3,747 matches
-
argument suplimentar pentru originea sa în Scythia Minor, o provincie bilingvă. Un secol mai târziu, un alt scit venit la Roma, a dovedit, la fel ca și Cassian, o mare măiestrie în a folosi ambele limbi prin traducerile sale din greacă în latină. Scythia Minor a fost, încă din timpul primului secol de viață creștină, un spațiu ce a cunoscut Cuvântul Evangheliei de la însuși Sfântul Apostol Andrei. De asemeni, pe aceste meleaguri au fost numeroși martiri și au fost descoperite nenumărate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este cea de la Câmpul Păstorilor, în care și Paladin va petrece un an de zile. Cassian, în scrisorile sale, dă impresia că s-a format într-un mediu monastic prin excelență grecesc deoarece știa foarte multe texte din Biblie în greacă pe de rost. Familiaritatea sa cu greaca a fost adâncită probabil și printr-un studiu serios pe timpul petrecut în Betleem. El și Gherman au vorbit cu siguranță greaca cu Avva Pinufius la Betleem și în Egipt cu călugării pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Paladin va petrece un an de zile. Cassian, în scrisorile sale, dă impresia că s-a format într-un mediu monastic prin excelență grecesc deoarece știa foarte multe texte din Biblie în greacă pe de rost. Familiaritatea sa cu greaca a fost adâncită probabil și printr-un studiu serios pe timpul petrecut în Betleem. El și Gherman au vorbit cu siguranță greaca cu Avva Pinufius la Betleem și în Egipt cu călugării pe care i-au întâlnit. Șederea lor la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin excelență grecesc deoarece știa foarte multe texte din Biblie în greacă pe de rost. Familiaritatea sa cu greaca a fost adâncită probabil și printr-un studiu serios pe timpul petrecut în Betleem. El și Gherman au vorbit cu siguranță greaca cu Avva Pinufius la Betleem și în Egipt cu călugării pe care i-au întâlnit. Șederea lor la Betleem a fost marcată profund de întâlnirea în Țara Sfântă cu Avva Pinufius, egumenul unei comunități monahale importante din apropierea Panephysis-ului, din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-a (28 capitole) cuprinde învățătura despre prietenie pe care Avva Iosif o prezintă în fața lui Cassian și Gherman. Despre Iosif, Cassian ne spune că provenea dintr-o familie de vază din Thmuis și că știa foarte bine limbile egipteană și greacă și că putea vorbi direct, fără translator (cap. 1 ). Cassian face o interesantă examinare a originii prieteniei inspirându-se din cunoscutul tratat Despre prietenie al lui Cicero. Apoi este prezentată o interesantă analiză duhovnicească, biblică, foarte subtilă a legăturilor dintre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a II-a și a VII-a). Prof. C. I. Diovouniotis a descoperit și el traduceri grecești ale Convorbirilor duhovnicești, I, II, VII și VIII și, în 1913, le-a publicat. De asemenea, parțial, a fost inclus în Filocaliile ortodoxe, greacă, rusă și română (cu excepția celei rusești a Episcopului Theofan care a publicat cea mai mare parte din operele sale). Unii dintre papi au fost foarte entuziasmați de capodoperele duhovnicești ale Sfântului Ioan Cassian. În acest sens îl voi aminti
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a bazat pe o stimă intelectuală reciprocă. Cassiodorus precizează că eruditul său amic, „Sfântul bărbat” Dionisie, a predicat mulți ani în biserică și, apoi, a predat dialectica (ars bene judicandi, logica) la Academia de la Vivarium. Traducea fluent din latină și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi. Era un ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv „rânduielilor părintești” (ale mănăstirii dobrogene de unde venea). Se spune că era blând, înțelept
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acest portret este prezentat astfel: „Naște încă și astăzi Biserica universală bărbați iluștri, strălucind de podoaba dogmelor adevărate. Căci a fost în zilele noastre călugărul Dionisie, scit de neam, dar după caracter cu totul roman, foarte învățat în amândouă limbile (greacă, latină, n.n.), dovedind prin faptele sale echilibru sufletesc pe care îl învățase în Cărțile Domnului. A cercetat Scripturile cu o râvnă atât de mare și le-a înțeles astfel încât ori de unde ar fi fost întrebat, avea răspunsul pregătit, dându-l
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că ignorați în mod vinovat regulile bisericești atât de folositoare”. Și alte multe a tradus din grecește în latinește, care pot să fie spre folosul cerințelor bisericești. „El se folosea cu o pricepere atât de mare de latină și de greacă, încât orice cărți grecești lua în mâini, le traducea fără poticnire în latinește și, la fel, pe cele latinești le citea pe grecește, încât credeai că aceasta este scrisă cum i pronunța gura lui, cu o iuțeală nestăvilită”. „Este lung
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
parte din cărțile de doctrină ale credinței. După cum rezultă din scrierile pe care ni le-a lăsat, astfel de îndemnuri i-au fost adresate de papa Hormisdas și de preoții Iulian, Felician, Pastor și Gaudentius. Dionisie Smeritul a tradus din greacă în latină operele reprezentative ale unor Părinți și Scriitori bisericești precum Sfântul Grigorie de Nyssa (Despre crearea omului), Sfântul Chiril al Alexandriei (Scrisoarea sinodală sau Epistola XVII), Proclus (Tomosul către armeni), pe care le-a trimis și fraților săi spirituali
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se distinge în continuare între funcția generală și funcțiile particulare ale poeziei. Se accentuează, astfel, faptul că "poezia poate avea un scop social deliberat și conștient",290 aducându-se ca exemple descântecele cu scopuri magice sau imnurile religioase, precum și tragedia greacă avându-și originea în ceremoniile publice oficiale legate de sărbătorile religioase tradiționale. Se face, în acest sens, un scurt istoric al evoluției rolului pe care l-a avut poezia, vizându-se, mai ales, finalitatea didactică a acesteia. Discutând funcția poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de provincialism temporal "pentru care lumea este doar proprietatea celor vii, o proprietate în care cei dispăruți nu-și au partea." Reliefarea moștenirii spirituale se face prin accentuarea rolului fundamental al valorificării celor două culturi de bază ale Europei cea greacă și cea latină. Admirația pentru aceste două tipuri de spiritualitate îl așază pe Eliot alături de clasicii francezi ai secolului al XVII-lea, situându-l oarecum în anacronie față de majoritatea contemporanilor săi, după cum sugera și Ștefan Stoenescu: "Încrederea sa în spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Lampadarie. Mai aflăm că, din 1828, școala de cântăreți bisericești din Iași este condusă de protopsaltul Grigorie Vizantie, originar din Constantinopol, iar în continuare de Gheorghe Paraschiados. Întrucât aceștia nu predau în limba română, cum își dorea mitropolitul, ci în greacă, Veniamin Costachi l-a chemat în Moldova pe ieromonahul Macarie, vestit protopsalt și autor de cântări bisericești. Petru Vizantie a fost elev al lui Petru Lampadarie și protopsalt al Patriarhiei. A predat în ultimii trei ani de viață la Seminarul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în vedere realitatea desemnată prin el. De obicei, cînd cuvîntul are această trăsătură în mod absolut, adică fără nici o orientare spre referent, primește și un alt statut în limbă. Eugen C o ș e r i u arăta că, în greaca veche, orice cuvînt luat în discuție primea articolul neutru, indiferent de genul la care aparținea în limba-obiect, dacă era substantiv 111. Și în unele limbi moderne se produc asemenea transformări; în limbile romanice, de exemplu, cuvintele în această situație trec
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transformare reflexivă (Petru se spală). Transformarea reflexivă este o regulă universală, dar faptul că ea se face printr-un pronume reflexiv (ca în română și în celelalte limbi romanice) sau prin forma medie a verbului (cum se face parțial în greacă) aparține unor limbi individuale și relevă o competență particulară. Se poate constata în aceste opinii o însumare în spațiul conceptului de "competență", pe de o parte, a unor trăsături ale limbilor (folosirea pronumelui reflexiv sau a diatezei medii pentru a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau mai scurtă, în subsistemele morfologiei și preocuparea insistentă pentru perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă. Limba latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente lexicale, ci și tipuri morfologice, în primul rînd clase sub-stantivale, iar engleza și germana păstrează încă desinențe divergente sistemului lor tradițional, preluate din latină. Studiind elementele vocabularului din perspectiva ansamblului lexical al limbii, lingvistul francez Georges M
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
stabili o relație unică și unanim acceptată între trăsăturile unei limbi și un anumit sistem filozofic, încît germana a fost considerată ca fiind reflectată de filozofia lui Kant sau a lui Hegel, franceza de filozofia lui Descartes sau Malebranche, iar greaca de dialogurile lui Platon sau de logica lui Aristotel. Orice limbă este, așadar, în măsură să devină mijloc de expresie pentru numeroase modalități de filozofare și faptul că un filozof sau altul uzează de unele sugestii primite prin analogiile de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numai o necesitate a comunicării interumane, dar și o necesitate a înseși perenității operelor filozofice și a evoluției gîndirii filozofice. Din acest motiv, George S t e i n e r324 considera că observațiile în legătură cu imposibilitatea distincțiilor opera-te în greacă, latină sau germană pe terenul altor limbi, pre-cum engleza, ceea ce face ca filozofia să fie legată de propriile mijloace de exprimare, nu reprezintă și o imposibilitate a istoriei culturale, întrucît realitatea învinge toate afronturile pesimiste, traducerea de opere filozofice avînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
bază ale filozofiei și ale logicii (cosmos, dialog, entime-mă, silogism etc.), fie că redau noțiuni specifice unor sisteme de gîndire (aporie, entelehie, eon, homeomerii etc.). Este de la sine înțeles că o asemenea situație favorizează traducerea textelor filozofice, nu numai din greacă într-o limbă europeană modernă, ci dintr-o astfel de limbă în alta. În cazul limbii germane, situația este diferită, deoarece, pe de o parte, aceasta a preluat elemente terminologice greco-latine ce se pot regăsi și în alte idiomuri europene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceste idiomuri are o relație specială cu această limbă, în sensul că acceptă sau nu împrumutul din germană. Chiar în condițiile existenței unor resurse foarte bogate în limba-scop și al existenței a numeroase elemente terminologice echivalabile sau congruente celor din greacă sau din germană, traducerea textului filozofic nu se poate finaliza niciodată printr-un text identic cu cel original, ci numai printr-un text echivalent. Mai mult, de cele mai multe ori, textul tradus, deși comparabil prin conținut cu originalul, poate diferi din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
textul original. De aceea, în textul filozofic tradus pot fi vehiculate și cuvinte străine neadaptate (xenisme), care sînt înțelese pe baza unor cunoștințe anterioare sau printr-o documentare suplimentară. În interiorul discursului reprezentînd textul tradus sînt întrebuințați astfel și termeni din greacă, din latină, din germană sau, rar, din alte limbi în forma lor originară (epoché, ignoratio elenchi, Dasein), care însă nu mai au același statut ca în textul original, deși sînt preluați de acolo. Se constată astfel că, fiind construit prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de aceste limbi s-au creat numeroase concepții filozofice de mare valoare și, în al doilea rînd, faptului că, datorită poziției anterioare a determinantului în raport cu determinatul, în aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
au creat numeroase concepții filozofice de mare valoare și, în al doilea rînd, faptului că, datorită poziției anterioare a determinantului în raport cu determinatul, în aceste limbi se pot realiza numeroase cuvinte compuse 377. Limba română este însă de alt tip decît greaca și germana, încît, la fel ca toate limbile romanice, trebuie să recurgă în mare măsură la împrumuturi pentru a-și înmulți mijloacele în vederea redării ideilor noi. Apoi, și acesta este aspectul esențial, în interiorul culturii reprezentate de limba română, nu s-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvintele neaoșe, dar devenind "o provincie a altor limbi romanice" și pierzînd plasticitatea, savoarea și adîncimea. Nostalgia lui Blaga pentru un limbaj filozofic bazat pe vechile cuvinte românești este constantă, deși își dă seama că româna are alt specific decît greaca, sanscrita, germana sau rusa, încît nu poate genera, ca aceste limbi, terminologii bazate pe fondul indigen și trebuie, de aceea, să recurgă la neologismul necesar 395. Probleme legate de istoria limbajului filozofic românesc apar în scrierile lui Blaga și atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alte moduri de a face artă, alte norme artistice deci, ele nu pot fi apreciate decît ca ciudățenii. 309 Pentru crearea de elemente noi se pot folosi nu numai mijloace interne, ci și mijloace oferite de alte limbi (îndeosebi de greacă și de latină). Pe terenul limbii române a fost format, de exemplu, substantivul entopic, ponind de la gr. entópios "local, indigen", deși existența în limba germană a unui adjectiv entopisch ar putea sugera și o influență a acestei limbi. 310 Folosirea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]