4,781 matches
-
forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
am asistat și la recunoașteri ale faptului că și cele mai înalte cancelarii, au acceptat, din rațiuni de stat, bani din vânzarea drogurilor ca să cumpere de exemplu arme, împotriva luptătorilor contras din Nicaragua sau altceva de genul ăsta. Rămâi fără grai că nici nu știi cine conduce de fapt, aceste rețele de droguri, cărora nu le poate veni nimeni de hac. Parcă ar fi vorba de un cabinet ocult, de unde un maestru incontestabil, conduce o partidă de șah, în care el
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
carnea și pielea au început să-i crească din nou. Întâmplarea care i-a marcat viața lui și altor sute de oameni, precum și evenimentele care au urmat, au stat în atenția ministerului sănătății din acea vreme și au lăsat fără grai pe cei care crezuseră că au pătruns tainele vindecării: medici de pretutindeni. Regimul comunist a interzis însă mediatizarea miracolului și au făcut tot posibilul ca să-l reducă la tăcere pe acest om, pentru că știința lor nu putea să explice evenimentele
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
întotdea una emoționante, însă și prilej de mare bucurie. Spun toate acestea fiindcă în urmă cu câțiva ani , mi-a adresat o scrisoare de mulțumire chiar de ziua împlinirii anilor dumnealui. După ce am citit-o, am rămas câteva minute, fără grai; În infernul întunecos în care m-a aruncat un destin neândurător, fiind aproape orb, lovit de acea subită cecitate, cu nervii optici atrofiați, neștiind până când, fiindcă această maladie oculară este nevindecabilă, tu ai fost printre puținele persoane , care mi-ai
CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355877_a_357206]
-
chipul îngeresc. Deschise ochii. Ea se îndepărta fără a face cunoscut glasul pașilor. Ar fi vrut să o oprească, să o prindă de mână, dar corpul încetase de ani buni să îl mai asculte. Uitase până și să vorbească în graiul oamenilor. Astfel că singurul sunet a fost un murmur răstignit în marginea pieptului său costeliv. Probabil că visase înclusiv lacrimile. Dar ce vis frumos. Sa visezi curgerea firească a unei singure lacrimi în glasul obrazului albit de vreme. Clipi cu
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
articolului 7. Din acest motiv Mihai Eminescu angajează ziarele pe care le conducea, mai ales Timpul, în campania de presă împotriva modificării Constituției și a emancipării evreilor ca români, în condițiile în care aceștia intenționau să își păstreze religia, cultura, graiul, limba și obiceiurile. Fără a fi pregătită economic, România era deja invadată de valuri de "imigranți"clandestini evrei ce se strecurau neîncetat din trei direcții: Rusia (Imperiul țarist), Turcia (Imperiul otoman) și Ungaria (Imperiul austro-ungar). Au ocupat mai întâi orașele
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
milostenii, fapte bune Ce greu prind astăzi să se mai adune, Să-mi sporesc avutul pe abac! Ca un vierme Doamne, mi-am dus traiul De la Tine le-am avut pe toate: Lumină, viață, adevăr. Socoate Osânda îmi înnăbușă azi graiul! Referință Bibliografică: Cu fața către Tine, Doamne / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CU FAŢA CĂTRE TINE, DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355902_a_357231]
-
iubiți strămoși. Mai cred în soarele ce urcă-n zi. Mai cred în răsărit și-n asfințit, În cei ce-au fost și cei ce vor veni, Dar nu mai cred în cei ce m-au mințit. Le pun în grai cuvântul ce l-au vrut Și l-au ținut ascuns și nerostit, Am suferit, am plâns și m-a durut, Dar ați greșit crezând că m-ați prostit. Mai cred în voi, la ultim ceas de seară, C-ați înțeles
MAI CRED IN VOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356002_a_357331]
-
Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tatei Încovoiat de dor pășeste pragul, O ceață i s-a pus peste privire Și tace, tace, tace în neștire De parcă i-a pierit maicuță însuși graiul. Pe laviță el stă și încă te așteaptă Din firavi zori și până-n asfințit Când ușa mai pocnește, el crede c-ai venit Și numele ți-l murmură în șoaptă. Și-atunci un zâmbet pe chip îi încolțește Și se
O CLIPĂ MAI DEVREME DOAR LASĂ-MĂ SĂ MOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356036_a_357365]
-
sau mai puțin reperată au devenit prospere femei de afaceri. Se poartă măștile cu sau fără carnaval, diferendele se reglează cu cecul dar nici pistolul nu s-a demodat. În lumea celor care mai cuvântă, limbajul este un Babilon de graiuri anglo-franco-hispano-chino-zulu-pufu-miștocare; în lumea celor care mai (și ) scriu, sunt vânați cu toate metodele moderne (mai exact momiți cu promisiuni fără acoperire) prea puținii cititori dintre acei expirați care mai cred că verba volant ... Între scripta și mobil s-a întins
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CLOPOTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului Prin veacurile trecerii fugare, Cu noi în legea vieții prins, El sparge liniștea din zare Dând grai metalic bocetului stins. Prin el strămoșul meu uitat - Cu tânguiri de bronz în glas Și răsuflarea-i rece - și-a strigat Cuvântul frânt de bun-rămas. Prieten bun a fost și cu bunicul Căci despicând în două valea, Mai lesne boii
CLOPOTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354821_a_356150]
-
și căreia i s-au putut trage sforile tot din umbră, găsindu-se, în plină Europă anticomunistă, asemenea sechele considerate formal incapabile de a se mai impune. Din resturile năravurilor vechi, care nu s-au eradicat „uber alles” - ca să folosim graiul Doamnei Merkel - iată că manifestele intenții totalitariste au reușit să-și facă o jucărie proprie. Poate mai modestă, artizanală, din elemente oarecum disparate și cu simbriași mai modești, fără vechea puternică energie a urii și terorii bolșevice, dar alimentată, totuși
CADAVRUL DIN FEREASTRĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355275_a_356604]
-
pași - de-a întâmpina omenia rostind „bună ziua!”. Limba Română-i incantația din Liturghia la care mi s-a rostit prima oară numele de botez - Gheorghe. Limba română-i ecoul adâncului în care-mi rostesc strămoșii șoapte testamentare. Limba Română-i graiul vorbit - de-a valma cu oamenii - chiar și de Sfânta Creație. La noi, de la Geneză, vântul adie ori vijelește, izvorul racoarea-și șopotește, albina mierea-și urzește, privighetoarea trilu-și măiestrește - în Limba Română. O, Doamne, abia acum aflu că Tu
OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355301_a_356630]
-
domnea peste întinderile coastelor abrupte și unde am cunoscut și mai îndeaproape căldura și ospitalitatea cipriotului veritabil. Cu Ilyiana, colega și prietena bulgăroaică a Mădălinei, o fată deosebit de sensibilă și de caldă, care a început să vorbească românește în dulce grai ardelenesc de-mi vine s-o pup toată ziua, la cât de dragă îmi este când spune „Țucu-te, că faină-mi ești!”, am plecat spre Louvaras, la vreo 25 de kilometri de Limassol, unde locuiește și muncește mama ei. De cum
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
comunicare/ e nucleu? E stea? E floare?!/ Și cine cu grijă-l pune/ Cu el face acțiune?!/ Uneori arată starea,/ Ba și existența, calea?!/ Cine este? Cine este?/ Cine mi-l aduce veste?// -Este VERBUL, măi copile!/ E-n viu grai sau scris pe file./ Tu-i admiră frumusețea/ Și-l învață cu strictețea/ Ca la tine și-n mulțime/ Doar frumosul să-l exprime!” Poveștile, toate, sunt poematice, ele au un ritm susținut, o candență fermă și o rimă întâmplătoare
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
Beniuc atrage atenția prin folosirea cuvintelor regionale și a arhaismelor, referitoare la viața satului și preocupările oamenilor din acest areal. Ca poet al câmpului, cum îi plăcea să-și spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ți se face pielea găină:”A
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
a asigurat Armeniei independența lingvistică. Asta era prea de tot, bătea cîmpii, fetele l-au huiduit, limba este un organism viu și n-a creat-o nimeni, sau poate că Dumnezeu ... și s-a discutat îndelung despre Babilon și amestecarea graiurilor și despre rostul cuvintelor, care sînt create ca să ascundă adevărul, pentru că voluptatea stă în minciună, ți se ridică pulsul, crește adrenalina din sînge și îngheață apele, voyerismul, fetișismul, perversiunile și ălelalte dezmățuri, cum ar fi cele gustative, țin de starea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
ilustrul Neagu Djuvara. Mircea Eliade, cel mai cunoscut și iubit intelectual român din Parisul acelor vremuri și-al celor ce-au urmat, într-o manieră elevată și de neconfundat, a vorbit despre mamă, lăsându-i pe cei din sală fără grai. Apoi alți și alți confrați au vorbit, despre cea mai apropiată ființă de sufletul fiecăruia dintre noi, după propriile simțăminte iar sufletele lor - atunci și acolo - s-au unit într-unul singur: acela al copilului român, căci toți aveau o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
prezenți să se gândească la o poezie, la un cântec sau să rostească o frază despre mamă; cum inteligența fără de spirit este ca și mâncarea fără sare, Isăcescu a încercat să destindă atmosfera și a spart gheața, recitând în dulcele grai moldovenesc, pe care nu-l uitase, un amestec hazliu de versuri. Știa să anime atmosfera și să aducă zâmbetul, chiar și pe fețele cele mai posace. Au continuat ore în șir să cânte și să recite, să-și depene amintirile
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică... specifică oamenilor cu două patrii. Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre. Prietenul meu și-a iubit întotdeauna țara, graiul și portul strămoșesc, oamenii pământului în care s-a născut, dar mi-a spus că este de acord cuCioran - care spunea la un moment dat că noi nu avem nimic... „Românului îi cam place să se laude - spune nea Mitică
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
Grădină de Rai - / Frumoasă / Și blândă, / Crăiasă - / Și sfăntă - / La bine și greu, / Aceiași mereu ... / Și / leagănul / cântecului / meu ! “ - Basarabia ! - Poezia sa se întinde până acolo la locul de trăire și elaborare a temelor sale vizuale : în interiorul locuinței seara, prin graiul bunicii : Dar cine a ști -o / Și-a povesti-o, / Seară de seară, / Peste o seară , / La o săptămână, / La o lună, / Peste jumătate de an, / Sau chiar la un an - / Va veni un înger milostiv / Și-l va lua
STIU SI VAD DE ION CHIRIAC de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355085_a_356414]
-
bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
s-aștepți...” În versurile Verei nu abundă metafora, dar nu pentru că i-ar fi greu să o folosească, ci din convingerea că sunt imagini, acțiuni, descrieri, care trebuie arătate așa cum sunt, cu frumusețea lor nativă, prin cuvintele curate ale bogatului grai românesc pe care-l stăpânește și îl folosește cu bucurie: „Floare de câmp,/ cu dulce mireasmă/ și-adieri de petală/ în vânt,/ te privesc,/ te alint/ și te cânt! / Flori și cântec Sensibilitatea ce o caracterizează o conduce adeseori în
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
și Tranchilin, Părinții lor ce sufereau, pentru nefirescul chin, Ca să-și lepede Credință, în lacrimi i-au tot rugat Și se părea că rugămintea părinților i-a-nduplecat... Asta aflând Sebastian, DUMNEZEU l-A transformat Prin ei A făcut Minuni și Zoei graiul i-A redat ! Ea, nevast-a lui Nicostrat, spre Credință i-a întors Pe toți să stea cu bărbăție în chinuri pentru CHRISTOS. Să se plece spre MESIA (Zoe și cu Nicostrat) Să fie în ascuns Creștini, Sebastian i-a învățat
SF. MC. SEBASTIAN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346116_a_347445]