte sau poate glazurate? Adu cinci mere. — Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
trăgători - cu excepția lui Louis, al cărui glonte se abătu cam un metru de la țintă și spulberă la o aplică. Femeile țipară și scânciră, dar nu se mișcară, nici măcar după ce fusese țintit mărul lor. În cele din urmă, veni rândul lui Graham. Nici măcar nu pusese până atunci mâna pe un pistol; dar știa că Mark Winshaw îl punea la un fel de încercare monstruoasă și dacă dădea înapoi, dacă îl părăsea curajul, tot eșafodajul în spatele căruia se ascundea va cădea și în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
răcorile și nădușelile pentru că își amintea că îl făcuse; ori de câte ori trebuia să părăsească încăperea în mijlocul unei conversații sau să oprească brusc pe refugiul unei autostrăzi, în timp ce i se întorcea stomacul pe dos amintindu-și clar acel lucru. Apăsă pe trăgaci. Graham își pierdu cunoștința aproape imediat, așa că nu văzu cum glontele despică codița mărului și se înfipse în peretele din spatele Lucilei și n-o văzu căzând în genunchi și vomând pe parchetul lustruit. Era vag conștient de muzica și glasurile puternice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
pe closet, cu capul în mâini și pantalonii la glezne; în aer plutea gros duhoarea diareei lui și în cămăruța fără geam era tăcere. Doar el intona ca un robot un singur cuvânt fără nici o expresie, mecanic. Joan. Joan. Joan. Graham câștigase respectul lui Mark Winshaw. Acesta a venit sub forma unei tăceri de douăzeci de luni, urmată de o invitație la petrecerea de Anul Nou în casa lui din Mayfair. 31 decembrie 1990 De-abia la unsprezece se gândea Graham

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Graham câștigase respectul lui Mark Winshaw. Acesta a venit sub forma unei tăceri de douăzeci de luni, urmată de o invitație la petrecerea de Anul Nou în casa lui din Mayfair. 31 decembrie 1990 De-abia la unsprezece se gândea Graham că se putea scuza politicos și să plece. I-a spus lui Mark că se ducea la Birmingham cu mașina în noaptea aceea, pentru a fi împreună cu soția lui și fiica lor de opt luni. Dar încă nu te-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
protestă Mark. Trebuie să-i spui câteva cuvinte înainte de a pleca. E mașina parcată aproape? Era. Mark îi luă cheile și le dădu unuia din șoferii lui, căruia i s-a spus că aducă imediat mașina în față. Între timp, Graham a fost obligat să schimbe câteva amabilități cu noua doamnă Winshaw, pe care, spre supriza lui, o găsi uluitor de atrăgătoare. Se pregătise s-o antipatizeze - știind că era fiica unui bogat industriaș și nazist notoriu -, dar frumusețea ei palidă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]